Aproape 25 la sută din populația Republicii Moldova are peste 60 de ani. Cei mai mulți pensionari au o viață grea. Foști medici, învățători, ingineri sau muncitori sunt nevoiți să meargă acum la cantine sociale, unde primesc o ciorbă caldă.
Jurnaliştii de la Jurnal TV au mers să vadă cum trăiesc bătrânii în ajunul zilei oamenilor în etate, marcată recent. Aceştia au prezentat mărturiile emoţionante ale unor persoane ajunse la odihna bine-meritată, printre ei şi foştilor bugetari, care abia se descurcă, iar pensia nu le ajunge de nimic.
MARIA LOZAN, locuitoare a satului Ciripcău, raionul Florești: „Eu mai am copii și are cine să mă ajute, dar cei care mănâncă mămăligă fără nimic și pâine cu zahăr, mă doare sufletul pentru ei. Tare greu mai trăiește lumea. Eu mulțumesc că am copii și mă ajută, dar și ei au nevoile lor și nu am vrea să stăm pe umerii lor atât. Dar, din păcate, am ajuns ceea ce am ajuns. Altă ieșire nu avem.”
FILIP LOZAN, locuitor a satului Ciripcău, raionul Florești: „Am muncit toată viața șofer. Am mai fost 12 ani tractorist. În total, am un stagiu de muncă de 41 de ani. Am ieșit cu o pensie de 19 ruble.”
NADEJDA ȚURCANU, locuitoare a satului Valea Rusului, raionul Fălești: „Eu am ieșit la pensie cu 35 de lei. Am muncit în pădure, iar când m-am dus la Glodeni, nu era pusă nicio zi. – Acum ce pensie aveți? – 500 și niște bănuți. Eu deja i-am gătit deja. Nu mai am. Du-te și ia pâine, ia și udătură. Nu ai nimic. Când ploua, mai aveam în grădină un chipăruș, o roșie. – Când trebuie să primiți pensia? – Pe 17. Mai am jumătate de lună. Pâine mai coc pe tigaie, la cuptioraș. Îmi ajunge pentru o săptămână, dar udătură trebuie să cumpăr. Poate vor răbda până va veni altă pensie.”
Pe lângă pensie, primește de la stat un ajutor social, câteva sute de lei. Dar nu o ajută prea mult. Nu are pe nimeni, așa că trebuie să se descurce cum poate.
NADEJDA ȚURCANU, locuitoare a satului Valea Rusului, raionul Fălești: „Nu trebuie să trăiască nimeni cu așa bani. Nu doresc la nimeni așa viață pe care avut-o eu. Este grea peste măsură. Nu ai pe nimeni. Nu îți deschide nimeni ușa. Este grea bătrânețea. – Ce ați făcut astăzi de mâncare? – Am făcut niște turte prăjite și acum mă doare ficatul.”
AGLAIA CIOBANU, locuitoare a satului Lucăceni, raionul Fălești: „- Ce este mămucă? – Câți ani aveți? – Sunt mulți mămucă, dar ce să faci, dacă Dumnezeu ni-i dă, dar sunt grei. De asta mă scoți în fotografie? Doamne, mama mea. – O să fiți la televizor, la 90 de ani. – La televizor? (pune mâna în cap). – Locuiți singură? – Da. Copiii au murit și sunt singură. – Ce pensie primiți? – E Iaca primesc 1500 de lei. Mai primeam și o compensație, dar iaca mi-au mai luat din ea. Aveam 180. Mi-au luat 80 și am rămas cu o sută. Ce să faci. Așa e. Când mai cumpăr, când nu cumpăr. Mai mănânc ce am pe acasă. O bucată de mămăligă. Ce dă Dumnezeu. Ce să faci. Dacă îmbătrânești este greu.”
MARIA HALACU, locuitoare a satului Lucăceni, raionul Fălești: „- Ce pensie aveți? – Avem 1300 de lei. Este puțin, dar ce să facem. Îmi ajunge numai de medicamente, pentru că sunt bolnavă, ceva de mâncare. Mai plătim lumina și atât. Tare greu, dar ce să facem. Așa-i.”
Pentru unii bătrâni, cantinele sociale sunt ca o mană cerească. Aceștia se bucură ca niște copii de cele primite la cantină.
De vreo 3-4 ani vine la cantină și Natalia Pavel. Și-a dedicat întreaga viață pedagogiei, a crescut generații. Acum, are o pensie de puțin peste o mie de lei.
La începutul anului 2021, în Republica Moldova locuiau 584 de mii de persoane în vârstă de 60 ani și peste, ceea ce constituie 22,5 la sută. Din numărul total al vârstnicilor, 349,5 de mii de persoane erau femei (sau 59,9 la sută). 61,2 mii de persoane (sau 10,5 la sută) constituiau persoanele care au depășit vârsta de 80 ani.
sursa: www.jurnal.md
