Adaptarea a devenit trăsătura dominantă a rușilor confruntați cu cel mai terifiant an din epoca postsovietică, scrie Andrei Kolesnikov, fost jurnalist rus și expert al unui reputat think-tank internațional. Unde se va sfârși această atitudine?, întreabă el într-o analiză publicată de revista Foreign Affairs. Pentru moment, se pare că nu există nicio limită, observă tot expertul.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2023/02/11230373-scaled.jpg)
În epoca sovietică, armata rusă a tulburat viața de zi cu zi a cetățenilor obișnuiți ai URSS de doar două ori, scrie Andrei Kolesnikov, fost jurnalist la publicațiile Novaia Gazeta și Izvestia, în prezent expert al Carnegie Endowment for International Peace, un think-tank cu sediul la Washington.
Prima ocazie a fost invazia Cehoslovaciei, din 1968, care a trecut în mare parte neobservată de mulți ruși, deoarece puțini știau ce se întâmplă. A doua ocazie a fost invazia Afganistanului din 1979, care a avut consecințe mult mai mari. Pentru mulți oameni, vederea sicrielor de zinc aduse cu avionul a distrus fundamentele morale ale proiectului sovietic.
În 2022, armata rusă a tulburat din nou viețile cetățenilor obișnuiți, tot printr-o invazie, cea din Ucraina. Iar efectul a fost chiar mai puternic decât cel al evenimentelor anterioare. De fapt, Rusia tocmai a trăit cel mai terifiant an din istoria postsovietică, spune Kolesnikov.
Cu toate acestea, în ciuda pierderilor tot mai mari de vieți omenești și a înfrângerilor morale, fundamentul național al Rusiei nu pare să fi fost zdruncinat, crede expertul.
Sigur, rușii sunt mai divizați, iar opiniile lor se polarizează, pe măsură ce oamenii se satură de război. Dar, departe de a slăbi controlul lui Putin asupra puterii, „operațiunea militară specială”, așa cum o numește Kremlinul, nu a făcut decât să îl consolideze, concluzionează expertul rus.
Cei care se tem de Putin fie au fugit din țară, fie tac. Regimul dispune de un arsenal formidabil de instrumente pe care le poate desfășura împotriva opozanților de orice fel.
În acest timp, Kremlinul a zdrobit disidența, a închis sau blocat accesul la aproape toate mijloacele de comunicare independente și a aplicat eticheta neoficială de „trădător național” tuturor celor care nu îi aplaudă măsurile.
Și astfel, în loc să protesteze, majoritatea rușilor au arătat clar că preferă să se adapteze, spune expertul, care parafrazează tilul unui celebru film antirăzboi: „Dr. Strangelove sau cum am învățat să nu-mi fac griji și să iubesc bomba”.
El spune că nici fuga din țară nu este neapărat o formă de protest: pentru mulți, este pur și simplu un răspuns pragmatic la problema cu care se confruntă.
Este adevărat că populația este mai neliniștită ca niciodată. Potrivit sondajelor de opinie, anxietatea în rândul rușilor a atins noi culmi în 2022, deși a revenit la niveluri mai mult sau mai puțin tolerabile atunci când amenințarea mobilizării s-a îndepărtat temporar.
Dar adaptarea a devenit trăsătura dominantă a rușilor. Unde se va sfârși?, întreabă Kolesnikov. Pentru moment, se pare că nu există nicio limită, răspunde tot el.
Într-un an șocant, atitudinea rușilor față de regim nu s-a schimbat prea mult
În acest moment, Putin construiește un nou imperiu, dar acest proces nu merge bine, spune expertul rus, care observă că oamenii fug de el în număr mare.
O comparație cu perioada sovietică ar putea fi relevantă, crede el, spunând că unul dintre pilonii URSS a fost reprezentat de proiectele uriașe de construcție comunistă.
Dar liderul de la Kremlin s-a apucat să restaureze imperiul Moscovei distrugând chiar amintitele proiecte comuniste, scrie Kolesnikov, care observă că o parte semnificativă a infrastructurii ucrainene pe care Putin a lovit-o cu rachete și drone a fost construită de predecesorii săi.
Un exemplu este centrala electrică TEC-5 din Harkov. Construită de sovietici în anii 1970, aceasta a furnizat energie electrică pentru milioane de oameni și a devenit a doua cea mai mare centrală termică din Ucraina.
În septembrie 2022, aceasta a fost lovită de un atac al forțelor ruse, care a provocat un incendiu uriaș, ce a întrerupt alimentarea cu energie electrică a unei mari părți a țării.
Pentru expertul rus, diferența este greu de evitat: imperiul anterior (URSS) a lansat primul satelit creat de om, Sputnik, și primul om, Iuri Gagarin, în spațiu. În acest timp, spune el, Putin lansează rachete într-o țară vecină.
În ciuda acestor evidențe, anul 2022, un an de șoc constant, nu a schimbat prea mult atitudinea rușilor față de regim. Acesta nu este doar un reflex de apărare, crede el, ci un răspuns cu două tăișuri, care încearcă să țină realitatea la distanță.
Acest răspuns se explică prin dorința de răzbunare împotriva inamicului, unul care nu mai este văzut nici măcar ca ființă umană, spune Kolesnikov.
Pe de altă parte, acest răspuns are la bază ideea fantezistă că vremurile obișnuite pot continua într-o țară în care comiterea de acte de violență împotriva străinilor și sacrificarea personală într-o moarte eroică pe câmpul de luptă sunt norme acceptate social.
Această formă de protecție emoțională explică de ce majoritatea rușilor văd anul 2022 ca pe un an foarte dificil – dar mai puțin dificil decât primul an al pandemiei COVID-19 sau decât perioada de la începutul anilor 1990.
Potrivit sondajelor realizate de Centrul independent Levada, temerile legate de represiunea în masă, de o guvernare arbitrară și de o reprimare din partea guvernului s-au diminuat până la finalul anului trecut, în comparație cu perioada anterioară.
Toate aceste instrumente ale tiraniei au fost folosite cu o forță din ce în ce mai mare pe parcursul anului și, cu toate acestea, oamenii au declarat că sunt mai puțin îngrijorați de ele decât înainte, concluzionează Kolesnikov.
Această diminuare a îngrijorării nu este doar un efect al presiunii regimului, care a cerut unitate pe timp de război. Este o lipsă conștientă de dorință pentru a recunoaște că ceva s-a schimbat – o dorință de autoamăgire, spune expertul.
De altfel, conform datelor din sondaje, singura teamă majoră pe care oamenii o exprimă la același nivel ridicat ca și înainte este perspectiva unui alt război mondial. Acesta pare să fie singurul lucru în legătură cu care rușii medii nu se amăgesc.
Important este că o parte semnificativă a populației a ignorat total încălcarea de către Putin a contractului social pe care l-a stabilit cu ani înainte de începerea invaziei, scrie Kolesnikov.
Încă de la început, oficialii au afirmat că doar militarii profesioniști își vor face treaba și le-au promis rușilor că, atâta timp cât vor sprijini regimul, nevoile de bază vor fi satisfăcute și viața normală va continua.
Acum, bineînțeles, această promisiune nu mai este valabilă. Putin are nevoie ca națiunea să participe la război și are nevoie chiar de sacrificiul cetățenilor, pe câmpul de luptă.
Dependenți financiar de stat
La această stare de fapt contribuie faptul că mulți ruși sunt complet dependenți de stat, spune expertul rus. Potrivit statisticilor oficiale, proporția plăților sociale în veniturile reale ale populației este mai mare acum decât era în perioada sovietică.
În ciuda apariției unei economii de piață și a unei clase semnificative de oameni autosuficienți, Putin a făcut tot ce a putut pentru a se asigura că rolul economic al statului rămâne cât mai mare posibil. Și a folosit afluxul de petrodolari pentru a promova acest obiectiv.
Oamenii care depind de stat sunt obedienți, mai ales din punct de vedere politic, iar direcția economiei rusești din ultimii ani a consolidat această realitate, scrie Kolesnikov.
Doar un mic procent din populație își obține veniturile din activitatea de afaceri, în timp ce salariile din sectorul public și plățile sociale reprezintă o mare parte din veniturile oamenilor.
Potrivit datelor recensământului din 2021, unul din trei ruși – 33% – depinde de plățile sociale ca sursă de venit. În plus, un sfert dintre ruși sunt dependenți din punct de vedere material de altcineva.
Chiar și ținând cont de faptul că calitatea datelor recensământului din 2021 este cea mai proastă din istoria post-sovietică a țării, aceste cifre sunt șocante, concluzionează expertul.
Deocamdată, mai spune el, Putin beneficiază de un fundal socio-economic relativ calm. Dar acest lucru s-ar putea schimba pe măsură ce economia se prăbușește.
Având în vedere scăderea inevitabilă a veniturilor la bugetul federal din cauza restricțiilor impuse exporturilor de petrol și gaze naturale, scăderea activității economice și cheltuielile semnificative pentru apărare și securitate, statul va avea mai puține oportunități de a cumpăra loialitatea populației în următoarele luni.
Cu toate acestea, este probabil ca Putin să rămână în control. În primul rând pentru că agențiile de securitate și de aplicare a legii, de la armată și poliție până la serviciile speciale, vor continua să fie bine finanțate și ele sunt cele care vor impune loialitatea, spune Kolesnikov. Citește continuarea aici.
