Lista țărilor incluse în zona roșie pentru care se impune regimul de autoizolare la intrarea în Republica Moldova

Fostul lider al Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, nu se află în Turcia, Grecia și Emiratele Arabe Unite, și nici nu a traversat hotarele niciunuia dintre cele trei state. Autoritățile acestora au anunțat lipsa lui Plahotniuc în notificările lor către autoritățile de la Chișinău, iar despre asta a comunicat ministra afacerilor interne, Daniella Misail-Nichitin, în cadrul unui interviu la „Moldova Live”, transmite IPN.

„Au fost câteva semnalări din partea unor țări cu referire la faptul că Vladimir Plahotniuc nu se află pe teritoriul acestor țări, cum ar fi, de exemplu, Emiratele Arabe Unite, care au infirmat că persoana se află pe teritoriul țării, la fel și în cazul Turciei și Greciei”, a declarat ministra.

Daniella Misail-Nichitin a făcut precizări în privința identității mexicane false a fostului lider PDM: „Autoritățile Mexicului au confirmat că nu este nici un pașaport, dar nici nu i-a fost oferită cetățenia acestui stat. Mai mult ca atât, au confirmat că acel pașaport era fals”.

Vladimir Plahotniuc a părăsit Moldova în iunie 2019, când PDM a cedat puterea. În februarie curent, Interpol a acceptat cererea autorităților de la Chișinău de a-l da în căutare internațională, pentru arest și extrădare. Difuziunea este vizibilă pentru toate cele 196 țări membre ale organizației internaționale de cooperare a forțelor de poliție.

Peste 150 de persoane au fost rănite după ce au sărit de la balcoanele sau de pe ferestrele clădirilor din Istanbul, în timpul cutremurului de 6,2 grade care a avut loc miercuri în capitala Turciei, scrie Reuters.

Mulți locuitori din Istanbul au ieșit din locuințe sau au rămas pe scările acestora după ce seismul inițial a fost urmat de mai multe replici care au fost resimțite în partea europeană a orașului.

Până acum s-au înregistrat 151 de răniți care au ajuns la spital pentru tratament după ce au sărit din clădirile în care se aflau din cauza panicii provocate de cutremur, însă niciunul dintre ei nu se află în stare critică, potrivit biroului guvernatorului din Istanbul.

O clădire abandonată s-a prăbușit în centrul orașului, însă nimeni nu a fost rănit, iar infrastructura de apă și energie a metropolei cu 16.000.000 de locuitori nu a fost avariată. Unele magazine au fost închise.

În urmă cu doi ani, Turcia a trecut prin cel mai distrugător cutremur din istoria sa modernă. Seismul de 7,8 grade din februarie 2023 a ucis 55.000 de persoane și a rănit peste 107.000 în sudul Turciei și nordul Siriei. În continuare, sute de mii de sinistrați stau în locuințe provizorii ca a urmare a cutremurului.

De asemenea, seismul a readus în mintea stambulioților amintirile de la cutremului din 1999 de la Istanbul care a ucis 17.000 de oameni.

Epicentrul cutremurului de miercuri, care a avut loc la ora locală 12.49, a fost în zona Silivri, la circa 80 de kilometri vest de Istanbul, la o adâncime de 6,92 km.

Ministrul Transporturilor Abdulkadir Uraloglu a declarat că inspecțiile nu au arătat pagube suferite de autostrăzi, aeroporturi, trenuri sau metrou.Președintele Recep Tayyip Erdogan a scris pe X că monitorizează situația și biroul său a emis instrucțiuni pentru populație în caz că vor mai avea loc alte cutremure.

O femeie din satul Șerpeni, raionul Anenii Noi, își caută dreptatea în instanță, după ce fiica ei a decedat la câteva zile după ce a născut. Cazul, suspect de malpraxis, scoate la iveală lipsa unei legi clare în domeniu. Avocații spun că o lege a malpraxisului ar aduce ordine și protecție pentru toți. Procurorii cer și ei discuții serioase, iar Ministerul Sănătății afirmă că subiectul este pe agendă, însă, nu doar instituția trebuie să decidă, transmite Moldova1.

Din toamna anului 2022, Ana Nicolaev nu mai are liniște. Fiica ei cea mare, Valeria, a decedat la doar șase zile după ce a adus pe lume un băiețel, pe care l-au numit David.

Femeia a povestit pentru Moldova 1 că nimic nu prevestea nenorocirea, întrucât fiica ei s-a simțit bine pe tot parcursul sarcinii, mergea la controale regulate și avea grijă de sănătatea ei.

Ana acuză medicii de neglijență, care ar fi dus la moartea fiicei sale.

„Din cât mi s-a spus că ea avea sepsis. După cum am înțeles eu, sepsisul, de la naștere, nu i s-a făcut prelucrarea necesară a uterului. Am dat la investigație uterul și n-am înțeles nici în ziua de azi și ce a avut”, spune mama Ana Nicolaev.

Cel mai dureros pentru femeie este să privească în ochii nepoțelului său, care, nevinovat, nu va cunoaște niciodată iubirea mamei sale.

„El o cunoaște numai prin fotografie. O arătăm în fotografie, îi spunem cum o cheamă, mă întreabă unde e mama Lera, eu îi spun în cer acolo, te veghează, te iubește. Ne mai ducem la cimitir. El nu mai știe de cimitir, dar zice: hai mamă la mama Lera. Crescând va înțelege mai bine”.

Femeia susține că va merge până în pânzele albe pentru a afla ce s-a întâmplat cu fiica ei.

A depus o plângere la procuratură, iar inițial, procurorul de caz a clasat dosarul, considerând că nu existau elemente ale unei infracțiuni. Ana s-a adresat din nou instanței, iar magistrații au dispus rejudecarea cauzei. Cu toate acestea, aproape trei ani mai târziu, lucrurile nu s-au mișcat din loc:

„Copilul meu stă putred în pământ, nepotul crește fără mamă. Nu pot dormi și nu o să mă pot liniști până voi afla adevărul. Și mă rog la Dumnezeu să-mi dea putere. Eu vreau să aflu adevărul”.

Avocatul Vadim Vieru susține că dosarele de malpraxis sunt greu de investigat, inclusiv din punct de vedere penal, din cauza lipsei unei legislații clare în domeniu. Expertizele medicale sunt complexe, iar ele constituie probe-cheie în astfel de cazuri. O altă problemă este legată de termenul de prescripție – dacă dosarul ajunge prea târziu în instanță, victima sau succesorii acesteia riscă să nu mai obțină dreptate, iar persoana vinovată să nu mai poată fi trasă la răspundere penală.

„Este important ca sub aspect de malpraxis, dacă vorbim despre malpraxis medical, să avem adoptată o lege specială. Această lege specială ar fi o garanție pentru pacienți, dar și pentru medici, pentru a evita situații, inclusiv, când medicii sunt acuzați abuziv de anumite situații de malpraxis medical care, de fapt, nu se datorează erorii medicale”, a menționat Vadim Vieru.

Procurorul general, Ion Munteanu, susține că subiectul malpraxisului ar trebui discutat și analizat serios:

„Într-adevăr, posibil ar trebui întrunită o platformă pentru a avea o claritate mai profundă în raport cu investigarea a astfel de situații. Deci, nu procurorul constată cauzele sau motivele decesului. Deci, procurorul se deduce în activitatea sa din concluziile rezultate de expertiza medico-legală”.

Moldova1 a discutat subiectul și cu ministra Sănătății, Ala Nemerenco, care afirmă că necesitatea unei legi a malpraxisului trebuie analizată de mai mulți specialiști, nu doar de Ministerul Sănătății.

„Legea malpraxisului nu-i acoperă pe cei care sunt neglijenți în meseria lor sau duc lipsă de atitudine. Malpraxisul este doar eroarea medicală pe care un medic o face în anumite circumstanțe. Dacă nu are suficient echipament sub mână ca să ajute pacientul, dacă a fost supraobosit. Avem și grupuri de lucru. Este necesară pentru Republica Moldova la moment sau nu este necesară”, a declarat Ala Nemerenco.

În Republica Moldova nu există o lege a malpraxisului. Erorile medicale sunt reglementate de două articole din Codul Penal. Primul prevede că încălcarea din neglijență a regulilor de acordare a asistenței medicale, soldată cu vătămări grave sau deces, se pedepsește cu până la trei ani de închisoare. Al doilea vizează practicarea ilegală a medicinei, iar dacă aceasta provoacă decesul pacientului, pedeapsa poate ajunge până la cinci ani de detenție.

Codul Penal mai prevede sancțiuni pentru publicitatea privind obținerea ilegală de organe sau țesuturi umane, sancționată cu amenzi sau muncă neremunerată în folosul comunității.