Kremlinul recunoaște că trupele sale s-au retras din orașe-cheie ale Ucrainei. Soldații ucraineni fac progrese rapide

Forțele armate ucrainene susțin că au recucerit un oraș în adâncul teritoriului controlat de Rusia în estul țării, în timp ce Moscova afirmă că se retrage din unele zone din nord-estul Ucrainei.

Avansul radical al Ucrainei din ultimele zile a dus la eliberarea a mii de kilometri pătrați de teritoriu de sub controlul rusesc.

Imaginile par să arate soldați ucraineni arborând steagul național deasupra primăriei din Kupiansk, care se află la sud de Harkov, unde linia frontului rusesc pare din ce în ce mai slabă, relatează Reuters, citată de stirileprotv.ro.

Ministerul rus al Apărării a declarat că își retrage trupele din Izium, aflat în apropiere, ca parte a unui efort de „regrupare”.

La începutul zilei de sâmbătă, Ministerul britanic al Apărării a declarat că unitățile ucrainene „amenință orașul Kupiansk”, dar rapoartele privind recucerirea acestuia sunt încă neverificate.

Trupele lui Putin, „probabil” luate prin surprindere
Oficiali britanici din serviciile de informații au declarat că, dacă va avea succes, ar fi o „lovitură semnificativă pentru Rusia, deoarece se află pe rutele de aprovizionare a liniei de front din Donbas în est”.

O sursă Reuters din zonă spune că ucrainenii au făcut cele mai rapide progrese din ultimele luni, având în vedere presiunea de a obține suficiente câștiguri înainte de iarnă și de a dovedi că merită sprijinul continuu al Occidentului.

Forțele lui Vladimir Putin s-au concentrat pe desfășurarea de trupe și resurse în sudul țării, în timp ce ambele părți luptă pentru Herson, primul oraș cucerit de ruși.

Ca urmare, forțele rusești au fost „probabil luate prin surprindere”, a declarat Ministerul Apărării, adăugând că unitățile ucrainene au reușit să „captureze sau să încercuiască mai multe orașe în est”.

Noile avansuri ucrainene înseamnă că „frontul defensiv rusesc se află sub presiune atât pe flancul său nordic, cât și pe cel sudic”, potrivit oficialilor din serviciile de informații.

„Cel puțin 30 de așezări recucerite de Ucraina”
În discursul său de peste noapte, președintele Volodimir Zelenski a declarat că cel puțin 30 de localități au fost eliberate în regiunea Harkov.

„Armata noastră, unitățile de informații și serviciile de securitate desfășoară angajamente active în mai multe zone operaționale. Ele o fac cu succes”, a declarat el.

Grupul de reflecție cu sediul la Washington, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), susține, de asemenea, că Ucraina a obținut câștiguri semnificative, estimând că forțele lui Zelenski au cucerit aproximativ 2.500 de kilometri pătrați în jurul nord-estului.

Momentul în care Mihailo, simbolul rezistenței de la Azovstal, s-a întâlnit cu familia, după ce a fost eliberat din captivitate. Fiica bărbatului a publicat un video emoționant

Mihailo Dianov, luptătorul ucrainean cu brațul sfârtecat devenit simbolul rezistenței de la oțelăria Azovstal, s-a reunit cu familia, după mai bine de 4 luni de prizonierat la ruși. Fiica lui a publicat o înregistrare video emoționantă pe rețelele sociale, informează www.digi24.ro.

Mihailo, care se află acum într-un spital din Kiev, a fost eliberat săptămâna trecută, în cadrul unui schimb de prizonieri. Ministerul ucrainean al Apărării a publicat vineri seara o fotografie în care soldatul apare extrem de slab și cu brațul rănit atrofiat. Și-a păstrat însă zîmbetul. La fel de zîmbitor apare și în imaginile în care își îmbrățișează familia.

„Soldatul ucrainean Mihailo Dianov se numără printre cei norocoși: spre deosebire de unii dintre colegii săi prizonieri de război, el a supraviețuit captivității rusești. Așa „aderă” Rusia la Convențiile de la Geneva. Așa continuă Rusia moștenirea rușinoasă a nazismului”, a scris Ministerul Apărării din Ucraina pe Twitter.

Mihailo, în vârstă de 42 de ani, a devenit cunoscut în toată lumea datorită unei fotografii în care apărea murdar, nebărbierit și cu haine jerpelite, dar făcând semnul victoriei, în timp ce ținea în mână o cană cu cafea, iar pe brațul bandajat avea montată o atelă metalică, fixată cu șuruburi. În ciuda stării sale evident degradate, bărbatul afișa un zâmbet liniștit și o mină încrezătoare.

Numărul morților crește în Iran după zece nopți de proteste violente împotriva regimului

Iranienii au ieșit în stradă pentru a zecea noapte consecutivă pentru a protesta împotriva regimului islamist după uciderea Mahsei Amini, relatează The Guardian. Protestele continuă în Iran în ciuda avertismentului dat de puterea judecătorească.

Numărul morților crește în Iran după zece nopți de proteste violente împotriva regimului

Bilanțul oficial al deceselor arată că cel puțin 41 de oameni au fost uciși de când au început tensiunile, majoritatea dintre aceștia fiind protestatari, transmite Digi24.ro.

Organizația Iran Human Rights, pentru drepturile omului, cu sediul în Norvegia, anunța duminică un bilanț de cel puțin 57 de morți. Ei spun, însă, că faptul că internetul a fost tăiat face tot mai dificilă confirmarea unui număr de decese într-un context în care protestele conduse de femei s-au răspândit într-un număr mare de orașe.

În imagini, protestatarii continuă să strige „moarte dictatorului” pe străzi.

Reluând un avertisment anterior al președintelui extremist Raisi, și șeful puterii judecătorești din Iran, Gholamhossein Mohseni Ejei, i-a amenințat pe protestatari cu „o acțiune decisivă și lipsită de indulgență”.

Sute de protestatari, activiști pentru reformă și jurnaliști au fost arestați în timpul protestelor de noapte care au început imediat după moartea femeii de 22 de ani, în 16 septembrie.

În cele mai mari proteste din ultimii trei ani în Iran, forțele de ordine au tras cu gloanțe de război în timp ce protestatarii au aruncat cu pietre, au incendiat mașini de poliție și clădiri oficiale. Unele dintre protestatare și-au ars simbolic vălurile obligatorii și și-au tăiat părul.

În mijlocul protestelor, guvernul iranian a încercat să răspundă la criticile internaționale – ambasadorii norvegian și britanic au fost chemați la explicații pentru „interferență” și „relatări ostile în presă”, iar ministrul de externe a criticat SUA pentru „sprijinul său pentru insurgenți”.

Iranul cere explicații de la ambasadele străine

Duminică, Jake Sullivan, consilierul pe probleme de securitate națională de la Casa Albă, a spus că SUA au făcut „pași tangibili” spre sancționarea poliției moralității, responsabilă de uciderea Mahsei Amini.

Regatul Unit, la rândul său, a fost criticat pentru „atitudinea ostilă” a presei de limbă farsi. Diplomația britanică a răspuns că statul britanic susține libertatea presei și condamnă atacul guvernului iranian asupra „protestatarilor, jurnaliștilor și libertății internetului”.

Ambasadorul norvegian a fost chemat să explice „poziția intervenționistă” a președintelui parlamentului de la Oslo, Masud Gaharahkhani, de origine iraniană, care și-a exprimat sprijinul pentru protestatari.  

„Dacă părinții mei nu ar fi luat decizia de a fugi în 1987, și eu aș fi fost unul dintre cei care luptă în stradă cu viața”, a scris el, pe Twitter, duminică.

Guvernul de la Teheran a organizat și el mitinguri pro-regim, duminică, la Teheran, o încercare disperată de a arăta că încă există sprijin pentru teocrația sângeroasă care conduce Iranul din 1979.

Proteste în solidaritate cu femeile iraniene și cu protestatarii au fost organizate la Atena, Berlin, Bruxelles, Istanbul, Madrid, Paris și New York.

Aproape 17.000 de ruși au trecut granița în Finlanda în weekend

Aproape 17.000 de ruși au trecut granița în Finlanda în timpul weekend-ului, o creștere de 80% față de săptămâna precedentă, au anunțat autoritățile finlandeze, luni, în condițiile în care fluxul de ruși care încearcă să scape de mobilizare a crescut puternic, scrie Reuters.

Aproape 17.000 de ruși au trecut granița în Finlanda în weekend

Activitatea de la granița ruso-finlandeză s-a mai clamat la începutul zilei de luni, însă a rămas mai ocupată decât în săptămânile precedente, a anunțat căpitanul Taneli Repo, de la autoritatea de frontieră sud-estică din Finlanda, transmite digi24.ro.

„Cozile continuă să fie ceva mai lungi față de cum erau în pandemie”, a spus el. Anunțul de miercuri al lui Vladimir Putin, că Rusia va începe prima sa mobilizare publică de la Al Doilea Război Mondial încoace, pentru ca dictatorul rus să aibă mai mulți oameni de trimis să moară în Ucraina, a provocat o fugă a bărbaților tineri spre granițe.

Tinerii ruși care au trecut în Finlanda pe la punctul de trecere de la Vaalimaa, săptămâna trecută, unii după o călătorie de trei ore din Sankt Petersburg, spun că au părăsit țara de frica mobilizării.

Guvernul finlandez, care se teme că va deveni o țară de tranzit pentru ruși, a anunțat, vineri, că va opri orice rus încearcă să intre în țară cu o viză turistică. Unele excepții din motive umanitare vor fi permise, însă.

Reacția companiei Air Moldova, după ce au fost interzise zborurile spre Moscova
Articolul anterior
Amintirile ambasadorului SUA despre ziua atacurilor din 11 septembrie 2001
Articolul următor