Lidia Buble a fost jignită din cauza nasului său

Lidia Buble a fost de multe ori criticată că nasul ei ar fi prea mare în opinia altora, însă cântăreața nu a fost niciodată afectată de vorbele răutăcioase. Cântăreața nu are de gând să apeleze vreodată la medicul estetician.

Invitată în emisiunea lui Teo Trandafir, Lidia Buble a mărturisit că niciodată nu și-a făcut griji pentru aspectul fizic, iar tatăl ei a învățat-o să se iubească așa cum este. Fosta iubită a lui Răzvan Simion a mărturisit că a primit multe jigniri de-a lungul timpului în ceea ce privește nasul ei. Cu toate astea, ea nu și-a dorit niciodată să se opereze.

„Eu am mai spus asta și am tot repetat, eu am aflat că am nasul mare atunci când am intrat în industria muzicală și nu înțelegeam la fiecare piesă pe care o lansam, fiecare videoclip, fiecare poză eram jignită pe tema asta. Mi-a dat Dumnezeu puterea să trec peste și că l-am avut alături pe tatăl meu care mereu a știut cum să ne crească și să ne sfătuiască:

«Tati, sunteți frumoase așa cum v-a lăsat Dumnezeu». Eu niciodată nu am avut vreun complex sau vreo frustrare sau să-mi doresc să schimb ceva la mine, dar nu înțelegeam de ce îi deranjează pe cei din jurul meu, dacă pe mine nu mă deranjează.”

La Kanal D, ea a povestit că mulți o numeau „pocăită” din cauza religiei sale. Când era la școală, Lidia Buble era o elevă care făcea multe năzbâtii, însă ea era cea care întotdeauna își apăra frații. Artista mărturisește că era foarte afectată atunci când cineva vorbea urât despre familia ei.

Lidia Buble, condamnată la un an de închisoare cu suspendare pentru dare de  mită | replicaonline.ro

„Trebuie să recunosc că am fost un copil foarte năzbâtios, care prefera să ia o mamă de bătaie, dar care să facă întotdeauna ce-și dorește și ce-i place și am avut o plăcere, eram ca o cloșcă, îmi apăram frații, credeam că eu sunt puternică și că pot să le duc pe toate. Da, le mai rupeam gleznele ca la pui din când în când, vorba mea.

Când e vorba despre mine las să treacă, dar când e vorba despre familia mea, nu știu, se aprind niște beculețe roșii și nu mai țin cont de nimic. Numai prostii am făcut. Pe la 16 ani și jumătate, când am avut și primul iubit, am început să mă schimb, că eram foarte băiețoasă.

Am mai primit și mesaje neplăcute despre surorile mele, că ele sunt mai expuse, au și ele pagini de socializare, dar toate lucrurile astea au început încă din copilărie, când eram la școală, cam de prin clasa a patra, iar toți colegii știau că sunt de religie penticostală și mă jigneau foarte mult pe tema asta, îmi ziceau „pocăita”. Nu mă deranja, eu sunt foarte mândră de ceea ce sunt și de cultul din care fac parte, dar nu înțelegeam de ce îi deranjează pe ei, eu n-am avut niciodată probleme cu alte religii. Este deranjant uneori, dar acum m-am călit. Mai primesc pe Internet mesaje despre asta, dar astea vin cumva la pachet cu celebritatea”, a povestit Lidia Buble în emisiunea lui Teo Trandafir, potrivit WOWbiz.ro.

Președintele Finlandei a semnat legea privind aderarea țării sale la NATO

Preşedintele finlandez Sauli Niinisto a semnat joi legea privind aderarea ţării sale la NATO, transmite Agerpres.

Finlanda intenţionează să construiască un gard la graniţa cu Rusia -  Stiri.md

Legislaţia care încorporează tratatul fondator al NATO a fost adoptată de parlamentul de la Helsinki la 1 martie cu o largă majoritate.

Sauli Niinisto anunţase după acel vot că doreşte să promulge legea înaintea alegerilor parlamentare din ţara sa, prevăzute pentru 2 aprilie.

Finlanda încă aşteaptă ca Turcia şi Ungaria să ratifice cererea sa de aderare la NATO. Toate celelalte 28 de ţări membre ale organizaţiei au aprobat deja intrarea Finlandei în Alianţă.

Ungaria intenţionează să ratifice aderarea Finlandei la 27 martie, în timp ce Turcia a anunţat că o va aproba în curând.

La scurt timp după Summitul de la Madrid din 28-30 iunie 2022, Suedia şi Finlanda au ajuns la un acord cu Ankara. Cele două ţări nordice şi-au exprimat sprijinul pentru Turcia în combaterea ameninţărilor la adresa securităţii sale naţionale şi au promis că vor facilita expulzarea suspecţilor urmăriţi de autorităţile turce.

Ulterior, Turcia le-a prezentat celor două ţări nordice cereri de extrădare pentru 33 de persoane, majoritatea considerate ”terorişti” de către Ankara. Extrădările militanţilor kurzi sau ale personalităţilor ostile regimului turc refugiate în Suedia constituie aspectul cel mai delicat al cererilor formulate de Turcia.

Decizia Suediei de a autoriza în luna ianuarie o manifestaţie în faţa ambasadei Turciei la Stockholm, în cursul căreia a fost ars un exemplar din Coran, a cauzat o reacţie dură din partea Ankarei, care practic a suspendat ratificarea aderării celor două ţări la NATO.

În urma începerii invaziei ruse în Ucraina în februarie anul trecut, Suedia şi Finlanda – ce are o frontieră terestră cu Rusia cu o lungime de 1.340 de kilometri – au prezentat o candidatură comună pentru a deveni membre ale Alianţei Nord-Atlantice, abandonând deceniile de nealiniere militară.

Vladimir Zelenski cere rachete cu rază de acţiune lungă şi avioane de luptă moderne pentru a-i alunga pe ocupanți din Ucraina

Preşedintele ucrainean Vladimir Zelenski a mulţumit joi europenilor pentru ajutorul lor militar, însă a avertizat că reticenţele în ceea ce priveşte furnizarea de rachete cu rază de acţiune lungă şi de avioane de luptă riscă să prelungească războiul, informează AFP, scrie agerpres.ro.

Zo wil Zelenski de Europese agenda beïnvloeden: 'Meer sancties en isolatie  Rusland' | BNR Nieuwsradio

Pe drumul său de întoarcere din regiunea Herson, în apropiere de frontul de sud, preşedintele Zelenski i-a contactat, prin videoconferinţă din tren, pe liderii europeni reuniţi la Bruxelles.

Conexiunea a fost întreruptă o dată, însă preşedintele ucrainean a putut să-şi transmită mesajul, a anunţat un responsabil european, a cărui identitate nu este precizată de AFP.

Zelenski a atenţionat împotriva refuzului de a furniza forţelor sale militare rachete cu rază de acţiune lungă şi avioane de luptă moderne.

Preşedintele ucrainean a cerut, de asemenea, adoptarea de noi sancţiuni împotriva Rusiei, paşi înainte în ceea ce priveşte aderarea ţării sale la UE şi progrese în privinţa planului său de pace.

Întârzierile asupra acestor diferite chestiuni ar putea „prelungi războiul”, a avertizat Zelenski, citat de responsabilul european.

Occidentul consideră că Ucraina are dreptul să se apere împotriva agresiunii ruse şi contribuie la această apărare furnizându-i armament.

Însă mulţi sunt reticenţi în a livra arme ce ar provoca o escaladare a conflictului, pentru că i-ar permite Ucrainei să lovească Rusia.

Unele ţări europene au anunţat cu toate acestea că sunt gata să-i furnizeze Ucrainei avioane de luptă de fabricaţie sovietică. Patru avioane MiG-29 au fost livrate joi Ucrainei, a anunţat Ministerul Apărării slovac, în timp ce Polonia a promis la rândul său că va furniza patru asemenea aparate.

Însă Kievul cere avioane de luptă multirol moderne, în special aparate F-16 americane.

Europenii au aprobat luni alocarea a 2 miliarde de euro pentru finanţarea achiziţionării comune de muniţii de artilerie de care Ucraina are nevoie cu disperare pentru a putea contracara ofensiva trupelor ruse.

Ultima oră! Natalia Gavrilița ar putea fi candidatul PAS la alegerile pentru Primăria Chișinău

Fostul premier Natalia Gavrilița este unul dintre posibilii candidați ai Partidului Acțiune și Solidaritate pentru funcția de primar al Capitalei. Declarația a fost făcută în această seară de ex-premier în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Premierul Natalia Gavrilita în prima vizită oficială la UE, Bruxelles, 27 septembrie 2021.

Fostul premier a mai menționat că la moment se discută mai multe posibile candidaturi.

„Discutăm împreună cu colegii, avem mai mai multe persoane care ar fi potrivite pentru a exercita această funcție. Sunt convinsă că avem persoane care ar putea face o treabă mai bună decât se face acum în Chișinău. Am discutat despre mai multe candidaturi”, a spus Gavrilița.

Amintim că alegerile locale vor avea loc în această toamnă. Potrivit Comisiei Electorale Centrale, scrutinul ar putea avea loc în ultima duminică din luna octombrie sau prima din noiembrie.

Se prăbușește Signature Bank, al treilea mare faliment bancar din istoria SUA
Articolul anterior
Termoelectrica are vești bune: peste 25 de milioane de lei, economisiți pe căldură în șase zile
Articolul următor