Istoria masacrelor din școlile americane. Cel mai tânăr atacator avea 11 ani. „Sunt motivați de o ură generalizată”

Încă din anii ‘90, școli, universități, campusuri din Statele Unite au fost țintele unor atacuri armate. Majoritatea teroriștilor au fost tineri, elevi sau studenți. De obicei, armele erau procurate de la părinți sau bunici, iar în unele cazuri, aceștia au fost omorâți de fiii sau nepoții care voiau să le ia armele. 

Între masacrul de la Olivehurst, California și cel din Austin, Texas sunt 30 de ani. Între cele două, aproape 196 de persoane, inclusiv majoritatea atacatorilor, au murit. Alte 205 persoane au fost rănite. 

În urma lor au rămas alte mii de oameni, familii de tineri ori de profesori uciși. Chiar acum două zile, soțul unei profesoare ucise la Austin a făcut un infarct și a murit. Care sunt motivele din spatele atacurilor? Cine sunt atacatorii și ce spune legislația din SUA? Mai mulți criminaliști au creat o bază de date pe care o actualizează anual atacurile armate din SUA, în cadrul The Violence Project. Potrivit datelor acestora, din totalul lor, aproape 14% au loc în școli și universități.

Profilul atacatorului din școli

Cercetătorii americani au realizat și un profil al celor care decid să ia o armă și să împuște la întâmplare în unități de învățământ. În toate cazurile este vorba de persoane de gen masculin, atacatorul este singur, rarisim sunt echipe de câte doi și vârsta media în momentul atacului este 18 ani, scrie The Conversation. De asemenea, în cele mai multe cazuri, atacatorii au o legătură cu școala respectivă, fie au fost sau sunt elevi acolo, fie au o implicare de orice fel cu acea unitate. Toți gândesc atacul ca pe un „act final”, adică vor și să se sinucidă ulterior. Unii dintre ei lasă și avertismente înainte de atac, mesaje sau filmări care să le prevină.

„Inspirați de alte atacuri armate în școli, cei mai mulți caută faimă și notorietate. Totuși, cei mai mulți atacatori sunt motivați de o ură generalizată. Drumul lor spre violență împlică ură de sine și disperare împotriva lumii și cercetările noastre arată că de obicei ei încearcă în prealabil să-și comunice intențiile de a face rău în avans, un fel de strigăt disperat de ajutor”, spun profesorii criminaliști James Densley și Jilian Peterson, pentru The Conversation.

Cel mai grav masacru prin împușcare, în școală, din istoria SUA

„Un psihopat” și „un depresiv furios”, după cum au fost catalogați de FBI, au produs, într-o zi de marți, pe 20 aprilie 1999, cel mai grav masacru prin împușcare din istoria SUA, la acel moment. Eric Harris, în vârstă de 18 ani, și Dylan Klebold, în vârstă de 17 ani, au ucis 12 elevi și un profesor ai liceului Columbine din Colorado, SUA. Alți 24 de elevi au fost răniți. 

Atacatorii aveau asupra lor diverse tipuri de arme, printre care 99 de dispozitive explozive, pe care le-au utilizat cu scopul de a distrage atenția pompierilor. 

În ziua atacului, Eric Harris era echipat cu o pușcă de vânătoare Savage-Springfield 12-gauge, armă pe care a folosit-o de 25 de ori pe parcursul masacrului, și cu o carabină Hi-Point de 9mm, cu 30 de încărcătoare, fiecare a câte 10 gloanțe, pe care a folosit-o de 96 de ori.  Dylan Klebold era echipat cu un TEC-9 de 9mm semi-automat, construit de Intratec, având mai multe încărcătoare, și o pușcă de vânătoare dublă Stevens 311D. A folosit TEC-9 de 55 de ori. După ce și-au încheiat planul, cei doi s-au sinucis. 

Masacrul de la liceul Columbine a devenit punctul culminant al dezbaterii legate de problema armelor, problema disponibilității armelor de foc și implicarea tinerilor în atacuri armate. De asemenea, multe discuții s-au centrat pe natura socializării în școli, pe problema batjocurii și a subculturilor, pe lângă influența jocurilor video și a filmelor violente asupra societății americane.  Astăzi, este considerat al patrulea cel mai mare atac din școli, astăzi este al patrulea.

Dustin Gorton, 30 de ani, spune o rugăciune în timp ce vizitează un memorial miercuri, 20 aprilie 2011, în Littleton, Colorado, pentru cei care au fost uciși la împușcătura la liceul Columbine acum 12 ani. Foto: Profimedia

Masacrul de la Virginia Tech, 33 de morți și 17 răniți

Opt ani mai târziu avea loc un alt masacru într-o instituție de învățământ, cel de la Virginia Tech, din Blacksburg, Virginia, în urma căruia mureau 33 de persoane, iar 17 erau rănite. 

13 victime ale profesorilor și studenților din 32 ucise în masacrul din 16 aprilie 2007 de la Virginia Tech din Blacksburg, Virginia. De la L-R (rândul de sus): Instructor german Virginia Tech Christopher James Bishop, Profesor VT de Inginerie Liviu Librescu (un supraviețuitor israelian al Holocaustului), Profesor VT de Inginerie Civilă și de Mediu G.V. Loganathan (de naționalitate indiană), profesor VT de știință și mecanică Kevin Granata, (rândul din mijloc): studenți Emily Hilscher, Jarrett Lane, Matthew LaPorte, Henry Lee, Caitlin Hammaren, (rândul de jos): Ross Alameddine, Reema Samaha (american- Libanez), Maxine Turner și Ryan Clark. Foto: Profimedia

Seung-Hui Cho, în vârstă de 23 de ani, a fost identificat de autorități drept făptașul atacului. S-a născut în Coreea de Sud și a crescut în Virginia. Avea drept de rezidență în SUA, era student al Universității și locuia în campus. 

Diagnosticat cu anxietate și depresie severă, Cho a provocat cel mai sângeros atac din istoria modernă a SUA, cu două puști semiautomate, la Virgina Tech. S-a sinucis imediat după. 


Una dintre fotografiile cu un mesaj trimise de ucigașul Cho Seung-Hui de la Universitatea Virginia Tech către canalul american de știri NBC, postată după ce și-a ucis primele două victime și înainte ca acesta să ucidă în total 33 de persoane, inclusiv el însuși luni. Foto: Profimedia

Masacrul de la școala din Sandy Hook

Pe 14 decembrie 2012, Adam Lanz, în vârstă de 20 de ani, a intrat în incinta școlii elementare din Sandy Hook, Newtown, Connecticut, Statele Unite, și a ucis 27 de persoane. Alte două au fost rănite.

 26 de persoane au fost ucise de un bărbat înarmat în interiorul școlii elementare Sandy Hook. Foto: Profimedia

Cei mai mulți dintre copiii uciși aveau vârste cuprinse între 5 și 10 ani. De asemenea, șase adulți au fost omorâți – directorul școlii, un psiholog personal și alți patru profesori.

Adam Lanza nu avea cazier, iar pușca și pistolul pe care le-a folosit în atac le-a procurat de la mama lui, profesoară la școala menționată, care era pasionată de arme, pe care le achiziționase în mod legal.  Prima victimă a lui Lanza a fost chiar mama lui, Nancy, pe care a împușcat-o acasă. Și el s-a sinucis imediat după atac. 

Cel mai tânăr atacator – 11 ani 

Pe 24 martie 1998, Andrew Golden, în vârstă de 11 ani, și Mitchell Johnson, în vârstă de 13 ani, au ucis, cu o armă procurată de la unul dintre bunicii lor, 5 eleve și o profesoară de la școala din Jonesboro, Arkansas, unde învățau cei doi. 

În timpul procesului, copiii au povestit că nu intenționau să omoare pe cineva anume, ci doar să-i sperie pe elevi. Cei mai tineri atacatori au fost întemnițați până la 21 ani, apoi eliberați. Johnson trăiește, însă Golden a murit recent într-un accident auto. 

311.000 de elevi expuși la atacuri armate 

Peste 311.000 de elevi din 331 de instituții de învățământ au fost expuși atacurilor armate în școli, începând cu masacrul de la liceul Columbine, din 1999, și până la sfârșitul lunii mai, anul acesta, când a avut loc cel mai recent atac – din Austin, Texas, unde 20 de elevi și doi profesori și-au pierdut viața, scrie Washington Post. Deși atacurile armate în școli rămân cazuri rare, în 2021 au fost 42, mai multe decât în orice alt an, din 1999 încoace, potrivit sursei citate. 

27 de atacuri armate în 2022

27 de atacuri armate au avut loc, în 2022, în școlile din Statele Unite ale Americii. 24 de elevi și 3 profesori au fost uciși, iar alte 56 de persoane au fost rănite. 

De altfel, din 2018, SUA au înregistrat 119 atacuri armate în unitățile de învățământ, iar numărul lor pare să crească anual. Adică au avut câte 24 de atacuri pe an. 

sursa: www.libertatea.ro

Antreprenorii vor putea contesta deciziile de control în instanță

Antreprenorii vor putea să conteste deciziile de control în instanța de judecată. În cazul în care inspectorii vor admite abuzuri, aceștia vor fi sancționați.

De asemenea, va exista o delimitare clară între „recomandări” și „indicații” oferite de inspectori, transmite Știri.md

Pachet de reducere a birocrației în domeniul economic a fost votat în primă lectură de Parlament.

Prin urmare, proiectul prevede că planurile de control vor fi unificate, ținând cont de tipurile diferite de agenți economici și riscuri, vor fi revizuite condițiile pentru control inopinat și incluse temeiuri specifice pentru controlul asupra agenților economici care se eschivează intenționat de la controale.

Totodată, reglementările oferă și posibilitatea suspendării termenelor de control în anumite situații, cum ar fi așteptarea rezultatelor testelor de laborator. 

Mai mult, organul de control, în cazul contravențiilor, va activa în calitate de agent constatator și va verifica strict doar informațiile sau obiectele necesare pentru constatarea contravenției și nu va avea atribuții largi de control.

Proiectul de lege a fost elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Marina Tauber solicită anularea rezultatelor alegerilor locale din 2023

Deputata Marina Tauber, fosta reprezentantă a partidului Șor, susține că va contesta rezultatele alegerilor locale generale din noiembrie 2023. Potrivit acesteia, decizia vine în urma hotărârii Curții Constituționale, care a declarat neconstituțională interdicția impusă reprezentanților formațiunii scoase în afara legii de a candida.

„(…) Hotărârea Curții Constituționale nu poate rămâne doar pe hârtie. Precum am declarat după ședința Curții Constituționale, urmează să anunțăm care vor fi pașii noștri de mai departe. Sute de oameni au fost lipsiți ilegal de dreptul de a candida. În asemenea circumstanțe, noi nu putem vorbi despre alegeri libere și corecte, iar legitimitatea rezultatelor alegerilor locale din 2023 este afectată grav. În aceste circumstanțe anunțăm că, imediat după publicarea hotărârii motivate a Înaltei Curți, demarăm procedurile juridice pentru a contesta rezultatele alegerilor locale din anul 2023”, a declarat Marina Tauber, transmite Știri.md

De asemenea, aceasta a menționat că va solicita anularea rezultatelor și organizarea noilor alegeri locale, cu participarea tuturor candidaților posibili. 

Pe data de 26 martie, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională legea care interzicea persoanelor asociate cu partidele scoase în afara legii să candideze la alegeri.

Codul Electoral va fi modificat, după decizia Curții Constituționale

Majoritatea parlamentară din Republica Moldova va face modificări la Codul Electoral, în urma deciziei recente a Curții Constituționale, scrie evz.ro.

Codul Electoral va fi modificat

Comisia juridică, de numiri și imunități din Parlamentul de la Chișinău va analiza motivele invocate de Curtea Constituțională în legătură cu declararea neconstituționalității unui articol din Codul Electoral, care interzice unor persoane asociate partidelor politice scoase în afara legii să participe la alegeri.

Președinta comisiei, Veronica Roșca, a anunțat că majoritatea parlamentară va interveni cu modificări, astfel încât legea să fie conformă prevederilor hotărârii Curții Constituționale.

Ce și cum se va schimba în Codul Electoral

„Chiar dacă au fost operate modificări s-a declarat neconstituțional din două puncte de vedere, de procedură. Ar fi trebuit să recunosc chiar dacă Regulamentul Parlamentului permite votarea în două lecturi în aceeași ședință. Unele state au la îndemână ordonanța de urgență sau delegarea legislativă.

Iată că noi o avem, dar ea nu este suficient de bine pusă la punct și trebuie de gândit acest mecanism. Doi, a fost declarată neconstituțională și de fond, adică sunt probleme pe care trebuie să le soluționăm ca legislativ”, a spus Veronica Roșca la emisiunea „Dimineața cu Radio Moldova”. 

Curtea Constituțională a decis în favoare membrilor Partidului Șor

Reamintim că, marți, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională legea care interzicea persoanelor asociate cu partidele scoase în afara legii să candideze la alegeri.

Decizia a fost pronunțată în urma sesizării depuse la Înalta Curte pe 16 octombrie 2023 de un grup de deputați ai fostului Partid Șor. 

Hotărârea Curții Constituționale este definitivă și intră în vigoare la data adoptării și publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Reamintim totodată că, pe 19 iunie 2023, Curtea Constituțională a declarat drept neconstituțional Partidul Politic „Șor”, ca urmare a sesizării depuse de Guvern. Executivul anunța atunci că membrii acestei formațiuni politice au încălcat normele statului de drept și au efectuat acțiuni contra suveranității Republicii Moldova.

Străzi inundate, copaci doborâți și mașini distruse după ploaia torențială din București
Articolul anterior
Două grădinițe din Chișinău vor fi redeschise după 20 de ani de inactivitate
Articolul următor