La Slobozia Mare a fost deschisă cea mai mare piață din sudul Moldovei

O piață transfrontalieră cu hală modernă a fost inaugurată ieri la Slobozia Mare, Cahul.

Aceasta este una dintre cele mai mari din sudul Republicii Moldova și singura care va fi deschisă șapte zile din șapte, iar locuitorii din regiune, inclusiv din România, vor putea cumpăra de aici lapte și brânzeturi, carne proaspătă, legume și fructe, cereale și nuci, produse din piele și blană, articole de artizanat, toate produse de cei aproape 1400 de antreprenori și gospodari din sat, scrie moldpres.

Piața în stil rustic, cu o hală modernă, a fost construită de la zero cu suportul oferit de Elveția în cadrul proiectului Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) „Migrație și dezvoltare locală” (1,1 milioane de lei) și Programul guvernamental „DAR 1+3” (250 mii de lei), dar și contribuția Consiliului raional Cahul (300 mii de lei), Primăria Slobozia Mare (837 mii de lei) și a celor 150 de moldoveni originari din Slobozia Mare, stabiliți în diasporă (177 mii de lei). Costul total al lucrărilor a fost de 2,6 milioane de lei.

„Biroul Relații cu Diaspora are o mare oportunitate de a colabora cu comunitățile din Republica Moldova prin intermediul programului guvernamental DAR 1+3. Apreciem această intervenție, mai cu seamă pentru faptul că ne aduce mai aproape de băștinașii plecați care sunt parte a diasporei, mereu gata să contribuie la dezvoltarea locală și, respectiv a țării”, a spus Nadejda Zubco, șefa Biroului pentru Relații cu Diaspora.

Piața, inclusiv hala agroalimentară modernă, are o capacitate de 20 de locuri pentru comercializarea de produse din carne și lactate, 20 de locuri pentru comerț din camioane/automobile, 25 de locuri la tarabe, cinci gherete pentru produse industriale. Astfel, producătorii din Slobozia Mare vor atrage anual circa 12 mii de persoane din zona de sud a țării și România.

„Sunt extrem de surprinsă să văd rezultate atât de frumoase realizate într-o perioadă atât de scurtă, aici, la Slobozia Mare. Aceasta ne vorbește despre voința actorilor locali să își unească eforturile pentru binele oamenilor din comunitate. Mă bucur să constat că suportul oferit de Guvernul Elveției este multiplicat la nivel local, inclusiv cu implicarea băștinașilor. Toate acestea aduc rezultate care depășesc cu mult așteptările stabilite inițial în cazul celor 120 inițiative realizate cu suportul proiectului Migrație și dezvoltare locală”, a menționat Caroline Tissot, directoarea Biroului de cooperare al Elveției în Republica Moldova.

Slobozia Mare este una dintre cele 25 de localități susținute de proiectul Elveția-PNUD „Migrație și dezvoltare locală” pentru dezvoltarea economiilor locale. Dezvoltarea economică a satului Slobozia Mare este realizată în baza Foii de parcurs de dezvoltare economică locală 2019-2022, elaborată de businessul local în parteneriat cu autoritățile locale și băștinașii plecați din localitate. Toate acestea conform unei metodologii bine stabilite a proiectului Elveția-PNUD „Migrație și dezvoltare locală”.

„Această piață este un catalizator puternic pentru economia locală din Slobozia Mare – generând oportunități mai bune de vânzare a produselor locale și venituri decente pentru familii, precum și venituri pentru bugetul local. Mai mult, a devenit o atracție regională și transfrontalieră pentru cumpărători, turiști și vizitatori, încurajând turismul local în regiunea de sud a Moldovei”, susține Dima Al-Khatib, reprezentantă rezidentă PNUD în Republica Moldova.

O universitate din Republica Moldova, prezentă la reuniunea Consorțiului „Universitaria” din România

Reprezentanții Universității de Stat din Moldova participă, în perioada 19 – 21 aprilie, la reuniunea Consorțiului „Universitaria” din România. 

Evenimentul este organizat de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și reunește peste 100 de reprezentanți de la 10 universități.

Printre aceste instituții de învățământ superior se numără Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea din București, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Universitatea de Vest din Timișoara, Academia de Studii Economice, Universitătea din Craiova, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați și Universitatea „Ovidius” din Constanța.

Universitatea de Stat din Moldova este reprezentată la eveniment de rectorul Igor Șarov și de prorectorii Sergiu Corlat și Violeta Cojocaru.

În cadrul reuniunii, se va discuta despre dezvoltarea programelor de cercetări științifice și transfer de cunoștințe, studiile doctorale, digitalizare și dezvoltarea relațiilor internaționale și parteneriate de studii, dezvoltarea managementului calității, strategie și dezvoltare instituțională, etc.

Consorțiul „Universitaria” a fost creat în 2009 și este cel mai reprezentativ consorțiu universitar din România.

O delegație a Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului a oferit ajutor pentru deținuții din Cahul

Arhiepiscopia Romanului și Bacăului a transmis joi, 18 aprilie, un ajutor umanitar pentru deținuții din penitenciarul din Cahul, Republica Moldova.

Donația constă în 60 de perechi de încălțăminte și 60 de cărți de rugăciune, care vor ajunge la persoanele private de libertare din penitenciarul Cahul.

Transportul umanitar a fost realizat de o delegație a Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, formată din pr. Vlad Țuțurlan, inspector eparhial și pr. Cornel Iftimie, slujitor al parohiei Măgura II.

Reprezentanții Episcopiei Basarabiei de Sud au întâmpinat oaspeții din România la centrul eparhial, mulțumindu-le pentru darul și grija față de cei aflați în suferință.

Menționăm că această acțiune s-a desfășurat în baza parteneriatului dintre Episcopia Basarabiei de Sud și Arhiepiscopia Romanului și Bacăului.

sursa

Republica Moldova va deține președinția Consiliului Global al Turismului Medical pentru următorii doi ani

Republica Moldova, reprezentată de Asociația de Turism Medical, va deține președinția Consiliului Global al Turismului Medical pentru următorii doi ani. O decizie în acest sens a fost luată în cadrul Adunării Generale a GHTC.

Potrivit Asociației de Turism Medical de la Chișinău, din cei trei candidați, Germania, Arabia Saudită și Republica Moldova, ultima a obținut majoritatea voturilor. La adunare au participat reprezentanți ai peste 50 de state ale lumii, dintre care 22 de state au avut drept de vot.

„Angajamentul nostru se bazează pe trei piloni: expansiune, inovație și accesibilitate. Ne propunem să construim un ecosistem global al turismului medical care să fie inclusiv, etic și sustenabil. La fel de important este să promovăm cele mai noi tehnologii și metode de tratament, să sprijinim cercetarea și dezvoltarea în domeniul medical”, a declarat Natalia Ciobanu, președintele Asociației de Turism Medical din R. Moldova.

„Funcția de președinte a GHTC este un pas important în promovarea turismului medical în Republica Moldova, dar și în creșterea vizibilității statului la nivel internațional. Statul nostru are un potențial uriaș în domeniul turismului medical, care trebuie să fie și un motor al dezvoltării economice a Republicii Moldova”, a subliniat Andrei Revenco, directorul executiv al Asociației de Turism Medical din R. Moldova.

Republica Moldova are patru domenii medicale pentru care este atractivă pacienților străini și apreciată la nivel internațional: stomatologia, Fertilizarea In Vitro, chirurgia plastică și cardiologia.

Asociația de Turism Medical din R. Moldova a fost fondată acum doi ani, întrunind mai multe clinici private, agenții de turism și facilitatori din domeniul turismului medical.

sursa

Record de decese în România din cauza COVID-19
Articolul anterior
Piața Centrală din Chișinău: Care sunt prețurile la legume, carne, ouă și alte produse
Articolul următor