Marina Tauber, plecată din țară de aproape 3 luni: Procurorii, gata să prezinte ultimele probe în instanță

De aproape trei luni, deputata Marina Tauber, vizată în două dosare penale, se află în afara țării, iar ședințele de judecată au loc în lipsa ei. Procurorii se pregătesc să prezinte mâine ultimele probe în instanță. Președinta Maia Sandu consideră, pe de altă parte, că organele de drept trebuie să verifice dacă judecătorii au luat o decizie justificată atunci când i-au permis deputatei să părăsească țara. Într-un comentariu pentru Teleradio-Moldova, membrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Ion Guzun, a precizat că instituția pe care o reprezintă dispune de toate mecanismele necesare pentru a iniția o verificare, inclusiv pentru a sesiza Inspecția Judiciară în cazul unor suspiciuni privind decizia judecătorilor, scrie moldova1.md.

Tauber – afiliată oligarhului Ilan Șor – a părăsit Republica Moldova prin aeroportul Chișinău, cu ruta aeriană spre Istanbul, Turcia, pe data de 7 ianuarie, curent. De atunci, toate ședințele de judecată au avut loc în lipsa parlamentarei „pentru a nu tergiversa examinarea cauzei”, potrivit Procuraturii Anticorupție.

Absența îndelungată a deputatei Marina Tauber a revenit în atenția publică în contextul fugii sau reținerii mai multor politicieni condamnați sau cercetați penal, toți având legături cu oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat definitiv la 15 ani de închisoare pentru fraudă bancară. Invitată la emisiunea „La 360 de grade” de la Radio Moldova, președinta Maia Sandu a declarat că instituțiile responsabile, inclusiv CSM, trebuie să analizeze dacă decizia judecătorilor de a-i permite Marinei Tauber să părăsească țara a fost sau nu justificată. Totodată, șefa statului a reiterat necesitatea reformei sistemului judiciar. „Acum vedem consecințele”, a punctat Maia Sandu.

Contactat pentru un comentariu, membrul CSM, Ion Guzun, a declarat că instituția dispune de toate mecanismele necesare pentru a iniția verificarea deciziilor emise de magistrați atunci când există suspiciuni sau sesizări privind legalitatea acestora.

„Doamna Tauber a fost lăsată să plece peste hotare, pentru că se examina cauza, era pe rol în instanța de judecată. Anterior, doamna Tauber de mai multe ori a fost prezentă la ședința de judecată, dar nu i s-au aplicat măsuri cum ar fi, de exemplu, arestul. CSM, chiar recent, a adoptat o hotărâre prin care va monitoriza cazurile de corupție, inclusiv electorală, și vom analiza inclusiv acest aspect. În mod evident în cazul în care judecătoriul sau alți participanți la proces abuzează legea, CSM are mecanismele de a dispune o verificare, inclusiv pentru sesizarea Inspecției Judiciare cu privire la comportamentul judecătorilor sau, după caz, judecătorul ia o atitudine față de participanți inclusiv cu aplicarea unor amenzi sau aplicarea unor măsuri preventive, dar la demersul procurorilor”.

Procurorul anticorupție Roman Porubin, care reprezintă cazul Marinei Tauber în instanță, a declarat pentru Teleradio-Moldova că nu deține informații despre locul aflării deputatei. Potrivit lui, prin acceptarea solicitării acesteia ca procesul să continue în absența sa, magistrații nu au făcut decât să aplice noile prevederi legale, care permit inculpatului să fie judecat în lipsă, dacă solicită acest lucru.

„Solicitarea de a fi examinat procesul în lipsa doamnei Tauber s-a dispus înainte ca procurorii să vină în instanța de judecată cu un demers prin care am solicitat ca măsura preventivă să fie prelungită, corespunzător, cu 60 de zile, adică de a o obliga pe Marina Tauber să nu părăsească țara. Demersul nostru nu a fost acceptat de instanța de judecată. A ascultat poziția părților. Noi nu criticăm această măsură a instanței, pentru că doar instanța de judecată este în măsură să decidă ce ține de comportamentul inculpatului în instanța de judecată. Ce ține de lipsa doamnei Tauber din proces, în general ce ține de ascunderea unei persoane acuzată într-un proces de către organele de drept, (…) nu este decât o chestiune de timp prin care, de fapt, se amână inevitabilul”.

Următoarea ședință în dosarul Marinei Tauber, care cuprinde două cauze – amestec în justiție, conexată la cauza principală privind finanțarea Partidului „Șor” – este programată pentru 2 aprilie, la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Procuratura Anticorupție urmează să audieze ultimii doi martori ai acuzării.

„Noi avem de audiat încă doi martori ai acuzării, ceea ce planificăm să facem mâine, și cu asta noi am prezentat toate probele pe care acuzarea le-a prezentat în lista inițială către instanță. După aceasta, urmează să își prezinte probele apărarea”, a precizat procurorul anticorupție Roman Porubin.

Marina Tauber, deputată independentă și apropiată a oligarhului fugar Ilan Șor, este vizată în mai multe dosare penale. De-a lungul anilor, aceasta a fost lipsită de imunitate parlamentară de nouă ori: prima dată în 2019, de patru ori în 2022, de trei ori în 2023 și o dată în 2024.

Potrivit Procuraturii Anticorupție, între martie 2023 și decembrie 2024, Tauber a părăsit Republica Moldova de 12 ori, „mereu revenind și prezentându-se la ședințele de judecată”.

În septembrie 2024, deputata a solicitat judecarea cauzei sale în lipsă. Deși procurorii spune că pe 26 decembrie au cerut prelungirea interdicției de a părăsi țara, o zi mai târziu, magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, i-au admis solicitarea și i-au permis să plece. Potrivit procurorului Roman Porubin, Tauber ar fi invocat motive de sănătate. Pe 7 ianuarie 2025 Marina Tauber a părăsit Republica Moldova, conform datelor oficiale, iar de atunci nu s-a mai reîntors în țară.

De menționat în acest context că Tauber se află inclusiv pe lista de sancțiuni a Canadei și a Uniunii Europene pentru tentative de destabilizare a Republicii Moldova. În februarie 2024, parlamentara a fost inclusă și pe lista de sancțiuni a Statelor Unite ale Americii „pentru că a facilitat încercările lui Șor de a submina procesele electorale din Republica Moldova în interesul Kremlinului”.

Un „fenomen atmosferic rar” ar fi cauzat pana de curent

Operatorul de rețea din Portugalia a transmis că pana de curent masivă care a lovit Portugalia a fost cauzată de o defecțiune în rețeaua electrică spaniolă, legată de un „fenomen atmosferic rar”. Potrivit unui raport citat de Sky News, defecțiunea s-a produs din cauza unor variații extreme de temperatură în Spania, care au generat „oscilații anormale” în liniile de foarte înaltă tensiune. Aceste oscilații au fost provocate de un fenomen cunoscut sub numele de „variație atmosferică indusă”, care a dus la disfuncționalități în sincronizarea sistemelor de energie între Spania și alte țări din rețeaua europeană interconectată.

În urma acestui incident, au avut loc perturbări succesive în întreaga rețea electrică europeană, afectând atât Spania, cât și Portugalia. De asemenea, REN a subliniat că problema este una extrem de complexă și, din cauza necesității de a reechilibra fluxurile de energie la nivel internațional, ar putea dura până la o săptămână pentru ca rețeaua să fie complet normalizată.

Centralele nucleare nu mai produc energie electrică, în Spania  

În urma penei de curent generalizate, centralele nucleare ale țării (cinci din cele șapte reactoare în funcțiune) au încetat să mai producă energie electrică. 

Președintele guvernului spaniol, Pedro Sánchez, se află în prezent în drum spre Centrul de control al Red Electrica „pentru a clarifica circumstanțele care afectează furnizarea de energie electrică”.

„Cauzele sunt analizate și se folosesc toate resursele pentru a le rezolva”, spune Ministerul pentru Tranziție Ecologică.

Orașele Valencia și Barcelona au rămas fără curent electric, întreaga rețea feroviară spaniolă a fost oprită, serviciile de internet nu au mai funcționat, iar pe străzi a fost haos, traficul acumulându-se în Madrid și Lisabona, potrivit dailymail.

Mii de oameni au luat cu asalt supermarketurile din orașe pentru a-și face provizii de apă și hrană. 

Videoclipuri online arată cum rețelele feroviare din orașele spaniole au intrat în haos, oamenii fiind evacuați prin tuneluri, în timp ce pene de curent afectau stațiile de metrou și opreau trenurile.

O parte din Franța a rămas, de asemenea, fără curent electric în urma întreruperilor din Spania și Portugalia, a confirmat operatorul de rețea al țării. Conform celor mai recente informații, au fost raportate alte întreruperi până în Belgia. 

Momentul în care o familie a fost strivită de o alunecare de teren la o spălătorie în Turcia: tatăl și cele două fiice au murit

Un bărbat și cele două fiice minore ale sale au fost uciși, iar mama lor a fost rănită de o alunecare de teren în timp ce se aflau la o spălătorie auto din Samsun, nordul Turciei, duminică seara, 27 aprilie.

Incidentul a avut loc într-o spălătorie din Canik, pe autostrada Samsun-Ordu. Potrivit imaginilor surprinse de camerele de supraveghere, pământul și bolovanii s-au prăbușit peste spălătoria și benzinăria de lângă, prinzând familia sub dărâmături, potrivit Turkish Minute.

La fața locului au sosit mai multe echipaje, inclusiv cele de căutare și salvare ale Autorității turce pentru gestionarea dezastrelor și situațiilor de urgență (AFAD), pompieri, poliție și personal medical.

Salvatorii au reușit să o scoată în viață din dărâmături pe mama copiilor, în vârstă de 29 de ani. Aceasta a fost transportată la spital cu fracturi multiple. Între timp a fost operată, iar starea ei de sănătate s-a îmbunătățit.

Din nefericire pentru ea, soțul ei, în vârstă de 35 de ani și cele două fete, în vârstă de 5 și 7 ani, nu au supraviețuit în urma incidentului.

Fostul președinte ucrainean Viktor Ianukovici, condamnat la încă 15 ani de închisoare

Fostul președinte al Ucrainei, Viktor Ianukovici, a fost condamnat astăzi la încă 15 ani de închisoare, în urma unei noi sentințe pronunțate de Judecătoria raională Podil din Kiev. Instanța l-a găsit vinovat de organizarea trecerii ilegale a frontierei de stat și de instigare la dezertare în favoarea Federației Ruse. În același dosar, fostul adjunct al șefului Direcției de Protecție de Stat – responsabil de securitatea președintelui ucrainean – a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru aceleași infracțiuni.

Potrivit anchetei, pe 23 februarie 2014, Ianukovici, în complicitate cu al doilea inculpat și cu reprezentanți ai Federației Ruse, a traversat ilegal frontiera Ucrainei pe calea aeriană, organizând transportul a cel puțin 20 de persoane din anturajul său apropiat și din rândul militarilor Direcției de Protecție de Stat.

Zborul a avut loc în afara punctelor oficiale de trecere a frontierei aeriene. Grupul a decolat cu trei elicoptere militare rusești, pilotate de membri ai forțelor armate ale Federației Ruse, de pe marginea satului Urzuf, raionul Manguș, regiunea Donețk, către Rusia, aterizând pe aerodromul militar din orașul Eisk. După o ședere temporară acolo, au plecat spre Anapa și, ulterior, cu un avion militar de transport furnizat de Federația Rusă, au ajuns la aerodromul militar „Gvardiiskoe” din Crimeea.

Ulterior, fostul președinte a decis, cu sprijinul armatei ruse, să părăsească definitiv Ucraina. În timp ce se afla în unitatea militară a Flotei ruse a Mării Negre din apropierea golfului Kazacia din Sevastopol, el i-a instigat pe militarii Direcției de Protecție de Stat care îl păzeau să dezerteze și să plece în Rusia. De pe teritoriul Crimeei, fostul președinte a fost evacuat pe cale maritimă de către trupele ruse.

O parte dintre angajații Direcției de Protecție de Stat a părăsit Ucraina împreună cu fostul președinte, fiind transportați cu o navă militară din Sevastopol spre Rusia. Aceștia nu s-au mai întors în serviciul militar.

Traseul de deplasare al fostului președinte pe teritoriul Ucrainei și al Federației Ruse a fost organizat și monitorizat de către angajați ai Serviciului Federal de Protecție și ai Districtului Militar de Sud al Federației Ruse, în coordonare directă cu președintele Rusiei.

Sentința a fost pronunțată în procedură specială, in absentia, întrucât Ianukovici și fostul oficial al Direcției de Protecție se sustrag de la justiție. Procurorii au solicitat pedepse maxime, iar instanța a admis integral solicitările.

De precizat că aceasta este a doua condamnare definitivă a fostului lider ucrainean. În ianuarie 2019, Viktor Ianukovici a fost condamnat la 13 ani de închisoare pentru trădare și complicitate la purtarea unui război de agresiune.


Viktor Ianukovici s-a născut pe 9 iulie 1950, în orașul Ienakiieve, regiunea Donețk. A devenit o figură importantă în politica ucraineană în anii 2000, fiind susținut în special în regiunile din estul țării, cu orientare pro-rusă.

A ocupat funcția de prim-ministru al Ucrainei în două rânduri: între 2002–2004 și 2006–2007.

A fost președinte al Ucrainei între 25 februarie 2010 și 22 februarie 2014. În timpul mandatului său, Viktor Ianukovici a promovat o politică de apropiere față de Federația Rusă și a blocat semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, fapt care a declanșat protestele cunoscute drept EuroMaidan.

După violențele din februarie 2014, Ianukovici a fugit din Ucraina și s-a refugiat în Rusia. În aceeași lună, a fost destituit de Parlamentul Ucrainei, fiind acuzat de „abandonarea atribuțiilor constituționale”.

Premieră în China: Taxiurile zburătoare au primit licență
Articolul anterior
Universitățile din Moldova se modernizează: Autoritățile alocă 17 milioane de lei pentru renovarea blocurilor de studii și a căminelor
Articolul următor