Maia Sandu s-a întâlnit cu o delegație a Adunării Parlamentare a NATO

Șefa statului a găzduit, marți, 25 martie, la Președinție, delegația Adunării Parlamentare a NATO, aflată într-o vizită de lucru în Republica Moldova în perioada 24-25 martie, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial

În cadrul întrevederii, Președinta Sandu a reafirmat angajamentul Republicii Moldova pentru securitatea și pacea regională, subliniind importanța dialogului și cooperării internaționale pentru consolidarea siguranței cetățenilor, sporirea capacităților de apărare și întărirea rezilienței societății. 

Discuțiile au vizat și subiecte privind provocările regionale și riscurile generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Președinta Sandu a atras atenția asupra interferențelor externe care vizează destabilizarea proceselor democratice și afectarea stabilității interne a Republicii Moldova. Totodată, șefa statului a subliniat importanța obținerii unei păci juste și durabile în Ucraina, ca element esențial pentru securitatea și stabilitatea regiunii și întregii Europe.

În cei peste 30 de ani de Parteneriat pentru Pace între Republica Moldova și NATO, țara noastră a beneficiat de sprijin prin intermediul mai multor programe ce au vizat distrugerea pesticidelor, distrugerea minelor antipersonal și a surplusului de muniție, sporirea siguranței cibernetice, modernizarea capacităților de apărare. Asemenea altor state neutre și nealiate, printre care Austria, Elveția sau Irlanda, Moldova colaborează cu NATO pentru ca să-și protejeze cetățenii, infrastructura și să-și consolideze sectorul public prin programe de formare profesională.

În cei peste 30 de ani de Parteneriat pentru Pace între Republica Moldova și NATO, țara noastră a beneficiat de sprijin prin intermediul mai multor programe ce au vizat distrugerea pesticidelor, distrugerea minelor antipersonal și a surplusului de muniție, sporirea siguranței cibernetice, modernizarea capacităților de apărare.

Asemenea altor state neutre și nealiate, printre care Austria, Elveția sau Irlanda, Moldova colaborează cu NATO ca să-și protejeze cetățenii, infrastructura și să-și consolideze sectorul public prin programe de formare profesională.

Un „fenomen atmosferic rar” ar fi cauzat pana de curent

Operatorul de rețea din Portugalia a transmis că pana de curent masivă care a lovit Portugalia a fost cauzată de o defecțiune în rețeaua electrică spaniolă, legată de un „fenomen atmosferic rar”. Potrivit unui raport citat de Sky News, defecțiunea s-a produs din cauza unor variații extreme de temperatură în Spania, care au generat „oscilații anormale” în liniile de foarte înaltă tensiune. Aceste oscilații au fost provocate de un fenomen cunoscut sub numele de „variație atmosferică indusă”, care a dus la disfuncționalități în sincronizarea sistemelor de energie între Spania și alte țări din rețeaua europeană interconectată.

În urma acestui incident, au avut loc perturbări succesive în întreaga rețea electrică europeană, afectând atât Spania, cât și Portugalia. De asemenea, REN a subliniat că problema este una extrem de complexă și, din cauza necesității de a reechilibra fluxurile de energie la nivel internațional, ar putea dura până la o săptămână pentru ca rețeaua să fie complet normalizată.

Centralele nucleare nu mai produc energie electrică, în Spania  

În urma penei de curent generalizate, centralele nucleare ale țării (cinci din cele șapte reactoare în funcțiune) au încetat să mai producă energie electrică. 

Președintele guvernului spaniol, Pedro Sánchez, se află în prezent în drum spre Centrul de control al Red Electrica „pentru a clarifica circumstanțele care afectează furnizarea de energie electrică”.

„Cauzele sunt analizate și se folosesc toate resursele pentru a le rezolva”, spune Ministerul pentru Tranziție Ecologică.

Orașele Valencia și Barcelona au rămas fără curent electric, întreaga rețea feroviară spaniolă a fost oprită, serviciile de internet nu au mai funcționat, iar pe străzi a fost haos, traficul acumulându-se în Madrid și Lisabona, potrivit dailymail.

Mii de oameni au luat cu asalt supermarketurile din orașe pentru a-și face provizii de apă și hrană. 

Videoclipuri online arată cum rețelele feroviare din orașele spaniole au intrat în haos, oamenii fiind evacuați prin tuneluri, în timp ce pene de curent afectau stațiile de metrou și opreau trenurile.

O parte din Franța a rămas, de asemenea, fără curent electric în urma întreruperilor din Spania și Portugalia, a confirmat operatorul de rețea al țării. Conform celor mai recente informații, au fost raportate alte întreruperi până în Belgia. 

Momentul în care o familie a fost strivită de o alunecare de teren la o spălătorie în Turcia: tatăl și cele două fiice au murit

Un bărbat și cele două fiice minore ale sale au fost uciși, iar mama lor a fost rănită de o alunecare de teren în timp ce se aflau la o spălătorie auto din Samsun, nordul Turciei, duminică seara, 27 aprilie.

Incidentul a avut loc într-o spălătorie din Canik, pe autostrada Samsun-Ordu. Potrivit imaginilor surprinse de camerele de supraveghere, pământul și bolovanii s-au prăbușit peste spălătoria și benzinăria de lângă, prinzând familia sub dărâmături, potrivit Turkish Minute.

La fața locului au sosit mai multe echipaje, inclusiv cele de căutare și salvare ale Autorității turce pentru gestionarea dezastrelor și situațiilor de urgență (AFAD), pompieri, poliție și personal medical.

Salvatorii au reușit să o scoată în viață din dărâmături pe mama copiilor, în vârstă de 29 de ani. Aceasta a fost transportată la spital cu fracturi multiple. Între timp a fost operată, iar starea ei de sănătate s-a îmbunătățit.

Din nefericire pentru ea, soțul ei, în vârstă de 35 de ani și cele două fete, în vârstă de 5 și 7 ani, nu au supraviețuit în urma incidentului.

Fostul președinte ucrainean Viktor Ianukovici, condamnat la încă 15 ani de închisoare

Fostul președinte al Ucrainei, Viktor Ianukovici, a fost condamnat astăzi la încă 15 ani de închisoare, în urma unei noi sentințe pronunțate de Judecătoria raională Podil din Kiev. Instanța l-a găsit vinovat de organizarea trecerii ilegale a frontierei de stat și de instigare la dezertare în favoarea Federației Ruse. În același dosar, fostul adjunct al șefului Direcției de Protecție de Stat – responsabil de securitatea președintelui ucrainean – a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru aceleași infracțiuni.

Potrivit anchetei, pe 23 februarie 2014, Ianukovici, în complicitate cu al doilea inculpat și cu reprezentanți ai Federației Ruse, a traversat ilegal frontiera Ucrainei pe calea aeriană, organizând transportul a cel puțin 20 de persoane din anturajul său apropiat și din rândul militarilor Direcției de Protecție de Stat.

Zborul a avut loc în afara punctelor oficiale de trecere a frontierei aeriene. Grupul a decolat cu trei elicoptere militare rusești, pilotate de membri ai forțelor armate ale Federației Ruse, de pe marginea satului Urzuf, raionul Manguș, regiunea Donețk, către Rusia, aterizând pe aerodromul militar din orașul Eisk. După o ședere temporară acolo, au plecat spre Anapa și, ulterior, cu un avion militar de transport furnizat de Federația Rusă, au ajuns la aerodromul militar „Gvardiiskoe” din Crimeea.

Ulterior, fostul președinte a decis, cu sprijinul armatei ruse, să părăsească definitiv Ucraina. În timp ce se afla în unitatea militară a Flotei ruse a Mării Negre din apropierea golfului Kazacia din Sevastopol, el i-a instigat pe militarii Direcției de Protecție de Stat care îl păzeau să dezerteze și să plece în Rusia. De pe teritoriul Crimeei, fostul președinte a fost evacuat pe cale maritimă de către trupele ruse.

O parte dintre angajații Direcției de Protecție de Stat a părăsit Ucraina împreună cu fostul președinte, fiind transportați cu o navă militară din Sevastopol spre Rusia. Aceștia nu s-au mai întors în serviciul militar.

Traseul de deplasare al fostului președinte pe teritoriul Ucrainei și al Federației Ruse a fost organizat și monitorizat de către angajați ai Serviciului Federal de Protecție și ai Districtului Militar de Sud al Federației Ruse, în coordonare directă cu președintele Rusiei.

Sentința a fost pronunțată în procedură specială, in absentia, întrucât Ianukovici și fostul oficial al Direcției de Protecție se sustrag de la justiție. Procurorii au solicitat pedepse maxime, iar instanța a admis integral solicitările.

De precizat că aceasta este a doua condamnare definitivă a fostului lider ucrainean. În ianuarie 2019, Viktor Ianukovici a fost condamnat la 13 ani de închisoare pentru trădare și complicitate la purtarea unui război de agresiune.


Viktor Ianukovici s-a născut pe 9 iulie 1950, în orașul Ienakiieve, regiunea Donețk. A devenit o figură importantă în politica ucraineană în anii 2000, fiind susținut în special în regiunile din estul țării, cu orientare pro-rusă.

A ocupat funcția de prim-ministru al Ucrainei în două rânduri: între 2002–2004 și 2006–2007.

A fost președinte al Ucrainei între 25 februarie 2010 și 22 februarie 2014. În timpul mandatului său, Viktor Ianukovici a promovat o politică de apropiere față de Federația Rusă și a blocat semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, fapt care a declanșat protestele cunoscute drept EuroMaidan.

După violențele din februarie 2014, Ianukovici a fugit din Ucraina și s-a refugiat în Rusia. În aceeași lună, a fost destituit de Parlamentul Ucrainei, fiind acuzat de „abandonarea atribuțiilor constituționale”.

Un chinez și-a ticsit valiza cu peste 200 de fiole de medicamente și intenționa să le introducă ilicit în Moldova
Articolul anterior
O organizație criminală de la noi a pus la cale o întreagă afacere ilegală cu țigări
Articolul următor