PreședinteleMaia Sandu a declarat ieri, în cadrul unei emisiun de la Pro TV, că pastilele de iodură de potasiu sunt deja la medicii de familie și urmează să fie repartizate cetățenilor numai în caz de necesitate.
”Această necesitate ar putea să apară numai în cazul unui accident nuclear și, în nici un caz, cu scop profilactic.”, a declarat șeful statului.
Și reprezentanta Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, Lilia Plămădeală, a declarat recent că cele peste 1.000.000 de pastile de iodură de potasiu donate de România au fost repartizate către toate Centrele de Sănătate Publică (CSP) din Republica Moldova.
Vă reamintim că, zilele acestea, Centrala nucleară de la Zaporojie, a fost vizitată de o delegație de inspectori ai Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică.
Aceștia au depistat ceva nereguli, dar situația rămâne sub control.
sursa: www.observatorul.md
Galina Dodon, fosta primă doamnă a R. Moldova, a pierdut procesul cu Mihai Popșoi. De ce era acuzată
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a respins cererea de chemare în judecată depusă încă în august 2019 de soția fostului președinte Igor Dodon, Galina, împotriva actualului ministru de Externe, Mihail Popșoi. Dispozitivul deciziei a fost pronunțat în data de 9 aprilie de judecătoarea Veronica Jomiru-Niculiță. Fosta primă doamnă a solicitat instanței să constate drept defăimătoare unele declarații ale lui Popșoi, și anume că pe numele său ar fi fost deschise dosare penale, scrie anticorupție.md.
Galina Dodon l-a atacat pe Popşoi în judecată în 2019, după ce acesta a declarat public că soţia şefului statului ar fi figurat într-un dosar penal privind finanţarea ilegală a Parudului Socialiştilor. Afirmațiile au fost făcute în luna martie 2019, la un protest care s-a desfășurat în fața Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Atunci, Mihail Popşoi a declarat că o coaliție între Blocul ACUM și PSRM e foarte dificilă atâta timp cât prima doamnă are dosare penale.
„Acest lucru îl cunoșteam din presă și îl aveam confirmat din surse anonime din Procuratura Generală”, s-a justificat ulterior Popșoi.
Prima şedinţă de judecată a avut loc în august 2019. La a treia şedinţă de judecată, din februarie 2020, magistrata Maria Frunze a declarat că se retrage în deliberare şi urmează să pronunţe o decizie la şedinţa programată pentru 3 martie 2020. Însă la şedinţa respectivă instanţa a decis că trebuie să fie reluată cercetarea judecătorească.
Soții Dodon, acuzați de îmbogățire ilicită
Fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, este cercetat în mai multe dosare penale. În cel în care este cercetat pentru îmbogățire ilicită, soția sa, Galina, este acuzată de complicitate.
”Procurorii anticorupție i-au înaintat învinuirea doamnei Galina Dodon. Acesteia i se incriminează săvârșirea infracțiunii de complicitate la îmbogățirea ilicită, manifestată prin contribuirea la deținerea de către soțul acesteia Dodon Igor, personal și prin persoane terțe a bunurilor în valoare de peste 21 milioane lei, ceea ce depășește substanțial veniturile declarate în sumă de peste 3 milioane lei, cu 18 277 157, 00 lei.
Aceste sume se raportează la perioada februarie 2014-octombrie 2021. În cadrul audierilor în calitate de învinuită, dna Galina Dodon, vina nu și-a recunoscut în săvârșirea infracțiunii incriminate, refuzând să facă careva declarații referitor la circumstanțele cazului investigat”, se arată în referatul procurorilor.
Lista deputaților cu venituri de peste 1 milion de lei. Cine sunt deputații cu cele mai mari datorii
În Parlamentul de la Chișinău sunt 22 de deputați care au înregistrat venituri de peste un milion de lei în 2023. Asociația Promo-LEX a lansat astăzi o serie de infografice referitoare la portofoliul financiar al aleșilor poporului, scrie jurnal.md.
În lista deputaților cu venituri personale/familiale peste 1 milion de lei în 2023 cei mai mulți sunt deputați ai PAS – 16. Patru sunt de la BCS, iar doi sunt neafiliați.
Promo-Lex prezintă și lista deputaților ale căror datorii personale sau familiale au depășit un milion de lei. Patru deputați datornici sunt de la BCS, trei de la PAS și doi neafiliați.
Numărul persoanelor refugiate din Ucraina care beneficiază de protecție temporară în Chișinău a depășit cifra de 23 mii
Numărul persoanelor refugiate din Ucraina, care în prezent beneficiază de protecție temporară pe teritoriul municipiului Chișinău, a depășit cifra de 23.000.
Doar în ultima săptămână, acest statut l-au mai primit alți 500 de cetățeni ai țării vecine.
În context, viceprimarul Angela Cutasevici a făcut un apel repetat către cetățenii ucraineni, îndemnându-i să-și legitimeze șederea.
„În primul rând, protecția temporară le oferă persoanelor beneficiare dreptul de a munci. Primăria Municipiului Chișinău susține încadrarea în câmpul muncii a refugiaților ucraineni, astfel fiindu-le asigurată integrarea socială și economică. De asemenea, statutul protecției temporare le oferă cetățenilor ucraineni, stabiliți în Municipiul Chișinău, dreptul de a-și școlariza copiii minori în instituțiile municipale de învățământ sau de a beneficia de asistență medicală”, a subliniat viceprimarul capitalei.
Totodată, Angela Cutasevici a reiterat că, Primăria Chișinău îi îndeamnă în continuare pe toți cetățenii ucraineni refugiați să beneficieze de o ședere legală pe teritoriul capitalei.
