Lecție de geografie de la Putin: Liderul de la Kremlin le-a spus elevilor că Rusia, nu Japonia este „Țara Soarelui Răsare”

Președintele rus Vladimir Putin le-a spus elevilor din țara sa că Rusia, nu Japonia, este de fapt „Țara Soarelui Răsare”. Cel puțin asta se arată într-o nouă înregistrare video distribuită pe rețelele de socializare, relatează HotNews.

Cum poate fi înlăturat Vladimir Putin. Proteste sau lovitură de palat?

„În ceea ce-i privește pe vecinii noștri japonezi, Japonia este numită ‘Țara Soarelui Răsare’, dar mai la est de Japonia este, cred, Kamceatka sau (Insula) Sahalin, iar și mai la est este Noua Zeelandă”, le-a spus Putin elevilor ruși.

„Iar și mai la est de Noua Zeelandă este Ciukotka! Așadar, strâmtoarea (Bering) are doar 60 de kilometri, iar apoi vine continentul american. În acest sens, Rusia este ‘Țara Soarelui Răsare’”, a concluzionat liderul de la Kremlin.

Nu este clar dacă această întâlnire cu elevii a avut loc tot pe 1 septembrie, când Rusia a celebrat „Ziua Cunoștințelor” și Putin s-a deplasat în enclava Kaliningrad dintre Polonia și Lituania, unde Kremlinul a organizat o întâlnire separată cu elevii de la o școală locală.

Președintele rus le-a povestit școlarilor despre o presupusă discuție pe care ar fi avut-o cu ministrul rus al Educației, Serghei Kravțov, care i-ar fi zis că în teritoriile ucrainene ocupate de ruși, copiii nici măcar nu știau că podul Crimeei există și credeau că este fals.

„Da!”, a exclamat Putin amuzat, înainte de a spune apoi că elevii ucraineni nu știau nici că Ucraina a făcut parte din Uniunea Sovietică.

În cadrul aceleiași vizite pe care a efectuat-o în Kaliningrad, liderul de la Kremlin a numit un nou obiectiv pentru „operațiunea militară specială” din Ucraina și a făcut un mic exercițiu de imagine, oprind coloana oficială care îl însoțea pentru a discuta de la distanță timp de 10 secunde cu persoanele aflate pe marginea șoselei.

Tensiuni între Rusia și Japonia

Comentariile făcute de Vladimir Putin privind adevărata țară a „Soarelui Răsare” vin în contextul unor tensiuni fără precedent de la terminarea celui de-al Doilea Război Mondial între Moscova și Tokyo, ca urmare a faptului că Japonia s-a aliniat într-o mare măsură sancțiunilor decise de Occident împotriva economiei ruse.

La sfârșitul lunii iunie, ambasadorul Rusiei în Japonia, Mihail Galuzin, a denunțat sancțiunile adoptate de Tokyo, afirmând despre acestea că sunt „lipsite de viziune” și vor afecta în principal mediul de afaceri.

„Desigur, o astfel de creștere a unei politici ostile față de Rusia va fi luată în considerare de noi în viitoarea noastră abordare față de Japonia și nu va rămâne fără răspuns”, a mai spus Galuzin.

La jumătatea lunii iulie, Rusia a anunțat că impune sancțiuni împotriva a 384 de parlamentari japonezi, cărora le-a interzis accesul pe teritoriul său, după ce la sfârșitul lui aprilie a decis expulzarea mai multor diplomați niponi, ca represalii pentru o măsură similară luată de Tokyo.

De asemenea, parlamentul Japoniei a aprobat pe 20 august revocarea clauzei „naţiunii celei mai favorizate” acordate Rusiei. În urma acestei decizii, Rusia și-a pierdut beneficiile în materie de tarife şi bariere comerciale avute în Japonia.

Japonia revendică Insulele Kurile ocupate de armata lui Stalin

Televiziunile rusești au avertizat inclusiv că Rusia ar putea fi atacată de Japonia care, la fel ca în al Doilea Război Mondial, ar urma să se alieze cu Germania pentru a ataca țara condusă de Vladimir Putin în două părți. Japonia nu a atacat niciodată Rusia în al Doilea Război Mondial, cele două părți având semnat un tratat de neagresiune.

Tratatul a fost încălcat de dictatorul sovietic Iosif Stalin în ultimele zile ale războiului, când a ordonat trupelor sale să invadeze Manciuria, una dintre regiunile din Asia ale Imperiului Japonez.

O bună parte din tensiunile dintre Rusia și Japonia își au originea în evenimentele care au urmat celui de-al Doilea Război Mondial. Tokyo și Moscova nu au semnat niciodată un tratat de pace, iar Japonia consideră că Insulele Kurile dintre cele două țări sunt un teritoriu nipon ocupat ilegal de Rusia.

La sfârșitul lunii august, Ministerul japonez al Apărării a anunțat că a cerut un buget record pentru forțele sale armate în contextul acestor tensiuni, dar și datorită acțiunilor tot mai agresive ale Chinei în Marea Chinei de Sud.

Doi pasageri de la cursa „Chişinău-Istanbul” au încercat să treacă cu valută nedeclarată

În bagajele de mână ale doi cetățeni străini, polițiștii de frontieră de comun cu funcționarii vamali au depistat valută, în numerar de mii de euro și dolari, care nu a fost declarată. Cazurile au fost înregistrate în ultimele 24 de ore, la curse cu destinație spre Istanbul, Turcia.

În ambele situații s-a acționat în cadrul controlului de specialitate, efectuat în coordonare între cele două autorități.

Prima persoană documentată este cetățean chinez de 35 de ani, în bagajul căruia s-au depistat 10900 EUR și 5500 USD. În bagajul cetățenului Ucrainei de 41 de ani, echipa mixtă a descoperit 50000 USD, pe care pasagerul a evitat să le declare.

În continuare investigațiile se desfășoară în vederea elucidării circumstanțelor și luării măsurilor legale ce se impun. 

Percheziții într-un dosar de contrabandă cu obiecte din metale prețioase, în valoare de peste 1,5 milioane lei

În postul vamal Leușeni, funcționarii vamali în comun cu polițiștii de frontieră au deconspirat intenția unui conațional de a introduce ilegal în țară un lot de articole, presupus din metal prețios.

Astfel, urmare a controlului vamal, în geanta de mână au fost depistate bunurile nedeclarate: 103 monede, un lingou și două medalii.  

Cazul a avut loc astăzi, 5 decembrie 2023, în timpul verificării bagajelor pasagerilor de la ruta „Franța-Moldova”. Documentat este un conațional în vârstă de 36 de ani.

În cadrul audierilor, persoana a declarat că monedele au fost procurate contra sumei de 300 EUR, iar lingoul presupus a fi din aur – 800 EUR.

În continuare, bunurile au fost ridicate și sunt pasibile confiscării, iar investigațiile pe caz continuă.

Fostul președinte Igor Dodon, alături de mezinul său pe muntele Athos: ”Ne vom ruga pentru țară”

Fostul președinte al R. Moldova, Igor Dodon, a plecat într-un pelerinaj de câteva zile pe muntele Athos.

Într-o postare pe rețelele de socializare, Igor Dodon a scris că a ajuns pe muntele Athos alături de fiul său mai mic, menționând că vor urma câteva zile de liniște și discuții cu călugării, transmite Știri.md.

„Am ajuns la muntele Athos, împreună cu feciorul cel mic. Vor urma câteva zile de liniște, discuții cu călugării și reflecții. Ne vom ruga pentru Moldova. Să fie pace și normalitate în țară”, a scris Igor Dodon.

De menționat că, în ultimii ani, fostul șef de stat a mers în mai multe pelerinaje pe muntele Athos, iar de fiecare dată, Igor Dodon a declarat că în timpul pelerinajului s-a rugat pentru poporul R. Moldova.

Oleg Crețul a cucerit aurul la Campionatul de Judo pentru nevăzători
Articolul anterior
Doi elani spectaculoși, surprinși la Drochia. Aceștia ar fi venit din Ucraina
Articolul următor