Localitatea în care oamenii îl pot vota pe primarul decedat de Covid-19. Cum s-a ajuns în această situație

Numele primarului decedat al comunei Deveselu, care candida pentru un nou mandat, a rămas pe buletinele de vot deoarece aceste documente au fost tipărite înainte de decesul candidatului, potrivit reprezentanţilor Biroului Electoral Judeţean Olt.

separator
“Potrivit unei hotărâri a BEC, dacă decesul candidatului s-a produs după tipărirea buletinelor de vot, acestea nu se mai modifică şi procesul electoral îşi urmează cursul”, a declarat purtătorul de cuvânt al BEJ Olt, Monica Ţone, potrivit Agerpres.

În afară de numele primarului decedat Ion Aliman, candidat PSD, pe buletinele de vot pentru alegerea primarului comunei Deveselu mai sunt două nume: Ion Păun, candidat ALDE şi candidatul PMP, Dumitru Manuel Nică.

Ion Aliman a decedat pe 17 septembrie, la un spital din Capitală, la aproximativ o săptămână după ce a fost testat pozitiv pentru infecţia cu SARS-CoV-2. El a fost ales primar al comunei Deveselu în iunie 2012, apoi a a obţinut un nou mandat în 2016 şi acum candida pentru al treilea mandat, din partea PSD.
Citește și
Anunţul ministrului Apărării, după criza iraniană. Ce spune despre scutul de la Deveselu

Ion Aliman a fost ofiţer de marină timp de 30 de ani, din care 20 de ani a fost căpitan de navă de pasageri.

În perioada în care Ion Aliman a fost primar al comunei Deveselu, în localitate a fost operaţionalizat la baza militară sistemul de apărare antirachetă, componentă a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice.

sursa

Fântânile din țară, majoritatea poluate: 75% nu corespund normelor de calitate a apei

Aproape 75% dintre fântânile din Republica Moldova nu respectă standardele de calitate a apei. Cele mai multe sunt poluate cu nitraţi şi bacterii periculoase. Laboratorul Centrului de Sănătate Publică din Chişinău face doar verificări parțiale și recomandă oamenilor să fie responsabili şi să dezinfecteze fântânile din gospodării, scrie tvrmoldova.md.

ALEXANDRU NALBA, specialist Centru de Sănătate Publică, ANSPAm scos două căldări de apă, le-am vărsat. Acum, urmează conform cerinţelor operaţionale de prelevare a probelor de apă din fântână, urmează flambarea căldării, iar apoi scoatem o căldare cu apă şi prelevăm proba la indicatorii microbiologici în sticlă sterilă, după aia prelevăm probă la indicatori sanitaro-chimici.

Potrivit specialiştilor de la Agenţia Naţională de Sănătate Publică, printre raioanele cu cele mai grave probleme la calitatea apei sunt raioanele Rezina, Râşcani, Călăraşi, Căuşeni.

LILIANA CARP, medic specialist, ANSPCauzele care conduc la această situaţie sunt în primul rând insalubritatea localităţilor. Lipsa sistemelor de canalizare şi staţiilor de epurare în localităţile rurale care duce la infiltrarea apelor uzate în pânza freatică şi afectarea calităţii apei din fântânile publice. Acestea sunt de multe ori localizate fără coordonarea cu CSP şi sunt amplasate în apropierea grajdurilor, gunoiştilor, depozitelor.

De prin anii 80 e făcută fântâna şi o folosim de atunci. Apa e bună, o bem, o folosim pentru udat. -Mai faceţi dezinfecţie din când în când? – Facem în tot anul. Facem dezinfecţie cu clor, curăţă şi o las să pompeze mai mult, să ud şi apoi o folosesc.Cei mai mulţi localnici din Tohatin evită să folosească apa din fântâni. Apa pentru consum o iau de la rețea sau din magazine.Folosim apa din fântâni mai rar pentru că după cum cunoaştem, în Republica Moldova, calitatea apelor din fântâni nu este prea bună. Iată de ce o folosim doar pentru animale, dăm la păsări, la animale. Noi, din păcate o procurăm.

Apă consumăm din conductă. Pentru tot, pentru tot, din conductă. -Din fântâni luaţi apă? – Nu nu, fântână nu avem, nu ne folosim.Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică recomandă cetăţenilor să evite utilizarea fântânilor publice şi să se informeze asupra calităţii apei înainte de a o consuma. Totuşi, cei care dispun de fântâni în gospodărie, sunt îndemnaţi să le dezinfecteze o dată pe an.

MĂDĂLINA COCIU, jurnalist TVR MOLDOVAPentru dezinfectarea fântânilor se folosesc substanțe pe bază de clor. Fântâna se acoperă cu un capac timp de șase ore. Apa poate fi folosită abia după dispariția totală a mirosului de clor și după verificarea calitatii intr-un laborator.Consumul apei contaminate ar putea duce la apariţia mai multor boli, hepatita, afectiuni gastrointestinale sau boli articulare. Potrivit ANSP, în Republica Moldova sunt aproape 45 de mii de fântâni iar peste 30 de mii sunt periculoase.

O șoferiță de 24 de ani, prinsă cum conducea un BMW cu 170 km/h

În zilele de odihnă, polițiștii INSP au fixat peste 1.700 de șoferi care se deplasau pe drumurile publice încălcând limita de viteză, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Traseul R-6, Chișinău-Orhei

– Șoferiță de 24 de ani a unui BMW se deplasa cu viteza de 170 km/h.

– Un bărbat conducea un Infiniti cu 169 km/h.
– Un alt conducător auto a fost fixat cu 153 km/h.

Poliția îndeamnă repetat șoferii să respecte regimul de viteză pentru a preveni producerea tragediilor.

Un microbuz a luat foc pe șoseaua Muncești

Incendiu pe șoseaua Muncești. Potrivit informațiilor, un Fiat Ducato a luat foc, scrie unimedia.info.

„Un microbuz a luat foc pe șoseaua Muncești. A ars total secțiunea motorului și 50 % din cabina aotomobilului Fiat Ducato. Pentru lichidarea incendiului la fața locului au intervenit 6 pompieri”, a declarat pentru UNIMEDIA, purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, Liliana Puşcaşu.

Galbenă sau cu urme de sânge? Culoarea pe care o are ceara din urechi poate oferi indicii despre starea de sănătate
Articolul anterior
Imagine de colecție cu Andreea Bălan și Cleopatra Stratan. Ce mesaj a transmis prezentatoarea Tv
Articolul următor