Maia Sandu, la München: Corupția și proasta guvernare au alungat oamenii din R.Moldova, slăbind statul și creând probleme de securitate

Președintele Maia Sandu a participat la Conferința pentru Securitate de la München, o platformă globală de discuții pe subiecte de securitate internațională, care întrunește șefi de state și guverne, lideri de opinie și antreprenori.

Ar putea fi o imagine cu 6 persoane şi persoane în picioare

Șefa statului a scris pe pagina sa de Facebook că în prima jumătate a zilei de vineri, 18 februarie, ea a participat la discuții dedicate migrației și securității internaționale, dar și efectelor acestui fenomen pentru R. Moldova și pentru regiune.

„Până acum, corupția și proasta guvernare au alungat oamenii din Republica Moldova, slăbind statul și creând probleme de securitate. Aceste probleme pot fi depășite numai dacă guvernarea lucrează pentru cetățeni și caută soluții pentru a oferi un trai mai bun oamenilor din țară, iar celor plecați – șansa să revină acasă”, a spus președintele.

După prânz, Maia Sandu s-a alăturat discuțiilor cu un grup de investitori străini, interesați de oportunitățile economice oferite de R.Moldova, în cadrul unei mese rotunde găzduite de Forumul Angermayer pentru politici și inovații. În acest context Maia Sandu le-a confirmat interlocutorilor ei că, după mai mulți ani de incertitudine, R.Moldova a revenit pe calea reformelor și este pregătită de investiții străine, care vor crea noi locuri de muncă și vor crește bunăstarea cetățenilor din republică. În același timp, guvernarea de la Chișinău vrea să devină parteneră de încredere pentru antreprenori, cu politici de încurajare și reguli simple și clare pentru mediul de afaceri.

Spre finalul zilei, președintele a discutat cu mai mulți demnitari și experți europeni și internaționali despre eforturile autorităților moldovenești de combatere a corupției, menționând că aceasta împiedică dezvoltarea statului pe intern.

„M-am referit și la așteptările pe care le avem de la partenerii externi în acest proces. Ajutorul altor state și contribuția organizațiilor internaționale de combatere a spălării banilor și a crimei organizate ne va ajuta să pedepsim corupții din Moldova și să oprim scurgerea ilegală a averii statului spre alte jurisdicții”, a mai subliniat șefa statului.

Amintim că Maia Sandu participă în zilele de 18-20 februarie la lucrările Conferinței pentru Securitate de la München.

Ar putea fi o imagine cu 12 persoane şi interior

Ar putea fi o imagine cu unul sau mai mulţi oameni, persoane în picioare şi interior

„Apă – Canal Chișinău” ar cheltui mai mult pe salarii decât pentru energie electrică? Se cere claritate

Membrii Primăriei municipale alternative naționale (PMAN) cer autorităților și administrației SA „Apă – Canal Chișinău” mai multă claritate în ceea ce privește cheltuielile operate de furnizor și motivele pentru care s-a ajuns la deconectarea în masă a chișinăuenilor de la sursa de alimentare cu apă, scrie gazetadechisinau.md.

În cadrul ultimei întruniri, membrii PMAN s-au arătat nedumeriți că, de facto, principala componentă de cheltuieli a SA „Apă – Canal Chișinău” ar fi cea pentru salarizare, iar cheltuielile pentru plata energiei electrice ar fi cu mult mai mică. Asta în condițiile în care majorarea tarifelor la energia electrică reprezintă principala cauză invocată a problemelor financiare.

Activiștii publici au făcut trimitere la un document prezentat consilierilor municipali în 2022 cu privire la ajustarea situației financiare a SA „Apă – Canal Chișinău” în care se indică cheltuieli salariale prognozate de 349,20 milioane de lei, iar la capitolul cheltuieli pentru energie electrică se indică suma de 192 de milioane de lei.

„Vedem că principalul parametru financiar sunt cheltuielile pentru personal. Cifra este cu 78% mai mare decât suma indicată la cheltuielile pentru energie. Iar acest moment este ignorat. Vedem cum s-a schimbat structura de cheltuieli a întreprinderii și vedem că cota principală revine cheltuielilor pentru plățile salariale, dar nimeni nu vorbește despre acest lucru”, a menționat activistul public Roman Guneavîi.

Este de remarcat faptul că, în comparație cu anul precedent, suma cheltuielilor de salarizare a crescut cu câteva zeci de milioane –  de la 287,5 în 2001, la 349,20 de milioane în 2022.

„Este foarte straniu că atunci când este vorba despre majorarea sumei pentru salarizare, vedem că este un salt brusc – de peste 60 de milioane, iar numărul de personal, de fapt, scade. Deci numărul de personal a scăzut cu aproape 100 de unități, dar suma pentru salarizare a crescut considerabil cu peste 60 de milioane. Aici apare întrebarea: cine sunt acele persoane cărora li s-a majorat salariul și în ce măsură în societățile noastre pe acțiuni sunt create artificial funcții înalte, în care vin persoane care primesc mai mult salarii decât aduc folos întreprinderii. Ar fi bine ca SA „Apă – Canal Chișinău” să facă mai multă claritate pe acest subiect”, a menționat activista Ala Revenco.

Problema a fost abordată în contextul în care, în ultima perioadă, chișinăuenii au fost avertizați în repetate rânduri că pot rămâne fără apă la robinet din cauza datoriilor de zeci de milioane acumulate de  furnizor față de distribuitorul de energie electrică Premier Energy. În cele din urmă, de fiecare dată s-a reușit evitarea deconectărilor în masă. Între timp, autoritățile centrale și locale se acuză reciproc, iar problema poate reveni oricând în actualitate.

Recent, consili consilierul Platformei DA, Ruslan Verbițchi, a depus o sesizare la Consiliul Superior de Securitate și alta la Procuratura Generală și a solicitat procurorilor să investigheze situația creată în jurul SA „Apă – Canal Chișinău” și debranșarea  „ilegală” a consumatorilor casnici de la sursa de alimentare cu apă.

Pe de altă parte, administrația  SA „Apă – Canal Chișinău” susține că nici ultima majorare a tarifului din ianuarie curent pentru serviciile de apă și canalizare nu scoate întreprinderea din starea de incapacitate de plată. Lunar, întreprinderea achită salarii angajaților săi în valoare de 29 milioane de lei, alte 25 de milioane  fiind direcționate spre plata facturii la energia electrică, iar 19,4 milioane – pentru achitarea consumului de gaze naturale.

„ Suma e de 73,4 milioane de lei, dar mai avem și impozite în cuantum de 2 milioane de lei, alte achziții fără de care nu putem presta servicii… Factura primită pentru luna ianuarie este de 28,5 milioane de lei, iar tariful aprobat la 13 ianuarie doar pentru energia electrică facturată va forma anual un deficit de 20 de milioane de lei TVA. Din care surse ACC urmează să acopere acest deficit nu este clar”, a declarat în cadrul ultimei ședințe operative a serviciilor municipale directorul general al SA  „Apă-Canal Chișinău”, Irina Gutnic.

La ora actuală, datoria SA „Apă – Canal Chișinău” față de ÎCS „Premier Energy” SRL este de 68,6 milioane de lei.

Noi detalii în cazul văduvelor din Rusia ”alinate” de Putin cu blănuri după moartea soților în război. Darurile le-au fost luate după filmări

Cel puțin 4 văduve ale soldaților din Donețk au rămas fără blănuri. Recent acestea s-au ales cu articole din blană, fiind publicate și imagini pe rețelele de socializare. Mișcarea „Rezistența anti-război feministă” a luat legătura cu una dintre femei. Aceasta a spus că acțiunea de distribuire a hainelor, care vin de la Moscova, este o practică des întâlnită și că nu toate femeile din imagini sunt văduve, scrie newsmaker.md. 

Anterior, văduvele s-au ales cu blănuri. Era vorba despre 13 femei care, aflându-se în stradă și ținând în mână hainele de blană, au mulțumit într-un glas pentru grijă. Cuvintele de mulțumire au fost în adresa „activiștilor ruși ai Moscovei”. Cel puțin aceasta declara un asociat al fostului „ministrul al Apărării al Republici Populare Donețk” Igor Ghirkin, Evghenii Skripnik. 

După imaginile postate pe internet, mișcarea „Rezistența anti-război feministă” a luat legătura cu una din femeile care apare în înregistrarea video.

Aceasta a spus că atât ea, cât și minimum alte trei femei, au rămas fără blănuri. Articolele din blană, potrivit femeii, au fost luate imediat după înregistrarea video. Potrivit ei, inițial văduvelor li s-a spus că blănurile sunt de o calitate rea și li s-a promis să le fie aduse altele noi.

Cu toate acestea, femeia a menționat că după numeroase apeluri la organizatorul acțiunii li s-a declarat că s-a produs o greșeală, iar blănurile erau destinate altor persoane.

Femeia a mai spus că văduvele au fost informate de acțiunea de donare de la muncă. Acolo li s-a comunicat că vor fi oferite cadouri scumpe de la Moscova, dacă ele vor fi de acord să apară în imagini.

Ea a precizat că este o acțiune des întâlnită și că de multe ori femeile din imagini nu sunt văduve: „Acest lucru se întâmplă adesea, ceva este adus de la Moscova și se filmează, noi suntem mereu recunoscătoare”. Femeia nu a precizat câte văduve adevărate au fost invitate să primească blănurile.

Distribuția hainelor a fost comentată anterior de consilierul conducerii Ministerului Afacerilor Interne al Ucrainei Anton Gherașenko. „Soțul în schimbul unei haine de blană: văduvele primesc cadouri pentru „eroii din novorusia” morți”, a scris el pe Telegram.

Imaginile VIDEO pot fi văzute AICI.

Trafic cu valută! Sute de mii de dolari și euro, confiscați pe Aeroportul Internațional Chișinău

Poliția de Frontieră prezintă topul rezultatelor de activitate pentru anul 2022, care a avut la bază îmbunătățirea și eficientizarea procedurilor de operare, dar și consolidarea capacităților instituționale pe dimensiunea de securitate a granițelor Republicii Moldova.


 
761 809 dolari SUA, 422 680 EUR, 50.000 şekeli ISR, 3.151.000 hrivne UKR și 20.000 lire sterline, constituie valuta nedeclarată la trecerea frontierei de stat prin Aeroportul Internațional Chișinău. Mijloacele bănești au fost depistate de către polițiștii de frontieră în comun cu funcționarii vamali pe parcursul anului 2022.  

Statistica demonstrează o creștere de peste 140% a cazurilor de contracarare a tentativelor de transportare a mijloacele financiare nedeclarate în anul precedent, în comparație cu anul 2021. Astfel că, pe parcursul anului 2022 au fost consemnate 24 de incidente și documentate 27 de persoane, iar în anul 2021 – doar 10 cazuri și 11 persoane cercetate. 

Din cele 27 de persoane documentate pentru trafic ilicit de bani, cca 50% sunt de cetățenie ucraineană, urmând persoane din R. Moldova, Federația Rusă, România, Tadjikistan, Armenia și Turcia.

Totodată, principalele rute la care au fost depistate persoanele ce nu au declarat banii sunt cu destinație la Istanbul, Tel Aviv, Varșovia, Viena, Milano, Londra etc.

Conform procedurilor de control al trecerii frontierei de stat pe sensul de ieșire din Moldova, în timpul scanării bagajelor de mână erau depistate sumele de bani nedeclarați. După competență, cazurile erau transmise colegilor de la Serviciul Vamal pentru continuarea cercetărilor și luarea măsurilor legale ce se impun.

”Îndemnăm toți cetățenii care intenționează să transporte sume bănești care depășesc pragul valoric de 10.000 de euro, să declare în scris valorile valutare organului vamal al Republicii Moldova. În caz contrar, persoanele care nu au declarat sunt sancționate contravențional sau penal, după caz, iar diferența nedeclarată poate fi confiscată”, scrie poliția de frontieră. 

Evidența circulației transfrontaliere a numerarului reprezintă o măsură necesară pentru prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și a infracțiunilor de contrabandă.
 

O mamă din Hâncești își caută copilașul dispărut de 3 săptămâni
Articolul anterior
Un nou capăt de acuzare pe numele deputaților transfugi. Patru din ei, învinuiți de corupere activă
Articolul următor