Mărturia cutremurătoare a medicului care i-a acordat primul ajutor prințesei Diana: ”Am văzut splendoarea feței ei intactă”

Medicul Frederic Mailliez, care i-a acordat primul ajutor prințesei Diana la 30 de secunde după producerea accidentului rutier în care a fost implictă, a declarat, la 25 de ani de la tragedie, că își amintește și acum perfect momentele din tunelul de la L’Alma, la Paris.

”Capul îi era coborât pe piept. A trebuit să-l ridic, i-am pus mâna pe gât, am început să-i împing capul în sus și, la un moment dat, am văzut splendoarea feței ei intactă, perfectă… I-am pus mâna stângă pe ceafă. Încă am pe degete senzația de delicatețe a acelui păr moale, strălucitor, bine întreținut…”, le-a povestit Frederic Mailliez jurnaliștilor de la Oggi.

”În mașină erau patru persoane. Șoferul alunecase înainte, cu greu l-am văzut. Alături era un bărbat care clar avea dureri (Trevor Rees-Jones, bodyguard, n.r). În spate era o femeie, în poziție verticală, cu genunchii pe podea, sprijinită pe scaunul din față. Era cu profilul întors spre interiorul mașinii. Respira. Un alt bărbat zăcea pe bancheta din spate (Dodi, n.r.). El nu mai respira. Părea să fie în stop cardiac”, a mai povestit medicul.

”Am chemat ajutoare. Le-am spus că sunt două persoane în stop cardiac și două în stare gravă. Nu aveam defibrilator, pentru șofer și bărbatul de pe bancheta din spate nu puteam face nimic. Pasagerul din față se plângea, era conștient, așa că putea aștepta. Femeia respira greu. Am luat masca respiratorie și am ajutat-o. A fost hipotonică. A fost greu. Dar ridicarea capului i-a permis să îmbunătățească ventilația”, a adăugat Mailliez.

El a subliniat că, atunci când a ajuns în tunel, nu erau paparazzi.

”Și atunci când au ajuns, nu mi-au împiedicat o clipă munca”, a precizat el, potrivit Libertatea.

Prințesa Diana a murit la 36 de ani.

Curtea Constituțională se va pronunța astăzi asupra inițiativei de revizuire a Constituției

Curtea Constituțională urmează să se pronunțe astăzi, la ora 14, privind propunerea majorității parlamentare de inițiere a referendumului republican de revizuire Constituției, transmite Radio Chișinău.

Potrivit proiectului, referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană urmează să aibă loc pe 20 octombrie. Întrebarea supusă referendumului va fi „Sunteți pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Eropeană?”, potrivit proiectului prezentat de grupul parlamentar PAS.

Constituția va fi completată cu un nou titlu: ”Integrarea în Uniunea Europeană”.

Prin acest proiect, deputații propun mai întâi de toate reconfirmarea identității europene a R. Moldova și declararea integrării în Uniunea Europeană drept obiectiv strategic.   

În nota informativă a proiectului se subliniază că aspirațiile R. Moldova de a stabili relații politice, economice, culturale și în alte domenii de interes comun cu țările europene și orientarea spre spațiul valoric democratic european au fost consfințite încă în actul de constituire a statului – Declarația de independență a R. Moldova, adoptată în 1991.

Referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost inițiat de Maia Sandu și se va desfășura odată cu alegerile prezidențiale. Două sondaje de opinie date publicității la sfârșitul lunii martie arată că aproximativ jumătate din cetățenii moldoveni care s-ar prezenta la urne ar vota pentru aderarea țării la Uniunea Europeană.

Doi magistrați, soț și soție, au depus jurământul solemn. Unde vor activa

În cadrul ședinței plenare a Consiliului Superior al Magistraturii din 15 aprilie 2024 în fața membrilor CSM au depus solemn jurământul magistraţii Alexandru Ciorba și Evelina Ciorba, care vor activa la Judecătoriile Cimișlia și Căușeni, respectiv, scrie unimedia.info.

Magistrații au fost numiți în funcție recent, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 1399-IX din 11 aprilie 2024, până la atingerea plafonului de vârstă.

Judecătorii au jurat să respecte Constituţia şi legile ţării, drepturile şi libertăţile omului, să-și îndeplinească cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce le revin. Depunerea jurământului a fost consemnată în procesul-verbal al ședinței plenare de Preşedintele ședinței Sergiu Caraman şi de judecătorii nou-numiți în funcție.

Conform prevederilor art. 12 din Legea privind statutul judecătorului, magistratul înainte de a începe exercitarea funcției este obligat să depună jurământul, deoarece actele efectuate de judecător înaintea depunerii jurământului se consideră nule.

Ceremonia de aprindere a Flăcării Olimpice are loc astăzi, în Grecia, ulterior va pleca spre Franţa

Ceremonia de Aprindere a Flăcării Olimpice va avea loc în Archaia Olympia, sanctuarul în care au avut loc Jocurile Olimpice Antice. În faţa Templului Herei, se va ridica un nou pod între Jocurile Antice şi cele Moderne, iar ceremonialul păstrează ritualul antic de aprindere a flăcării de la soare, scrie news.ro.

Marea Preoteasa, înconjurata de 20 de „vestale”, va adresa o rugăciune lui Apollo. „Apollo, Zeu al soarelui si al luminii, trimite razele tale si aprinde torţa sacră”.

Ceremonia va fi live pe Olympic Channel, marţi, de la ora 11.15

Grecul Stefanos Ntouskos, campion olimpic la canotaj în urmă cu trei ani la Tokyo, va fi primul purtător al torţei pentru Jocurile Olimpice de anul viitor, după ceremonia de aprindere a torţei, la Olympia.

Pe stadionul din Olympia, unde se desfăşurau Jocurile în antichitate, flacăra olimpică va fi aprinsă şi va începe o lungă ştafetă care o va duce la Paris, unde va lumina Jocurile Olimpice din 26 iulie până în 11 august. Flacăra va parcurge 11 zile în Grecia şi şapte zile pe anumite insule greceşti. Ultimul purtător al torţei pe pământ elen va fi Ioannis Fountoulis (35 de ani), medaliat cu argint la polo pe apă la Jocurile Olimpice din 2021.

Flacăra va pleca apoi spre Franţa la bordul navei Bélem, o navă cu trei catarge care datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Ea va ajunge la Marsilia – oraşul care va găzdui probele de sailing din cadrul Jocurilor – de unde va pleca ştafeta franceză a torţei olimpice.

Conform armistiţiului olimpic, pe perioada Jocurilor Olimpice, armele trebuie să tacă.

În noiembrie 2023, Adunarea Generală ONU a lansat un apel oficial la armistiţiu pe durata Jocurilor Olimpice de vară de la Paris, în baza tradiţiei din Grecia antică de a renunţa la lupte pe durata competiţiei.

Armistiţiul olimpic grecesc, numit ekecheiria, s-a născut în secolul al optulea înaintea erei noastre, fiind reînnoit de Comitetul Internaţional Olimpic în 1992.

Jocurile Olimpice de la Paris încep la 26 iulie şi vor dura până la 11 august.

Nuntă subacvatică lângă o insulă din Grecia. Mirii și domnișoarele de onoare au făcut cursuri de scufundare timp de 4 zile
Articolul anterior
Femeie condamnată la 45 de ani de închisoare pentru postări pe reţelele sociale, în Arabia Saudită
Articolul următor