Lecție de geografie de la Putin: Liderul de la Kremlin le-a spus elevilor că Rusia, nu Japonia este „Țara Soarelui Răsare”

Președintele rus Vladimir Putin le-a spus elevilor din țara sa că Rusia, nu Japonia, este de fapt „Țara Soarelui Răsare”. Cel puțin asta se arată într-o nouă înregistrare video distribuită pe rețelele de socializare, relatează HotNews.

Cum poate fi înlăturat Vladimir Putin. Proteste sau lovitură de palat?

„În ceea ce-i privește pe vecinii noștri japonezi, Japonia este numită ‘Țara Soarelui Răsare’, dar mai la est de Japonia este, cred, Kamceatka sau (Insula) Sahalin, iar și mai la est este Noua Zeelandă”, le-a spus Putin elevilor ruși.

„Iar și mai la est de Noua Zeelandă este Ciukotka! Așadar, strâmtoarea (Bering) are doar 60 de kilometri, iar apoi vine continentul american. În acest sens, Rusia este ‘Țara Soarelui Răsare’”, a concluzionat liderul de la Kremlin.

Nu este clar dacă această întâlnire cu elevii a avut loc tot pe 1 septembrie, când Rusia a celebrat „Ziua Cunoștințelor” și Putin s-a deplasat în enclava Kaliningrad dintre Polonia și Lituania, unde Kremlinul a organizat o întâlnire separată cu elevii de la o școală locală.

Președintele rus le-a povestit școlarilor despre o presupusă discuție pe care ar fi avut-o cu ministrul rus al Educației, Serghei Kravțov, care i-ar fi zis că în teritoriile ucrainene ocupate de ruși, copiii nici măcar nu știau că podul Crimeei există și credeau că este fals.

„Da!”, a exclamat Putin amuzat, înainte de a spune apoi că elevii ucraineni nu știau nici că Ucraina a făcut parte din Uniunea Sovietică.

În cadrul aceleiași vizite pe care a efectuat-o în Kaliningrad, liderul de la Kremlin a numit un nou obiectiv pentru „operațiunea militară specială” din Ucraina și a făcut un mic exercițiu de imagine, oprind coloana oficială care îl însoțea pentru a discuta de la distanță timp de 10 secunde cu persoanele aflate pe marginea șoselei.

Tensiuni între Rusia și Japonia

Comentariile făcute de Vladimir Putin privind adevărata țară a „Soarelui Răsare” vin în contextul unor tensiuni fără precedent de la terminarea celui de-al Doilea Război Mondial între Moscova și Tokyo, ca urmare a faptului că Japonia s-a aliniat într-o mare măsură sancțiunilor decise de Occident împotriva economiei ruse.

La sfârșitul lunii iunie, ambasadorul Rusiei în Japonia, Mihail Galuzin, a denunțat sancțiunile adoptate de Tokyo, afirmând despre acestea că sunt „lipsite de viziune” și vor afecta în principal mediul de afaceri.

„Desigur, o astfel de creștere a unei politici ostile față de Rusia va fi luată în considerare de noi în viitoarea noastră abordare față de Japonia și nu va rămâne fără răspuns”, a mai spus Galuzin.

La jumătatea lunii iulie, Rusia a anunțat că impune sancțiuni împotriva a 384 de parlamentari japonezi, cărora le-a interzis accesul pe teritoriul său, după ce la sfârșitul lui aprilie a decis expulzarea mai multor diplomați niponi, ca represalii pentru o măsură similară luată de Tokyo.

De asemenea, parlamentul Japoniei a aprobat pe 20 august revocarea clauzei „naţiunii celei mai favorizate” acordate Rusiei. În urma acestei decizii, Rusia și-a pierdut beneficiile în materie de tarife şi bariere comerciale avute în Japonia.

Japonia revendică Insulele Kurile ocupate de armata lui Stalin

Televiziunile rusești au avertizat inclusiv că Rusia ar putea fi atacată de Japonia care, la fel ca în al Doilea Război Mondial, ar urma să se alieze cu Germania pentru a ataca țara condusă de Vladimir Putin în două părți. Japonia nu a atacat niciodată Rusia în al Doilea Război Mondial, cele două părți având semnat un tratat de neagresiune.

Tratatul a fost încălcat de dictatorul sovietic Iosif Stalin în ultimele zile ale războiului, când a ordonat trupelor sale să invadeze Manciuria, una dintre regiunile din Asia ale Imperiului Japonez.

O bună parte din tensiunile dintre Rusia și Japonia își au originea în evenimentele care au urmat celui de-al Doilea Război Mondial. Tokyo și Moscova nu au semnat niciodată un tratat de pace, iar Japonia consideră că Insulele Kurile dintre cele două țări sunt un teritoriu nipon ocupat ilegal de Rusia.

La sfârșitul lunii august, Ministerul japonez al Apărării a anunțat că a cerut un buget record pentru forțele sale armate în contextul acestor tensiuni, dar și datorită acțiunilor tot mai agresive ale Chinei în Marea Chinei de Sud.

Poliţia a dat Primăria Chişinău în judecată și cere să opreacă manifestaţiile organizate de partidul Şor, în faţa Preşedinţiei şi Parlamentului. Ce motive invocă oamenii legii

Poliţia a dat Primăria Chişinău în judecată și cere să opreacă manifestaţiile organizate de partidul Şor, în faţa Preşedinţiei şi Parlamentului. Se motivează că participanţii încalcă ordinea publică și au fost ănregistrate deja 40 de contravenții. Primăria nu a reacționat la avertizările trimise anterior ți susține că de asigurarea ordinii publice este responsabilă poliţia.

Natalia Gavrilița: Cei care stau în spatele protestelor Partidului Șor și au comis ilegalități trebuie să fie pedepsiți
foto: www.radiochisinau.md

Poliția a anunțat că pe numele manifestanţilor din centrul Chişinăului sunt contravenții pentru nesubordonare, huliganism, ultragierea angajaților forțelor de ordine, încălcarea legislației cu privire la protecția copiilor aflați în situație de risc, blocarea intenționată a carosabilului, limitarea accesului presei și agresarea jurnaliștilor, transmite TVR Moldova.

ANA REVENCO, ministrul Afacerilor Interne: „Toate persoanele care-şi asumă decizia de a protesta, de a-şi arăta în public susţinerea sau nu a unor decizii, este dreptul fiecărui cetăţean. În cazul în care astfel de evenimente sunt autorizate de către alte autorităţi, aceste autorităţi trebuie să intervină pentru a-şi exercita toate atribuţiile necesare pentru ca să trăim în pace, linişte.”

Şi preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, a dat replica unui deputat al Blocului Comuniştilor şi Socialiştilor, care la invitat să discute cu manifestanţiil.

IGOR GROSU, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova: „Eu discut cu protestatarii veritabili, nu cu cei plătiţi de bandiţi. Ăştia care sunt plătiţi, hrăniţi, legănaţi, adăpaţi, numiţi cum vreţi. După asta vine salvarea. În fiecare dimineaţă vine salvarea, îl ia câte unul trudit. Îl duce, probabil, îl dezalcoolizează, îl aduce înapoi. Asta e profanarea noţiunii de protest.” Primăria Chişinău pasează Politiei responsabilitatea privind dezordinea făcută de protestatari.

„Municipiului Chișinău amintește că sistarea sau interzicerea protestului din fața Legislativului și a Președinției nu ține de competența autorităților administrației publice locale. (…) Municipalitatea a organizat mai multe ședințe, cu participarea părților implicate / responsabile, în cadrul cărora a fost adus la cunoștința organizatorilor obligațiIe și responsabilitățile lor, care trebuie să fie în conformitate cu norma legală.”

Poliția Republicii Moldova a anunţat că participanții la protestul din centrul Chisinaului au atacat forțele de ordine cu diferite obiecte, iar atunci când au fost somați, ar fi refuzat să se conformeze.

UE adoptă cel de-al optulea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei

Uniunea Europeană a adoptat un nou pachet de sancţiuni economice şi individuale împotriva Rusiei, ca urmare a anexării ilegale a regiunilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, anunță un comunicat postat joi pe site-ul Consiliului UE.

Parlamentul European votează joi proiectul legislativ Garanția pentru Copii  care își propune să ofere educație și îngrijire gratuită, asistență  medicală, accesul la locuințe adecvate pentru copiii din UE - Edupedu.ro

Pachetul de sancţiuni, al 8-lea adoptat de blocul comunitar de la începerea invaziei ruse în Ucraina, include o serie de măsuri menite să crească presiunea asupra guvernului şi economiei ruse, să slăbească capacităţile militare ale Moscovei şi să facă Kremlinul să plătească prețul pentru recenta escaladare, scrie Digi24.

Noul set de sancţiuni introduce în legislaţia UE baza pentru instituirea unui plafon de preţ legat de transportul maritim al petrolului rusesc destinat ţărilor terţe şi a unor restricţii suplimentare privind transportul maritim al ţiţeiului şi al produselor petroliere către ţări terţe. Concret, se va interzice furnizarea de servicii de transport maritim şi furnizarea de asistenţă tehnică, servicii de intermediere sau finanţare sau asistenţă financiară în legătură cu transportul maritim către ţări terţe de ţiţei (începând cu decembrie 2022) sau de produse petroliere (începând din februarie 2023) care provin sau sunt exportate din Rusia. Derogarea bazată pe plafonul de preţ ar permite furnizarea serviciilor de transport şi a celorlalte servicii în cazul în care petrolul sau produsele petroliere sunt achiziţionate la un plafon de preţ prestabilit sau sub acesta.

Noua interdicţie impusă navelor UE de a furniza servicii de transport maritim pentru astfel de produse către ţări terţe se va aplica de la data la care Consiliul va decide în unanimitate să introducă plafonul de preţ. Plafonul de preţ va reduce drastic veniturile pe care Rusia le obţine din petrol după ce războiul său ilegal împotriva Ucrainei a dus la creşterea preţurilor energiei la nivel mondial. Plafonul de preţ aplicat petrolului poate contribui, de asemenea, la stabilizarea preţurilor energiei la nivel mondial.

În ceea ce priveşte comerţul, Uniunea europeană extinde interdicţia de import asupra produselor siderurgice care fie provin din Rusia, fie sunt exportate din Rusia. De asemenea, sunt impuse restricţii suplimentare la import asupra pastei din lemn şi hârtiei, ţigaretelor, materialelor plastice şi produselor cosmetice, precum şi asupra elementelor utilizate în industria bijuteriilor, cum ar fi pietrele şi metalele preţioase, care, împreună, generează venituri semnificative pentru Rusia.

Vor fi impuse restricţii şi cu privire la vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul unei alte serii de produse utilizate în sectorul aviaţiei.

În plus, a fost extinsă lista produselor restricţionate care pot contribui la consolidarea militară şi tehnologică a Rusiei sau la dezvoltarea sectorului său de apărare şi securitate. Lista va include acum anumite componente electronice, substanţe chimice şi bunuri suplimentare care pot fi utilizate pentru a aplica pedeapsa capitală, tortura sau alte tratamente cu cruzime, inumane sau degradante.

Noul set de sancţiuni include interzicerea vânzării, furnizării, transferului sau exportului de arme de foc pentru uz civil, precum şi de componente esenţiale ale acestora şi de muniţie pentru acestea, de vehicule şi echipamente militare, de echipamente paramilitare şi de piese de schimb.

Noile sancţiuni vizează și persoane şi entităţi care au jucat un rol în organizarea unor „referendumuri” ilegale, reprezentanţi ai sectorului apărării şi personalităţi care răspândesc dezinformarea cu privire la război. De asemenea, Consiliul a decis să extindă criteriile de includere pe listă pe baza cărora pot fi făcute desemnări specifice, pentru a include posibilitatea de a viza persoanele care facilitează eludarea sancţiunilor UE.

Cetăţenii UE au interdicţia de a deţine posturi în cadrul organelor de conducere ale anumitor persoane juridice, entităţi sau organisme ruse deţinute sau controlate de stat.

Sancţiunile mai cuprind inserarea pe lista entităţilor deţinute de stat care fac obiectul interdicţiei privind tranzacţiile a Registrului naval rus, o entitate deţinută de stat în proporţie de 100%, care desfăşoară activităţi legate de clasificarea şi inspecţia, inclusiv în domeniul securităţii, a navelor şi a ambarcaţiunilor înmatriculate în Rusia sau în altă ţară.

Este interzisă total furnizarea de conturi sau servicii de custodie pentru criptoactive cetățenilor ruşi sau persoanelor fizice cu reşedinţa în Rusia, indiferent de valoarea totală a criptoactivelor respective.

De asemenea, Consiliul UE a decis că, începând de joi 6 octombrie, domeniul geografic de aplicare al restricţiilor introduse la 23 februarie, incluzând mai ales interdicţia de import asupra bunurilor din zonele care nu sunt controlate de guvern din oblastele Doneţk şi Lugansk, va fi extins pentru a include şi zonele care nu sunt controlate din oblastele Zaporojie şi Herson.

„Acest nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei este o dovadă a hotărârii noastre de a opri maşina de război a lui Putin şi de a răspunde celei mai recente escaladări a acestuia prin referendumuri false şi anexarea ilegală a unor teritorii ucrainene. Astfel lovim şi mai mult economia de război a Rusiei, limitând capacităţile de import/export ale Rusiei, şi suntem pe calea cea mai rapidă pentru a ne elibera de dependenţa energetică de Rusia. Îi vizăm, de asemenea, pe cei responsabili de anexarea ilegală a unor teritorii ucrainene. UE va fi alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie”, a declarat şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, citat de Agepres.

Regiunile ucrainene anexate ilegal apar deja în prognoza meteo din Rusia

În urma anexării ilegale a patru regiuni ucrainene, zonele au început să apară în prognozele meteo ale televiziunilor rusești, relatează g4media.ro, cu referire la Sky News.

Jurnalistul Francis Scarr de la BBC a împărtășit o captură de ecran a unui buletin meteo de la televiziunea de stat a Kremlinului, care include regiunile nou anexate.

Președintele Vladimir Putin a semnat decretele de anexare a patru regiunilor ucrainene Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson, în timp ce armata rusă se străduia să controleze noul teritoriu.

Documentele care finalizează anexarea au fost publicate pe un site al guvernului rus.

Într-un gest de sfidare, Kremlinul a ținut, de asemenea, ușa deschisă pentru noi acaparări de terenuri în Ucraina.

Oleg Crețul a cucerit aurul la Campionatul de Judo pentru nevăzători
Articolul anterior
Doi elani spectaculoși, surprinși la Drochia. Aceștia ar fi venit din Ucraina
Articolul următor