Jon Bon Jovi a deschis două restaurante unde oamenii săraci pot mânca fără să plătească

Jon Bon Jovi, pe numele său real John Francis Bongiovi, Jr. este unul dintre cei mai cunoscuţi artiști care au cunoscut succesul încă din anii ’80. Artistul este şi un mare susţinător şi promotor al unui proiect social inspirat, cunoscut sub numele de Soul Kitchen.

separator
Soul Kitchen este un proiect îndrăzneţ, pus în practică de fundaţia JBJ, condusă de îndrăgitul cântăreţ. Pe scurt, este un lanţ de restaurante care oferă un meniu bogat în preparate fără a cere un preţ anume. Ideea este că cei care au resurse financiare plătesc 20 de dolari, iar cei care nu au bani pot mânca orice îşi doresc şi apoi participă ca voluntari în bucătărie sau în livezile fundaţiei unde se cultivă multe dintre alimente.

Potrivit site-ului Soul Kitchen, 54% din mesele servite au fost finanţate prin donaţii, în timp ce restul a fost posibile mulţumită voluntariatului. Bon Jovi a deschis primul restaurant Soul Kitchen în cartierul Red Bank, din New Jersey, oraşul său natal. Cel de-al doilea a fost plasat în apropierea Toms River, o zonă grav afectată de uraganul Sandy în 2012.

E adevărat că este un proiect de solidaritate, dar asta nu înseamnă că restaurantele nu oferă produse de calitate. Dimpotrivă, meniul este format dintr-un antreu, fel principal şi desert unde sunt folosite ingrediente organice. Există chiar şi posibilitatea de a alege mâncare vegetariană sau vegană. Restaurantul oferă un meniu bogat, ca de exemplu salată cu mentă, struguri, brânză feta şi migdale, asezonată cu vinegretă sau cotlet de porc cu piure şi sos chutney.

Se estimează că peste 105.000 de feluri de mâncare au fost servite până acum la restaurantele Soul Kitchen ce aparţin lui Jon Bon Jovi, scrie romaniamatinal.ro.

Patru medalii de bronz pentru Moldova la Olimpiada Internațională de Științe pentru Juniori

Lotul olimpic al Republicii Moldova a obținut patru medalii de bronz la Olimpiada Internațională de Științe pentru Juniori, desfășurată la București, România, în perioada 02-12 decembrie 2024, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

 Medaliați cu bronz sunt Bogdan Leahu, Daria Boguș, elevi ai Instituției Private de Învățământ Liceul Teoretic „Orizont” din Chișinău, Delia Sidlețchi, elevă a Instituției Publice Liceul Teoretic „Mircea Eliade”, mun. Chișinău și Tatiana Voloh, elevă a Instituției Publice Liceul Teoretic „Nicolae Iorga”, mun. Chișinău.  La cea de-a 21-a ediție a Olimpiadei Internaționale de Științe pentru Juniori au participat 303 elevi din 51 de țări, Republica Moldova fiind reprezentată de 6 elevi și 3 conducători: • Leahu Bogdan, elev în clasa a IX-a, Instituția Privată de Învățământ Liceul Teoretic „Orizont”, Durlești, mun. Chișinău;• Sidlețchi Delia, elevă în clasa a X-a, Instituția Publică Liceul Teoretic „Mircea Eliade”,  mun. Chișinău;• Boguș Daria, elevă în clasa a IX-a, Instituția Privată de Învățământ Liceul Teoretic „Orizont”, Durlești, mun. Chișinău;• Zastavnețchi Ecaterina, elevă în clasa a IX-a Instituția Publică Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, mun. Bălți;• Boxan Artur, elev în clasa a IX-a, Instituția Privată Liceul „Da Vinci”, mun. Chișinău;• Voloh Tatiana, elevă în clasa a IX-a, Instituția Publică Liceul Teoretic „Nicolae Iorga”, mun. Chișinău;• Bulimestru Ion, doctor în chimie, conferenţiar universitar, şef departament Chimie, Universitatea de Stat din Moldova, mun. Chișinău• Bîzgan Serghei, doctor în științe fizice, Institutul de Fizică Aplicată, mun. Chișinău• Istrati Sorina, doctor în biologie, cercetător științific superior, Universitatea de Stat din Moldova, mun. Chișinău.

 În context, Ministerul Educației și Cercetării și Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare adresează mulțumiri membrilor Consiliului Olimpic Republican la Științe pentru dedicație și implicare în pregătirea lotului olimpic național. Totodată, Ministerul Educației și Cercetării și Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare adresează felicitări premianților, profesorilor și părinților, dorindu-le succese în continuare.

ULTIMA ORĂ! În Republica Moldova a fost instituită stare de urgență în sectorul energetic

Începând cu data de 16 decembrie, pe întreg teritoriul Republicii Moldova a fost fi instituită stare de urgență, pe o perioadă de 60 de zile. Cu 56 de voturi pro, Parlamentul a susținut propunerea Guvernului. Împoitrivă s-au pronunțat 17 deputați din opoziție, alții trei s-au abținut, comunică MOLDPRES.

Declararea stării de urgență a fost propusă de Guvern, având la bază Raportul Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova (CSE), precum și ținând cont de faptul că insuficiența resurselor energetice afectează direct și imediat securitatea statului și a cetățenilor.

Solicitarea a fost prezentată în plen de premierul Dorin Recean. „Această iarnă trebuie să fie ultima iarnă din istoria țării în care să mai putem fi amenințați energetic. Noi am scăpat de șantajul de gaze pe malul drept, iar de cel energetic vom putea scăpa odată cu finalizarea liniei de tensiune înaltă Chișinău-Vulcănești”, a opinat Recean.

Premierul a menționat că sistarea livrărilor de gaze naturale în regiunea transnistreană, furnizate de către „Gazprom”, ar putea genera o criză umanitară în regiune, precum și riscuri de asigurare a funcționării și stabilității sectorului energetic din Republica Moldova. În acest caz, ar fi necesară implicarea mai multor autorități din Republica Moldova și suportul financiar al partenerilor de dezvoltare.

Astfel, deficitul de energie electrică urmează a fi acoperit în baza procurărilor de pe bursa de energie electrică din România, administrată de către operatorul pieței din România OPCOM în limita capacității comerciale (NTC) pentru importul energiei electrice din zona de ofertare a ENTSO-E către blocul comun de reglaj Ucraina – Moldova. Situația este agravată de capacitatea limitată de import a energiei electrice alocată Ucrainei și Republicii Moldovei.

Prin urmare, pe lângă imposibilitatea creșterii NTC dintre România și Republica Moldova peste valoarea de 315 MW, există riscul  creșterii prețului energiei electrice de import și imposibilității acoperirii întregului deficit. Vulnerabilitatea este accentuată și de faptul că linia electrică de interconectare Isaccea-Vulcănești traversează teritoriul Ucrainei, ceea ce o face susceptibilă la întreruperi în cazul unor noi atacuri asupra infrastructurii energetice din țara vecină.

Declararea stării de urgență, potrivit premierului, este necesară pentru a oferi posibilitatea aplicării imediate a unui șir de măsuri, prin intermediul Comisiei pentru Situații Excepționale. Acestea vor avea drept scop prevenirea, diminuarea și lichidarea consecințelor situației care a provocat starea de urgență.

Mai exact, va fi posibilă instituirea unui regim special de procurare a energiei electrice și a gazelor naturale în ritm rapid și se vor putea aloca bani pentru acest lucru. La fel, vor putea fi adoptate decizii de împuternicire a furnizorilor și operatorilor de sistem să acționeze și să cumpere, să transporte sau să distribuie energie electrică și gaze naturale pe întreg teritoriul țării.

De asemenea, prin intermediul dispozițiilor CSE, se va putea dispune, la necesitate, raționalizarea consumului de resurse energetice și se va asigura procesul de informare a cetățenilor despre proporțiile situației excepționale și măsurile de protecție a populației.

Pe durata stării de urgență, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova va emite dispoziții cu caracter executoriu pentru conducătorii autorităților administrației publice centrale și locale, ai agenților economici, ai instituțiilor publice, precum și pentru cetățeni și alte persoane aflate pe teritoriul Republicii Moldova. Pentru a asigura impactul prompt al acestora, proiectul prevede faptul că dispozițiile emise de Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova vor intra în vigoare din momentul emiterii lor.

Profesorii din Republica Moldova protestează în fața Parlamentului

Un grup de profesori din mai multe localități ale Republicii Moldova protestează în fața Parlamentului. Aceștia sunt nemulțumiți de faptul că autoritățile nu au inclus în proiectul bugetului de stat pentru anul 2025 cerințele lor privind creșterea salariilor. Protestatarii scandează: „Vrem salarii decente!”, scrie radiomoldova.md.

Federația Sindicală a Educației și Științei precizează că profesorii solicită ca salariul din domeniul educației și cercetării să fie egal cu salariul mediu pe economie prognozat pentru anul viitor, respectiv 16.100 de lei.

Noi nu ne-am adunat aici ca să cerem, ne-am adunat aici ca să mai dăm o șansă Legislativului ca să se așeze la masa de dialog social ca într-un parteneriat social veritabil unde să aibă loc schimb de informații, consultări și negocieri pe marginea stabilirii salariului minim pentru 2025. () Noi am solicitat un salariu minim de 6 000 de lei, dar am fost informați de Cabinetul de Miniștri că vom maxim 5 500 de lei. Acest lucru nu este în conformitate cu situația reală cu care se confruntă angajații din sistemul educațional. Considerăm că revendicările noastre sunt bazate pe cifre reale și necesitățile care le au salariații și familiile acestora”, a declarat președintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, Igor Zubcu.

Ce solicită sindicatele:

• Stabilirea unei valori de referință de 2900 de lei pentru cadrele didactice, științifico-didactice, de cercetare și de conducere.

• Stabilirea unei valori de referință de 2640 de lei pentru cadrele non-didactice.

• Achitarea premiului pentru anul 2024 în termenii stabiliți conform art. 21 prim din Legea 270/2018.

• Oferirea unui cadru legislativ clar și susținător, care să asigure o creștere constantă și echitabilă a veniturilor în educație, în funcție de nivelul de pregătire, experiență și performanță a cadrelor didactice.

La această etapă, pentru a ajunge la un compromis, sindicatele propun să se înceapă negocierile cu majorarea valorii de referință cu 200 de lei pentru personalul non-didactic și cu 300 de lei – pentru cadre didactice, științifico-didactice, de cercetare și de conducere.

Astfel, valorile de referință ar crește de la 2100 la 2300 pentru personalul non-didactic și pentru colaboratorii OLSDÎ și, respectiv, de la 2300 la 2600 pentru cadrele didactice, științifico-didactice, de cercetare și de conducere.

Protestele sunt planificate și pentru data de 19 decembrie, iar în școlile din întreaga țară vor avea loc flash-moburi pentru a atrage atenția asupra revendicărilor lor.

Igor Stribițchi a lansat o nouă piesă. Textul și muzica îi aparțin artistului
Articolul anterior
Elevii unui liceu au venit cu măști de protecție la careu. Mesajul pe care l-au transmis!
Articolul următor