Klaus Iohannis: ,,Summitul CPE a fost un succes. Organizare impecabilă”

Summitul Comunității Politice Europene este unul deosebit de important pentru Republica Moldova, pentru regiune, pentru întregul continent, dar și pentru viitorul acestui format recent înființat.

Declară președintele României, Klaus Iohannis, care susține că evenimentul a fost organizat ireproșabil, ceea ce este o dovadă a capacității administrative a Republicii Moldova atât de relevantă și pentru obiectivul strategic de aderare la Uniunea Europeană,  transmite IPN.

„A fost o reuniune la care s-au discutat multiple teme stringente pentru continentul nostru. Începând cu impactul războiului din Ucraina asupra a noastră, a tuturor statelor europene, dar și a lumii în ansamblu, și terminând cu aspecte de interes pentru toți participanții, precum cele de consolidare a rezilienței, securitatea energetică și aspecte legate de conectivitate”, a declarat Klaus Iohannis.

Președintele român a spus că, dincolo de subiectele sectoriale, un obiectiv principal al reuniunii a fost lansarea mai multor semnale politice clare și că acest obiectiv a fost atins de o manieră categorică. .„Un prim semnal a fost cel privind importanța Republicii Moldova pentru întreg continentul european și privind sprijinul pe care aceasta îl primește pentru asigurarea securității și stabilității sale, precum și pentru aderarea la UE. Republica Moldova nu este singură în fața provocărilor cărora trebuie să le facă față. România este alături, așa cum am arătat prin fapte concrete”, a declarat oficialul.

Klaus Iohannis a reiterat mesajul că „Moldova nu este singură” și a spus că summitul a arătat că „practic în unanimitate și celelalte state europene îi sunt alături”. El a continuat prin a spune că este convins că sprijinul statelor democratice va continua pentru Republica Moldova, pentru Ucraina și pentru regiune. „Creșterea securității, a rezilienței, însemnând și creșterea securității și rezilienței pentru noi toți, inclusiv pentru România și pentru români”, a notat președintele român.

Un al doilea semnal, de asemenea de importanță crucială, a fost reiterarea, după primul summit al comunității, cel de la Praga, al sprijinului pentru Ucraina și pentru poporul ucrainean în lupta lor pentru a câștiga războiul de agresiune declanșat de Rusia. „Un sprijin care, așa cum am mai sus, va fi acordat atât timp cât este necesar pentru a ajuta Ucraina să-și asigure independența, suveranitatea și integritatea teritorială. Un al treilea semnal a fost adresat regiunii în ansamblul său. Europa de Est și regiunea extinsă a Mării Negre sunt regiuni a căror importanță strategică a devenit în ultima vreme evidentă pentru tot mapamondul, iar discuțiile noastre de astăzi confirmă atenția care este acordată regiunii la nivelul pe care îl merită”, a precizat Klaus Iohannis.

Președintele a declarat că „summitul a fost un succes” și că privește cu încredere spre viitor către summitul comunității ce va avea loc în Spania, acolo unde se va putea vedea cum avansează procesele care au fost declanșate cu ocazia summitului din Moldova.

Întrebat de jurnaliști cât de realist este obiectivul de aderare al Republicii Moldova la UE până în 2030, Klaus Iohannis a declarat că nu trebuie să ne facem iluzii, aceste negocieri de aderare sunt foarte complexe din punct de vedere administrativ. „Câteodată ai impresia că nu se mai termină, dar ele sunt necesare pentru a avea garanția că toată lumea se află pe aceeași treaptă. Eu îmi doresc foarte mult ca negocierile de aderare să înceapă în decurs de un an și pentru asta și ajutăm administrația din Republicii Moldova pentru a se pregăti de aceste negocieri. Sigur, depinde de progresul făcut de administrația din Moldova și de felul cum la Bruxelles sunt văzuți pașii care s-au făcut”, a spus președintele român.

Deși s-a declarat optimist, totuși a menționat că este greu de evaluat când se poate încheia un proces de aderare. „Dacă toată lumea se străduiește, atunci se poate realiza în câțiva ani. Dar uitați-vă, de exemplu, în Balcanii de Vest, unde au avut suișuri și coborâșuri. Eu sper foarte mult ca administrația din Republica Moldova să rămână pe un suiș constant”, a adăugat Klaus Iohannis.

Cât privește chestiunile de securitate și dacă poate România să asigure o „umbrelă de securitate” pentru Republica Moldova în cazul unei escaladări a războiului din Ucraina, Klaus Iohannis a  declarat că „România este în NATO și Moldova este un stat neutru”, în acest sens nu vede modalități cum militar ar putea interveni într-un conflict, dar ar putea interveni prin instruiri ale personalului din Republica Moldova. „Sunt foarte multe modalități prin care putem și intervenim pentru a ajuta Republica Moldova”. Cât privește asigurarea securității spațiului aerian al Republicii Moldova, președintele român spune că aceasta este o discuție complicată, din perspectiva apartenenței la NATO, în sensul că România este parte a alianței, iar Moldova nu este.

O femeie din Strășeni, violată ani la rând de propriul soț

Un bărbat din raionul Strășeni a fost condamnat la 12 ani de închisoare după ce timp de trei ani își viola soția și agresa copiii minori. Sentința a fost pronunțată marți, 24 decembrie, de magistrații Judecătoriei Strășeni, scrie deschide.md.

Potrivit materialelor dosarului, pe parcursul anilor 2019-2022, bărbatul, prin constrângere psihică și amenințând cu răfuială, își viola soția. Individul își argumenta acțiunile prin faptul că victima, care îi este soție, „este obligată să-i satisfacă poftele sexuale”.

Tot în această perioadă, condamnatul își agresa patru copii minori. Conform raportului de expertiză, în urma acțiunilor individului, copiii s-au ales cu traumă psiho-emoțională, stres, anxietate și depresie.

Fiind audiat, acesta nu și-a recunoscut vina. Totuși, procurorii au reușit să-i demonstreze culpabilitatea.

Sentința nu este definitivă și poate fi atacată la Curtea de Apel Chișinău în decurs de 15 zile.

Un sistem AI a atins nivelul uman la un test de „inteligență generală”. Ce ar înseamna acest lucru

Un nou model de inteligență artificială (AI) a obținut recent rezultate la nivel uman la un test conceput pentru a măsura „inteligența generală”. Pe 20 decembrie, sistemul o3 al OpenAI a obținut un scor de 85% la benchmark-ul ARC-AGI, cu mult peste cel mai bun scor AI anterior de 55% și la egalitate cu scorul mediu uman. De asemenea, a dat rezultate bune la un test de matematică foarte dificil. Crearea inteligenței generale artificiale, sau AGI, este obiectivul declarat al tuturor laboratoarelor majore de cercetare AI.

La prima vedere, OpenAI pare să fi făcut cel puțin un pas semnificativ către acest obiectiv, explică doi specialiști în domeniu în publicația The Conversation. În timp ce scepticismul rămâne, mulți cercetători și dezvoltatori AI simt că ceva tocmai s-a schimbat. Pentru mulți, perspectiva AGI pare acum mai reală, urgentă și mai apropiată decât se anticipase.

Pentru a înțelege ce înseamnă rezultatul o3, trebuie să înțelegem despre ce este vorba în testul ARC-AGI. În termeni tehnici, este un test al „eficienței eșantionului” a unui sistem AI în adaptarea la ceva nou – câte exemple de situație nouă trebuie să vadă sistemul pentru a-și da seama cum funcționează. Un sistem AI precum ChatGPT (GPT-4) nu este foarte eficient în eșantionare. A fost „antrenat” pe milioane de exemple de text uman, construind „reguli” probabilistice despre combinațiile de cuvinte care sunt cele mai probabile. Rezultatul este destul de bun la sarcini comune. Este prost însă la sarcini neobișnuite, pentru că are mai puține date (mai puține mostre) despre acele sarcini. Până când sistemele AI pot învăța dintr-un număr mic de exemple și se pot adapta cu mai multă eficiență a eșantionului, acestea vor fi utilizate numai pentru lucrări foarte repetitive și pentru cele în care defecțiunile ocazionale sunt tolerabile. Capacitatea de a rezolva cu acuratețe probleme necunoscute sau noi din eșantioane limitate de date este cunoscută drept capacitatea de a generaliza. Este considerat pe scară largă un element necesar, chiar fundamental, al inteligenței.

Fiecare întrebare oferă trei exemple din care să înveți. Sistemul AI trebuie apoi să descopere regulile care „generalizează” de la cele trei exemple la al patrulea. Reguli slabe și adaptare Nu știm exact cum a făcut OpenAI, dar rezultatele sugerează că modelul o3 este foarte adaptabil. Din doar câteva exemple, găsește reguli care pot fi generalizate. Pentru a descoperi un model, nu ar trebui să facem presupuneri inutile sau să fim mai specifici decât trebuie să fim cu adevărat. În teorie, dacă poți identifica regulile „cele mai slabe” care fac ceea ce vrei, atunci ți-ai maximizat capacitatea de a te adapta la situații noi. Ce înțelegem prin cele mai slabe reguli? Definiția tehnică este complicată, dar regulile mai slabe sunt de obicei cele care pot fi descrise în afirmații mai simple.

Incendiu puternic într-un azil de bătrâni din München. 15 persoane s-au ales cu arsuri

Cinsprezece persoane au fost rănite uşor în urma unui incendiu izbucnit într-un cămin de bătrâni din oraşul german München în Ajunul Crăciunului, a anunţat brigada de pompieri într-un comunicat dat publicităţii miercuri, scrie digi24.ro.

Cauza incendiului şi amploarea pagubelor rămân pe moment neclare, informează DPA, potrivit Agerpres. 

Potrivit informaților prezentate de serviciul de pompieri din capitala Bavariei, flăcările au izbucnit într-o cameră de la etajul al treilea al clădirii. Ca urmare, focul s-a extins rapid la acoperiș și la turn.

Autoritățile germane investighează cauza incendiului.

Căminul de bătrâni este situat în cartierul Altstadt-Lehel, lângă malul râului Isar, și este cel mai vechi cămin de bătrâni din oraș, fondat în 1857 de Societatea Catolică Sfântul Vincent de Paul. Clădirea istorică adăpostește o casă-biserică cu un turn clopotniță.

Caz tragic în Capitală! Un copil a fost strivit mortal de poarta metalică a unui teren de fotbal
Articolul anterior
Un bărbat din Drochia, bătut cu cruzime, a murit în drum spre spital
Articolul următor