Kievul vrea audit tehnic la centrala nucleară Zaporojie

Guvernul ucrainean vrea ca tehnicienii Agenţiei Internaţionale pentru Energie Nucleară (AIEA) să efectueze un audit de inginerie nucleară la centrala Zaporojie (sudul Ucrainei) şi nu doar sarcini de inspecţie şi de supraveghere, aşa cum au făcut până în prezent, relatează luni EFE, citat de agerpres.ro.

O declaraţie în acest sens a fost făcută de consilierul prezidenţial Mihailo Podoliak, la programul televiziunii naţionale Telemaraton, citată de agenţia locală de presă Ukrinform.

La Zaporojie, cea mai mare centrală nucleară din Europa, ocupată din luna martie de trupele ruse, a rămas de joi un grup restrâns de experţi AIEA, care încearcă să inspecteze instalaţiile după ce uzina a fost ţinta unor atacuri de care Moscova şi Kievul se acuză reciproc.

„La centrala nucleară Zaporojie, lângă care invadatorii au amplasat sisteme de lansatoare multiple de rachete (MLRS) din care au tras, este necesar un audit de inginerie nucleară, care să depăşească eforturile de menţinere a păcii în acel perimetru, pe care misiunea AIEA intenţionează să le întreprindă”, a spus Podoliak.

La centrală, potrivit consilierului prezidenţial, „ar trebui să existe un anumit număr de oameni care să înţeleagă fizica nucleară şi tehnologiile acestui tip de inginerie”. „Ei pot fi acolo împreună cu personalul nostru”, a spus el.

Potrivit lui Podoliak, guvernul ucrainean nu deţine în prezent informaţii clare şi sigure dacă „totul este în ordine la instalaţie în ceea ce priveşte circuitele de siguranţă, răcirea reactorului şi siguranţa personalului”.

„Nu am văzut nimic din toate acestea în raportul iniţial” pe care AIEA l-a elaborat după sosirea la centrală, a adăugat el.

Referitor la iniţiativa AIEA de a stabili o prezenţă permanentă a experţilor săi la centrală, el a menţionat că aceasta ar putea ajuta la protejarea personalului ucrainean din uzină „de invadatorii înarmaţi” ruşi care în prezent o controlează.

„Trupele ruse nu au idee ce se întâmplă acolo (la centrala Zaporojie), aşa că nu pot evalua în mod corespunzător riscurile. Dar există un anumit număr de membri ai personalului nostru care au nevoie de o anumită formă de protecţie”, a subliniat Mihailo Podoliak.

De aceea avem nevoie de inspectori (AIEA) care să spună: „Nu vă atingeţi de aceşti oameni, lăsaţi-i să-şi facă treaba! Asta ar fi important”, a mai subliniat reprezentantul preşedinţiei de la Kiev.

O misiune a AIEA, condusă de şeful acesteia, Rafael Grossi, s-a deplasat de la Viena în Ucraina şi la 1 septembrie a vizitat centrala nucleară din sudul Ucrainei.

Şase experţi ai acestei agenţii ONU au rămas la centrala nucleară, după ce misiunea AIEA a vizitat instalaţia joia trecută, iar doi reprezentanţi ai misiunii vor lucra constant la aceasta în viitor.

Centrala Zaporojie, a treia centrală nucleară ca mărime din lume, a fost ocupată de armata rusă la 4 martie. De atunci, potrivit guvernului de la Kiev, Moscova a desfăşurat echipament militar şi muniţie în perimetrul ei, de unde bombardează zonele adiacente.

Publicaţia de investigaţie independentă The Insider, care colaborează cu Bellingcat, a obţinut o înregistrare video în care pot fi văzute sisteme ruseşti de lansare multiplă de rachete (MLRS) efectuând tiruri de pe teritoriul centralei nucleare din Zaporojie. Înregistrarea a fost realizată în noaptea de 2 spre 3 septembrie.

Potrivit acestei înregistrări, sistemele ruseşti de rachete sunt situate în imediata apropiere a unităţii de alimentare cu energie a reactorului nuclear.

ONU, SUA şi Ucraina au cerut Rusiei să-şi retragă echipamentele şi personalul militar de la centrala atomică.

Publicista rusă Iulia Latînina, fostă editorialistă la Novaia Gazeta, autoexilată în prezent în Occident, a avertizat sâmbătă că preşedintele rus Vladimir Putin ar putea utiliza centrala nucleară de la Zaporojie în loc de o rachetă nucleară tactică. Un accident la Zaporojie pe care să-l atribuie ucrainenilor ar fi varianta posibilă avută în vedere de liderul rus, potrivit ei.

În emisiunea sa de sâmbătă seara pe canalul de Youtube, ‘LatîninaTV’, ea a amintit de principiul dramatic cehovian: „dacă în primul act există o armă atârnată pe perete, atunci este imperativ ca un foc să fie tras în al doilea sau al treilea act”. Totul depinde de concluziile misiunii AIEA, pe care şeful organizaţiei a promis să le facă publice marţi. Acceptând vizita misiunii AIEA la centrala nucleară Zaporojie, Kremlinul ar încerca să tatoneze terenul pentru a vedea în ce fel ar „înghiţi” Occidentul varianta unui „accident la Zaporojie care să fie pus în cârca Kievului”, a apreciat Latînina. 

La Chișinău urmează să ajungă mai multe autobuze și troleibuze clasice și articulate

Până la sfârșitul acestui an, dar și la începutul anului viitor la Chișinău urmează să ajungă mai multe troleibuze clasice și articulate. Și Parcul Urban de Autobuze planifică achiziția mai multor unități de transport, scrie IPN.

Șeful Regiei Transport Electric Chișinău, Dorin Ciornîi, a declarat luni la ședința operativă de la Primăria capitalei că a fost semnat un contract cu o companie de transport public din Elveția pentru procurarea a zece troleibuze articulate de model Solaris. Municipalitatea a achitat în avans 20% din valoarea contractului. Termenul de livrare este decembrie-ianuarie.

De asemenea, a fost semnat un contract cu o companie de transport public din Salzburg, Austria, pentru procurarea a trei troleibuze articulate, după care în perioada ianuarie februarie vor mai fi livrate ale zece unități de transport.

Este preconizată și participarea la licitația din orașul Riga, Letonia, aproximativ în luna octombrie, pentru procurarea a 25 de troleibuze clasice și 18 troleibuze articulate. Valoarea estimativă constituie 25 de milioane de lei”.

Potrivit datelor RTEC, în primele nouă luni ale anului, cu troleibuzele au fost transportați peste 101 milioane de călători.

Solidari cu femeile din Iran! Proteste violente au avut loc la ambasadele din Londra şi Paris. Poliția a fost nevoită să intervină

Proteste violente au avut loc la Paris şi Londra împotriva reprimării manifestațiilor din Iran, după moartea unei tinere arestate pentru că nu a purtat corect vălul islamic. Forțele de ordine franceze au recurs la gaze lacrimogene, ca să împiedice sute de manifestanţi să pătrundă în ambasada iraniană din capitala franceză.

Sute de iranieni expatriați s-au adunat la Paris pentru a denunța represiunea Iranului după moartea Mahsei Amini, în vârstă de 22 de ani. Potrivit presei internaţionale, participanţii sunt revoltați că preşedintele Emmanuel Macron i-a strâns mâna omologului său iranian Ebrahim Raisi, atunci când s-au întâlnit în ziua de 20 septembrie la Adunarea generală a ONU de la New York.

„Dacă ne amintim de istoria de până la 1979, femeile musulmane din Tunisia sau din Egipt nu purtau văl islamic. Totul a început cu venirea la putere a acestui regim extremist, duşmani ai islamului. Cer libertate pentru toate femeile musulmane.”

„Trebuie să reacţionăm, deoarece suntem departe de casă. Este momentul să ne unim, pentru a fi auziţi de întreaga lume.”

Poliţiştii au folosit gaze lacrimogene, pentru a-i respinge pe protestatarii care încercau să treacă de cordonul ce interzicea accesul în Ambasada Iranului de la Paris.

Şi la Londra, zeci de oameni s-au adunat la Ambasada Iranului. Lumea înfuriată a încercat să rupă cordonul de poliţie. Cinci persoane au fost arestate sub suspiciunea de comitere a unor infracţiuni violente de încălcare a liniştii publice. Scotland Yard a anunţat că, în timpul protestelor, câţiva poliţişti au fost răniţi, dar niciunul grav.

Iranienii au ieșit în stradă pentru a zecea noapte consecutiv, în semn de protest față de uciderea Mahsei Amini. Datele oficiale arată că în total 41 de persoane au murit, majoritatea manifestanți și câţiva poliţişti. Potrivit publicaţiei The Guardian, cifra reală este, totuşi, mai mare.

În timpul demonstrațiilor din Iran, sute de oameni au fost arestați.

Aproape 2.500 de protestatari contra mobilizării lui Putin, arestați în Rusia

Numărul celor arestați în Rusia pentru că au protestat împotriva mobilizării militare parțiale a ajuns la aproape 2.500, iar manifestațiile de protest s-au răspândit în 35 de orașe ale țării, într-un moment când chiar și voci pro-Kremlin au pus sub semnul întrebării modul cum se aplică ordinul de mobilizare, scrie moldova.europalibera.org.

Până pe 25 septembrie fuseseră arestați 2.353 de oameni, și cel puțin alți 141 pe 26 septembrie, potrivit organizației carmonitorizează arestările politice din Rusia OVD-Info. Serviciul Realități Caucaziene al Europei Libere a relatat că poliția din republica federativă rusă Daghestan a dispersat duminică un grup de oameni care-și explimau la Mahaickala nemulțumirea față de decretul de mobilizare.

Protestele au izbucnit în întreaga Rusia la câteva ore după ce Vladimir Putin a anunțat pe 21 septembrie că a semnat decretul de mobilizare parțială pentru a întări trupele rusești din Ucraina, în urma înfrângerilor suferite după contra-ofensiva declanșată de armata ucraineană pe 6 septembrie în estul și sudul Ucrainei.

Autoritățile ruse spun că mobilizarea parțială va chema la arme aproximativ 300.000 de rezerviști, oameni cu experiență militară relevantă.

Decizia Kremlinului de a mobiliza noi forțe pentru războiul neprovocat pe care l-a declanșat în Ucraina – și care a ucis cam 80.000 de ruși până acum – a stârnit mânia unei părți a populației ruse.

Pe 24 septembrie, Putin a promulgat legea aprobată de Duma de stat care înăsprește pedepsele pentru capitulare voluntară, distrugerea armamentului din dotare, dezertare sau insubordonare, dacă aceste infracțiuni sunt comise în timp de mobilizare militară, sau situaţii de luptă.

Mobilizarea i-a făcut pe mii de ruși să încerce să-și părăsească țara, și a provocat critici după ce au apărut relatări privind mobilizarea forțată a unor bărbați cu vârste care depășesc limita prevăzută pentru recrutare, sau sunt inapți medical pentru serviciul militar .

Într-o postare pe Telegram pe 25 septembrie, președinta Consiliului Federației (camera superioară a Parlamentului de la Moscova), Valentina Matvienko a spus că aceste excese sunt inacceptabile și că e absolut normal ca ele să declanșeze reacții contrare în societate.

Iar luni, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov, a recunoscut că au existat erori la chemarea sub arme, spunând că ele vor fi corectate de guvernatorii regionali și de ministerul Apărării.

O tânăra din Capitală, la un pas să ajungă sub roțile unei mașini după ce a fost lovită cu piciorul de un băiat. S-a întâmplat chiar la semafor
Articolul anterior
Groaznic! Un tată și-a omorât cei doi copii, otrăvindu-i cu insecticid, după ce a aflat că soția lui are o altă relație
Articolul următor