Marea Britanie le taie craca oligarhilor ruși. Nu vor mai putea obține „vizele de aur”

18/02/2022

News

Marea Britanie va înceta să mai elibereze „vize de aur”, scrie ziarul Financial Times. Este vorba despre așa-numitul program de viză de investitor Tier 1, care presupune că, pentru investiții mari, poți obține rapid un permis de ședere în țară. Londra a decis să revizuiască acest program de vize.

Oligarhii ruși sunt incluși în mod regulat pe listele miliardarilor londonezi. O viză de investitor se acordă celor care investesc o sumă mare în economia britanică – de la 2 milioane de lire sterline (aproximativ 206 milioane de ruble).

Secretarul de presă al președintelui Rusiei, Dmitri Peskov, a amintit anterior că „multe companii rusești au și companii britanice ca parteneri strategici, co-investitori și acționari”. Prin urmare, consideră Peskov, „cabinetul Regatului Unit își amenință de fapt proprii marii oameni de afaceri”.

Un număr mare de ruși înstăriți s-au stabilit la Londra. Orașul se numește chiar „Londongrad” și „Moscova-pe-Tamisa”. Mulți oameni cumpără imobile acolo, „intră” în afacere, scrie bloknot.ru.

Potrivit experților, oamenii de afaceri din Rusia sunt semnificativ inferiori întreprinzătorilor chinezi în ceea ce privește numărul de cereri pentru obținerea „vizelor de aur”. „Din numărul total de solicitanți care au primit o viză de investitor, rușii reprezintă 18%. Pentru comparație, ponderea cetățenilor chinezi este de 33%, SUA este de 6%.

Publicația americană Amerikan Thinker a numit 5 oligarhi ruși care ar putea cădea sub sancțiunile britanice. Aceștia sunt Alisher Usmanov, Oleg Deripaska, Andrey Kostin, Mikhail Fridman și Igor Shuvalov.

Alisher Usmanov ocupă poziţia a şaptea în clasamentul celor mai bogaţi 200 de oameni de afaceri din Rusia conform Forbes. Averea lui este estimată la 18,4 miliarde de dolari. Publicația indică faptul că Usmanov locuiește la Moscova, dar The Sunday Times în 2021 l-a pus pe Usmanov pe a șasea linie a celor mai bogați oameni din Marea Britanie.

Oleg Deripaska, șeful companiei unite Rusal și En + Group, ocupă locul 37 în topul Forbes. Averea lui este estimată la 3,8 miliarde de dolari. Tabloidul britanic nu l-a inclus în rating, dar același Forbes a scris despre Deripaska că are o casă de lux la Londra.

Andrei Kostin, șeful VTB, nu este menționat în rating. Președintele corporației de dezvoltare de stat VEB.RF, Igor Șuvalov, de asemenea, dar presa rusă îi numește foarte influenți.

Presa a relatat că Shuvalov deține proprietăți imobiliare în capitala Marii Britanii.

Mikhail Fridman este pe locul unsprezece pe lista Forbes. În lista britanică, coproprietarul Alfa-Bank și LetterOne ocupă locul 11, averea sa este estimată la 15,4 miliarde de dolari.

Tot pe lista The Sunday Times s-a aflat și proprietarul Chelsea Roman Abramovici – acesta ocupă locul 8 cu o avere de aproximativ 15,4 miliarde de dolari. Apropo, în 2018, Abramovici a decis să refuze să obțină o viză de investitor britanic, deoarece a devenit cetățean israelian.

Printre alți ruși care s-au stabilit în Marea Britanie, sunt adesea menționate și alte nume. De exemplu, fosta soție a lui Iuri Lujkov, Elena Baturina, fostul șef al Băncii Moscovei Andrey Borodin și alții.

Cazul tinerei gravide ucise cu sânge rece: Oamenii legii examinează posibile legături cu alte crime neelucidate

În cadrul urmăririi penale în cazul Anei-Maria, tânăra de 19 ani de la Orhei, găsită moartă lângă Chițcanii Vechi, după ce a urcat într-o mașină de ocazie, oamenii legii examinează și posibile conexiuni cu alte cazuri de crimă, rămase încă neelucidate. Invitat în cadrul unei emisiuni, șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu nu a spus cu ce cazuri se investighează posibile paralele, dar că „se examinează absolut tot”, scrie TV8.

„În orice situație de acest gen, suntem obligați ca în cazul unei crime fără rezultat să fie suprapuse anumite probe ridicate în precedentele infracțiuni raportate la ce avem astăzi. Absolut toate situațiile trebuie verificate sub aspect de probă, se fac o serie de măsuri necesare. Suntem obligați să examinăm absolut tot, în cazul în care avem victimă, dar nu avem suspect.

Primordial acum este să acumulăm probe fierbinți pe cazul Anei-Maria și să finalizăm cât mai rapid procesul de urmărire penală, dar în paralel deja se acumulează și examinează și alte versiuni, pe alte cazuri care ar putea fi tangențiale la subiect”, a menționat Viorel Cernăuțeanu.

Cernăuțeanu a mai spus că imediat după îndemnul public ca persoanele care au avut de situații cu bărbatul suspectat de uciderea Anei-Maria, să sune la Poliție, au fost primite numeroase sesizări. Potrivit șefului IGP, presupusele victime au spus că au avut tangențe cu suspectul. Viorel Cernăuțeanu nu a oferit detalii.

Șansele de vindecare pentru pacienții cu cancer! Institutul Oncologic a fost dotat cu un aparat de brahiterapie 3D, unic în Republica Moldova

Șansele de vindecare a pacientelor care suferă de maladii oncoginecologice vor crește datorită noului aparat performant de brahiterapie 3D, instalat la Institutul Oncologic.

Evenimentul de inaugurare a avut loc astăzi, cu participarea ministrei Sănătății, Ala Nemerenco, reprezentanta Europei de Est a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Carmina Jimenez Velasco, administrația și personalul medical al instituției.

Echipamentul este dotat cu cele mai moderne tehnologii, care permit specialiștilor plasarea cu înaltă precizie a unei doze mari de radiații direct în apropierea tumorii și distrugerea celulelor canceroase, protejând în același timp țesuturile sănătoase din organism.

Tratamentul prin brahiterapie are efecte secundare minime și îmbunătățește semnificativ calitatea vieții pacientelor. Procedura este minim-invazivă, sigură, eficientă, nedureroasă, nu presupune internare, iar recuperarea este rapidă.

Aparatul de brahiterapie, în sumă totală de 319,5 mii de euro, a fost donat de Agenția Internațională de Energie Atomică (AIEA). Lucrările de reparație a spațiului destinat Serviciului de brahiterapie au constituit cca 1 milion de lei, surse alocate din bugetul de stat.

Această inaugurare reprezintă un pas important în lupta împotriva cancerului, care permite extinderea accesului la tratament oncologic și modernizarea acestuia în conformitate cu cele mai înalte standarde europene.

Ministerul Sănătății, atât din surse proprii, cât și cu suportul partenerilor, a investit în ultimii doi ani în Institutul Oncologic suma de circa 100 milioane lei.

Continuăm să modernizăm sistemul de sănătate. Ne asigurăm astfel că fiecare pacient primește cel mai eficient tratament, iar personalul medical dispune de toate condițiile pentru a oferi îngrijire de înaltă calitate.

11 companii private din țară s-au alăturat Ministerului Educației și vor susține financiar crearea rețelei școlilor model. Vor fi investite 17 milioane de lei

11 companii private din Republica Moldova s-au alăturat Ministerului Educației și vor susține financiar crearea rețelei școlilor model. Declarația a fost făcută de ministrul Educației și Cercetării, potrivit căruia business-ul a acceptat să investească în instituțiile de învățământ din Republica Moldova 17 milioane de lei, bani ce vor fi utilizați pentru îmbunătățirea infrastructurii școlare. Ministrul Perciun spune că banii oferiți reprezintă o investiție a sectorului privat în capitalul uman al Republicii Moldova, notează IPN.

Ministrul Dan Perciun spune că în cele 35 de școli model urmează să investească statul, partenerii de dezvoltare ai țării, dar și mai multe companii private. Potrivit ministrului, mai multe bănci comerciale, companii de telecomunicații și din domeniul farmaceutic au acceptat să ofere donații pentru reabilitarea infrastructurii școlare.

„Deja 11 companii mari s-au angajat să investească 17 milioane de lei în aceste instituții de învățământ alături de Ministerul Educației. Sunt companii cu care am discutat în ultimele 6 luni, sunt companii care înțeleg valoarea investiției în capitalul uman. Noi când am mers la discuții cu ei le-am prezentat rezultatele de la PISA, le-am spus că avem jumătate din elevii din clasa a 9-a care nu ating un nivel minim de lectură și matematică. Avem 15 mii de copii în fiecare an care nu-și ating potențialul, asta înseamnă 15 mii de potențiali angajați sau antreprenori, oameni care ar putea să contribuie la bunăstarea Republicii Moldova. Aceste companii văd aceste donații ca o investiție în capitalul uman și în viitorii angajați, pentru că ceea ce invocă de fiecare dată companiile este lipsa de capital uman calificat, iar noi avem 15 mii de copii în fiecare an care nu ating acest nivel minim de competență, și decât să-i căutăm în afara, facem un efort comun ca să-i capacităm pe ai noștri”, a spus Dan Perciun în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RliveTV.

Dan Perciun dă asigurări că Ministerul Educației va raporta partenerilor săi modul în care sunt cheltuiți banii și speră că rețeaua de companii private, dornice să investească în instituțiile de învățământ, se va extinde.

„17 milioane de lei nu este puțin. Vorbim și cu alte companii să încercăm să le convingem să contribuie și să ni se alăture. Ne propunem să avem această comunitate de business care susține educația. Noi le vom raporta pe marginea donațiilor pe care le fac. Vrem să creștem această comunitate. Acesta trebuie să devină un efort național”, a mai spus ministrul Educației și Cercetării.

Ministerul Educației și Cercetării și-a propus ca până în 2025 să fie creată o rețea de 35 de școli model. Părinții care vor accepta să-și înscrie copiii la aceste instituții vor primi câte o indemnizație lunară de 1000 de lei pentru o perioadă de doi ani.