Kazahstanul revine la vechea denumire a capitalei sale, Astana, după trei ani în care orașul a purtat numele fostului președinte

Actualul președinte al Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, a acceptat noua schimbare de nume a capitalei țării în Astana. Modificarea vine la trei ani după ce orașul fusese denumit Nur-sultan în onoarea fostului șef de stat, Nursultan Nazarbayev, relatează The Guardian.

Revenirea la vechiul nume are loc în urma unei inițiative a unui grup de parlamentari. Tokayev a venit la putere în 2019, iar una dintre primele măsuri pe care le-a luat a fost să schimbe numele capitalei țării din Astana în Nur-Sultan, după numele predecesorului său.

Nursultan Nazarbayev, care a demisionat în 2019, a condus țara din Asia centrală timp de trei decenii, în perioada URSS, și după ce aceasta și-a câștigat independența în 1991. În 1997, el a mutat capitala de la Almatî la Astana, un oraș relativ izolat, aflat în zona stepelor din nordul țării, și unde în timpul iernii temperaturile scad până la -50 de grade Celsius. Nazarbayev a rămas în fruntea partidului de guvernământ și al consiliului de securitate și după demisia sa, dar a fost îndepărtat din aceste funcții la începutul anului, în contextul revoltelor sângeroase.

Manifestațiile din Kazahstan au început din motive economice, dublarea prețului gazului, dar au căpătat rapid o agendă politică, oamenii cerând alegeri libere și demiterea oficialilor de la vârf, a guvernului. Peste 230 de persoane au murit în timpul violențelor.

sursa: www.libertatea.ro

La Chișinău urmează să ajungă mai multe autobuze și troleibuze clasice și articulate

Până la sfârșitul acestui an, dar și la începutul anului viitor la Chișinău urmează să ajungă mai multe troleibuze clasice și articulate. Și Parcul Urban de Autobuze planifică achiziția mai multor unități de transport, scrie IPN.

Șeful Regiei Transport Electric Chișinău, Dorin Ciornîi, a declarat luni la ședința operativă de la Primăria capitalei că a fost semnat un contract cu o companie de transport public din Elveția pentru procurarea a zece troleibuze articulate de model Solaris. Municipalitatea a achitat în avans 20% din valoarea contractului. Termenul de livrare este decembrie-ianuarie.

De asemenea, a fost semnat un contract cu o companie de transport public din Salzburg, Austria, pentru procurarea a trei troleibuze articulate, după care în perioada ianuarie februarie vor mai fi livrate ale zece unități de transport.

Este preconizată și participarea la licitația din orașul Riga, Letonia, aproximativ în luna octombrie, pentru procurarea a 25 de troleibuze clasice și 18 troleibuze articulate. Valoarea estimativă constituie 25 de milioane de lei”.

Potrivit datelor RTEC, în primele nouă luni ale anului, cu troleibuzele au fost transportați peste 101 milioane de călători.

Solidari cu femeile din Iran! Proteste violente au avut loc la ambasadele din Londra şi Paris. Poliția a fost nevoită să intervină

Proteste violente au avut loc la Paris şi Londra împotriva reprimării manifestațiilor din Iran, după moartea unei tinere arestate pentru că nu a purtat corect vălul islamic. Forțele de ordine franceze au recurs la gaze lacrimogene, ca să împiedice sute de manifestanţi să pătrundă în ambasada iraniană din capitala franceză.

Sute de iranieni expatriați s-au adunat la Paris pentru a denunța represiunea Iranului după moartea Mahsei Amini, în vârstă de 22 de ani. Potrivit presei internaţionale, participanţii sunt revoltați că preşedintele Emmanuel Macron i-a strâns mâna omologului său iranian Ebrahim Raisi, atunci când s-au întâlnit în ziua de 20 septembrie la Adunarea generală a ONU de la New York.

„Dacă ne amintim de istoria de până la 1979, femeile musulmane din Tunisia sau din Egipt nu purtau văl islamic. Totul a început cu venirea la putere a acestui regim extremist, duşmani ai islamului. Cer libertate pentru toate femeile musulmane.”

„Trebuie să reacţionăm, deoarece suntem departe de casă. Este momentul să ne unim, pentru a fi auziţi de întreaga lume.”

Poliţiştii au folosit gaze lacrimogene, pentru a-i respinge pe protestatarii care încercau să treacă de cordonul ce interzicea accesul în Ambasada Iranului de la Paris.

Şi la Londra, zeci de oameni s-au adunat la Ambasada Iranului. Lumea înfuriată a încercat să rupă cordonul de poliţie. Cinci persoane au fost arestate sub suspiciunea de comitere a unor infracţiuni violente de încălcare a liniştii publice. Scotland Yard a anunţat că, în timpul protestelor, câţiva poliţişti au fost răniţi, dar niciunul grav.

Iranienii au ieșit în stradă pentru a zecea noapte consecutiv, în semn de protest față de uciderea Mahsei Amini. Datele oficiale arată că în total 41 de persoane au murit, majoritatea manifestanți și câţiva poliţişti. Potrivit publicaţiei The Guardian, cifra reală este, totuşi, mai mare.

În timpul demonstrațiilor din Iran, sute de oameni au fost arestați.

Aproape 2.500 de protestatari contra mobilizării lui Putin, arestați în Rusia

Numărul celor arestați în Rusia pentru că au protestat împotriva mobilizării militare parțiale a ajuns la aproape 2.500, iar manifestațiile de protest s-au răspândit în 35 de orașe ale țării, într-un moment când chiar și voci pro-Kremlin au pus sub semnul întrebării modul cum se aplică ordinul de mobilizare, scrie moldova.europalibera.org.

Până pe 25 septembrie fuseseră arestați 2.353 de oameni, și cel puțin alți 141 pe 26 septembrie, potrivit organizației carmonitorizează arestările politice din Rusia OVD-Info. Serviciul Realități Caucaziene al Europei Libere a relatat că poliția din republica federativă rusă Daghestan a dispersat duminică un grup de oameni care-și explimau la Mahaickala nemulțumirea față de decretul de mobilizare.

Protestele au izbucnit în întreaga Rusia la câteva ore după ce Vladimir Putin a anunțat pe 21 septembrie că a semnat decretul de mobilizare parțială pentru a întări trupele rusești din Ucraina, în urma înfrângerilor suferite după contra-ofensiva declanșată de armata ucraineană pe 6 septembrie în estul și sudul Ucrainei.

Autoritățile ruse spun că mobilizarea parțială va chema la arme aproximativ 300.000 de rezerviști, oameni cu experiență militară relevantă.

Decizia Kremlinului de a mobiliza noi forțe pentru războiul neprovocat pe care l-a declanșat în Ucraina – și care a ucis cam 80.000 de ruși până acum – a stârnit mânia unei părți a populației ruse.

Pe 24 septembrie, Putin a promulgat legea aprobată de Duma de stat care înăsprește pedepsele pentru capitulare voluntară, distrugerea armamentului din dotare, dezertare sau insubordonare, dacă aceste infracțiuni sunt comise în timp de mobilizare militară, sau situaţii de luptă.

Mobilizarea i-a făcut pe mii de ruși să încerce să-și părăsească țara, și a provocat critici după ce au apărut relatări privind mobilizarea forțată a unor bărbați cu vârste care depășesc limita prevăzută pentru recrutare, sau sunt inapți medical pentru serviciul militar .

Într-o postare pe Telegram pe 25 septembrie, președinta Consiliului Federației (camera superioară a Parlamentului de la Moscova), Valentina Matvienko a spus că aceste excese sunt inacceptabile și că e absolut normal ca ele să declanșeze reacții contrare în societate.

Iar luni, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov, a recunoscut că au existat erori la chemarea sub arme, spunând că ele vor fi corectate de guvernatorii regionali și de ministerul Apărării.

VIDEO! Un soldat din garda regală a leșinat lângă catafalcul Reginei Elisabeta a II-a
Articolul anterior
Rușii s-au întors în orașul Kreminna, pentru a rupe steagurile ucrainene ridicate de locuitori în semn de sărbătoare
Articolul următor