Tânăra interpretă basarabeancă, cu milioane de fani, pe ambele maluri ale Prutului, a lansat un nou videoclip în care apăre alături de vedete de peste Prut.
Este vorba despre celebra piesă „Moșule, ce tânăr ești” a trupei Andre, refăcută într-o versiune nouă după mai mulți ani de la premieră.
Iuliana Beregoi apare în videoclip alături de Andreea Bălan și Andreea Antonescu, solistele formațieiAndre, care au lansat piesa în variantă originală acum mai bine de 20 de ani.
„Am copilărit cu melodia asta. Superb remake-ul, vocea Iulianei e atât de plăcută și dulce. Bravo fetelor, superbă colaborare”, „Frumoasă combinație!!! Dacă era una din trupele preferate în adolescență și Beregoi reprezintă generația lui fiică-mea, acum ne-a împăcat pe amândouă și la sărbători vom cânta împreună”, „Cea mai faină colaborare între Andre si Iuliana Beregoi” etc.
Monica Babuc, numită șef al Institutului Cultural Român de la Chișinău
Fostul ministru al Culturii și vicepreședinte al Parlamentului, Monica Babuc, este noul șef al Institutului Cultural Român (ICR) de la Chișinău. Babuc a primit vot favorabil în ședința comisiilor pentru cultură și politică externă din Senatul României, anunță presa din România, scrie ziua.md.
Candidatura acesteia a fost propusă de către președintele ICR, Liviu Sebastian Jicman, și aprobată ulterior de Ministerul Culturii, precum și de Ministerul Afacerilor Externe de la București.
Istoric de meserie, Monica Babuc a deținut, timp de peste șase ani, funcția de ministrul al Culturii și Educației, ulterior, timp de mai bine de un an, funcția de vicepreședinte al Parlamentului de la Chișinău.
De ce se pune pâine și sare pe pragul casei, de Buna Vestire
Creștinii ortodocși de rit vechi vor sărbători pe 7 aprilie Praznicul Bunei Vestiri, când Dumnezeu, prin glasul Arhanghelului Gavriil, o anunță pe Sfânta Fecioară Maria că a fost aleasă să-l nască pe Iisus.
Bună Vestire a Naşterii lui Hristos a fost adusă la cetatea din Galileea, Nazaret. Vestitorul marii înnoiri a fost Arhanghelul Gavriil (al cărui nume înseamnă în limba ebraică „Dumnezeu este puterea mea”): “Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea şi Sfântul care Se va naşte din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema” (Luca 1, 35).
Creştinii ţin cu sfinţenie această sărbătoare având în vedere faptul că la nouă luni distanţă, Iisus Hristos se naşte. Se spune că aceasta este ziua în care e bine să se pună pe pragul casei pâine și sare pentru hrana îngerilor.
Buna Vestire este prima sărbătoare confirmată în documente, dintre sărbătorile Maicii Domnului. Data acestei sărbători a variat la început. Astfel, unii o sarbatoreau în ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar în unele Biserici din Apus, că cele din Spania, Galia și Milano, Buna Vestire s-a sărbătorit pe 18 decembrie. În Răsărit însă, data de 25 martie s-a generalizat probabil îndată ce Nașterea Domnului a început să fie sărbătorită peste tot pe 25 decembrie, adică încă din prima jumătate a sec. al V lea.
De menționat faptul că, toate întâmplările acestui eveniment al Bunei Vestiri au fost redate de către un singur evanghelist din cei patru: Sfântul Evanghelist Luca.
Tradiţia ne povesteşte că, în această zi aducătoare de veste minunată, oamenii nu au voie să se certe, acesta fiind un mare păcat. Străbunii credeau cine se ceartă în această zi va avea parte de necazuri tot anul.
Pâine și sare – mâncare pentru îngeri
Sâmbătă, îngerii sunt hrăniţi cu pâine şi sare aşezate în pragul casei pentru a ne veghea tot anul. Primul cântec al cucului trebuie să ne găsească îmbrăcaţi în straie curate şi este bine să mâncăm peşte.
Buna Vestire este cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Ziua Cucului sau Blagoveştenia.
În aceasta zi are loc primul său cântec, prin care anunţă vestirea primăverii. Există obiceiul ca în această zi să se numere de câte ori cucul îşi cântă numele, număr care ar descoperi câţi ani mai avem de trăit.
Conform tradiţiei populare, în Bucovina, de exemplu, nu se pun ouă la cloşcă de Buna Vestire, deoarece se crede că ar putea ieşi pui cu două capete şi patru picioare.
În unele zone, pentru a avea roade bogate în livezi, pomii se ameninţau cu toporul şi se stropeau cu ţuică. Tot acum, gospodarii din Maramureş adună lucrurile de prisos de prin curţi şi le dau foc. Ritualul, cunoscut sub numele Noaptea focurilor, e practicat la fiecare casă maramureşeană, el durând până după miezul nopţii sau până în zori.
Fiind dezlegare la peste, se spune că acela care gustă peşte de Buna Vestire se va simţi tot anul ca peştele în apă. În popor se mai spune că pescarii nu au voie azi să arunce mămăliga în apă, pentru ca mor peştii.
Răsturnare de situație: “TikTok nu e o companie chineză, sediul nostru e în Singapore. Nu dăm date guvernului chinez”
Rețeaua socială TikTok nu este o companie chineză, așa cum crede lumea, și nu colectează datele utilizatorilor pentru a le livra guvernului de la Beijing.
Declarațiile au fost făcute de Jakub Olek, Head of Public Policy al TikTok pentru Europa Centrală și de Est, într-un interviu pentru stirileprotv.ro, realizat de Marian Andrei.
Jakub Olek susține că guvernul chinez nu are nicio legătură cu TikTok, câtă vreme rețeaua socială este deținută de compania ByteDance, care are sediul în Singapore. Totuși, pe site-ul propriu al ByteDance nu apare nicio mențiune legată de Singapore. Compania apare ca fiind inregistrată în Insulele Cayman, un paradis fiscal.
TikTok nu este activă în China, unde utilizatorii au la dispoziție o “rețea-soră”, Douyin, care are alți algoritmi de funcționare. Guvernul chinez deține 1% din această aplicație, adică o “acțiune de aur” despre care presa internațională speculează că îi asigură controlul asupra deciziilor companiei.
Declarațiile lui Olek, care gestionează relațiile companiei ByteDance cu autoritățile din țările est-europene, vin în contextul în care, în ultimul timp, s-au înmulțit temerile legate de nivelul de siguranță cibernetică a rețelei TikTok, mai ales în ceea ce privește colectarea datelor utilizatorilor.
De altfel, mai multe guverne și instituții – printre care și Comisia Europeană – au interzis utIlizarea aplicației TikTok pe telefoanele de serviciu ale angajaților, de teama unor scurgeri de informații confidențiale.
Recent, CEO-ul TikTok, Shou Chew, a fost audiat în Congresul SUA, în contextul temerilor că datele utilizatorilor din SUA ar putea ajunge în mâinile guvernului chinez. Pe același scaun a stat și Mark Zuckerberg, audiat în scandalul legat de posibila fraudare a alegerilor prezidențiale din SUA, în 2016.
Guvernul chinez a anunțat că “se opune cu fermitate” vânzării TikTok. Dar de ce se opune, dacă nu e proprietar?
La scurt timp după realizarea interviului cu Jakub Olek, un înalt oficial chinez a anunțat că guvernul de la Beijing “se va opune cu fermitate” oricărei încercări de a obliga ByteDance să vândă Tiktok, ca parte a unei înțelegeri cu guvernul american, care dorește să rupă orice posibilă legătură între utilizatorii din SUA ai rețelei sociale și guvernul comunist de la Beijing.
Declarația, făcută de un oficial din Ministerul Chinez al Comerțului, vine să contrazică, practic, poziția oficială a ByteDance, exprimată și de Jakub Olek, care susține că TikTok nu are nicio legătură cu guvernul chinez.
