Medic de la Institutul de Medicină Urgentă: Jumătate din pacienții internați în terapie intensivă nu supraviețuiesc

Din cei 7-8 pacienţi care sunt externaţi zilnic din Secţia de terapie intensivă Covid de la Institutul de Medicină Urgentă din capitală, jumătate sunt persoane decedate.

Datele oficiale arată că rata infectărilor zilnice şi a deceselor, creste de la o zi la alta, iar spitalele şi secţiile de terapie intensivă din ţară sunt pline până la refuz. Mai mult, în fiecare zi, în instituţiile medicale spitaliceşti din Moldova ajung peste 400 de pacienţi noi cu COVID-19, iar acest lucru pune o presiune enormă pe sistemul medical din ţară.

Specialiştii susţin că unica metodă şi cea mai bună de prevenire şi tratament a infecţiei Covid la moment este vaccinarea şi îndemnă populaţia să se imunizeze, transmite Mesager.

În prezent, în secţia de terapie intensivă a Institutului de Medicină Urgentă (IMU) din capitală sunt trataţi cei mai gravi pacienţi cu COVID-19, aduşi din întreaga ţară. În ultimele două luni, numărul persoanelor internate în stare extrem de gravă aici este în continuă creştere, spun doctorii.

„La moment, noi avem 62 de pacienţi în stare extrem de gravă, dintre care 12 sunt intubaţi. În ultima lună starea devine critică, fiindcă absolut toate paturile pe care le avem sunt pline. Cererea de internare pentru astfel de pacienţi creste din zi în zi. Dar dacă luăm numărul de externări, la noi, în secţia de reanimare, pentru 62 de paturi avem cam 7-8 externări, dintre care jumătate din ei, din aceşti 8 care se externează, sunt decese”, povesteşte directorul IMU, Mihail Ciocanu.

în prezent, în secţia de terapie intensivă Covid de la Institutul de Medicină Urgentă, activează practic non-stop în jur de 120 de cadre medicale.

„Sa-şi închipuie cum noi stăm în combinizoane, cum stau asistenţii, infermierii, medicii cate 4-6 ore la rând la patul pacientului, cum ne sufocam. Ne este foarte greu să lucrăm, dar oricum facem faţă situaţiei. Pacienţii sunt mult mai gravi, este mult mai severă aceasta tulpină”, menţionează asistenta medicală şefă, Olga Pinteac.

„Pentru că, o mare parte dintre pacienţi ajung să facă forme grave care necesita spitalizare, inclusiv mulţi pacienţi necesită internare în secţia de terapie intensivă. În această situaţie, suntem practic în situaţia când trebuie să rearanjăm, să extindem fondul de paturi care este disponibil, paturile sunt ocupate la capacitate foarte înaltă, atât în municipiul Chişinău, cât şi în raioanele din Republica Moldova”, subliniază secretarul de stat la Ministerul Sănătăţii Svetlana Nicolaescu.

Institutul de Medicină Urgentă are şi o secţie post-reanimare COVID, unde sunt internaţi pacienţii care încă prezintă stări foarte grave, dar nu au nevoie de terapie intensivă. Pe motiv că instituţia este una cu profil non-chirurgical, administraţia face totul pentru ca să nu ignore şi necesităţile altor pacienţi.

„Angajaţii încă fac faţă situaţiei, dar evident că efortul emoţional, efortul fizic este foarte mare şi rugăm încă o dată populaţia să se vaccineze în mod de urgenţă, deoarece nu există o alta metodă mai bună de prevenire, dar şi de tratament a infecţiei, decât vaccinarea”, îndeamnă directorul IMU, Mihail Ciocanu.

Medicii mai spun că mulţi dintre cei ajunşi în stare gravă cu greu reuşesc să se trateze, întrucât 9 din 10 persoane care nimeresc în secţiile de terapie intensivă nu sunt vaccinate.

„Îndemnam toate persoanele să se protejeze în primul rând pe sine, pentru că vaccinul, cunoaştem astăzi că ne protejează de formele grave şi de spitalizări. Astăzi, din totalul pacienţilor care sunt internaţi cu COVID-19 în spitale, peste 88 la sută sunt persoanele care nu au schema completă de vaccinare. Dacă ne referim la persoanele internate în terapia intensivă şi la cei care sunt la ventilaţie asistată, în cazul dat, în această categorie – peste 91-92 la sută din aceşti pacienţi nu sunt imunizaţi”, menţionează Svetlana Nicolaescu.

Premierul Recean a încurajat dezvoltarea potențialului turistic în localitățile de pe malul Nistrului

Premierul Dorin Recean a vizitat pensiunea „Căsuța din deal” din satul Pohrebea, care dispune de zece locuri de cazare. Proprietarul afacerii de familie, Ion Repida, a relatat că, deși a avut solicitări să plece peste hotare, acum, cinci ani, el a decis să rămână în Republica Moldova și să deschidă o casă rurală. 

Casa pe care a transformat-o în pensiune a fost părăsită încă în timpul războiului de pe Nistru. Pentru renovarea acesteia, întreprinzătorul a beneficiat și de granturi externe, care au permis construcția foișoarelor și a stației de epurare a apei. „Neam străduit să menținem farmecul ornamentelor locale, am dat o a doua viață casei, am avut vizitatori de peste hotare și solicitări de a găzdui filmări”, a menționat antreprenorul. 

La întâlnire au fost prezenți și alți antreprenori din domeniu, care au lansat afaceri de succes: „Casa familiei Iarmurati”, „Casa părintească” și pensiunea „Activis”. În discuții, premierul a mulțumit întreprinzătorilor și a încurajat valorificarea potențialului turistic al localităților pe malul Nistrului. Oficialul a menționat Programul guvernamental 373, care oferă posibilități de dezvoltare, inovare și extindere a afacerilor. „Vom fi și în continuare alături de cei care aleg să investească acasă și să dezvolte economia locală”, a accentuat prim-ministrul.

Recent, autoritățile au semnat o rezoluție pentru un turism durabil în Moldova, care să sprijine dezvoltarea regională integrată a sectorului și să sporească eforturile de stimulare a investițiilor, lansarea de noi afaceri, diversificarea produselor turistice și promovarea regiunilor frumoase din țară.

Generația Z, mai mult decât niște stereotipuri. Cine sunt și ce fac tinerii din ziua de azi

Când vorbim despre Generația Z, gândurile noastre se îndreaptă spre o serie de preocupări și stereotipuri legate de tinerii din ziua de azi. Smartphone-urile, rețelele sociale, anxietatea, și schimbările climatice sunt doar câteva dintre subiectele care par să definească experiența lor, scrie tvrmoldova.md.

Realitatea este însă nuanțată, iar uneori teribil de diferită față de ceea ce știm până acum, în multe privințe. Zoomerii sunt departe de a fi condamnați și se descurcă surprinzător de bine. La nivel global, aproximativ 2 miliarde de oameni s-au născut între 1997 și 2012 și, prin urmare, fac parte din „Generația Z”, arată jurnaliștii de la The Economist.

Este important să recunoaștem faptul că mare parte dintre cei cu vârste cuprinse 12 și 27 de ani din întreaga lume trăiesc în economii emergente. Acești tineri beneficiază de creșterea și răspândirea tehnologiei într-un mod care îi depășește adesea pe părinții lor. Sunt mai bogați, mai sănătoși și mai educați, și sunt optimiști în privința viitorului lor și al comunităților lor.

Cu toate acestea, există și aspecte mai puțin optimiste. În China, de exemplu, incertitudinea economică și presiunea asupra sistemului de învățământ superior au creat îngrijorări cu privire la viitorul tinerilor.

Preocupările tinerilor din ziua de azi

În pofida acestor provocări, Generația Z în lumea bogată se descurcă surprinzător de bine în ceea ce privește piața muncii. Generația Z nu doar că are locuri de muncă, dar se remarcă și în domeniul profesional. Abilitățile lor antreprenoriale și dorința de a urmări cariere în domenii precum știința, ingineria și medicina îi fac pe mulți dintre ei să fie prețuiți în economiile actuale.

În plus, salariile lor cresc într-un ritm mai rapid decât al predecesorilor lor, iar rata șomajului este la un minim istoric. Cu toate acestea, există și provocări evidente. Preocupările legate de schimbările climatice și impactul social al tehnologiei sunt doar două aspecte ale unei realități complexe cu care se confruntă Generația Z.

Anxietatea și depresia sunt în creștere în rândul tinerilor, iar impactul rețelelor sociale asupra sănătățîi mintale este subiectul unor dezbateri aprinse.

Cu toate acestea, există semne încurajatoare că tinerii din Generația Z încep să își regândească utilizarea rețelelor sociale și să își pună sănătatea mentală pe primul plan. În plus, angajamentul lor față de problemele sociale și politice arată că sunt gata să facă schimbări în lumea lor.

Generația Z este mult mai mult decât o simplă poveste despre smartphone-uri și anxietate. Sunt tineri înzestrați cu o serie de abilități și pasiuni care îi pregătesc să modeleze societatea într-un mod unic și neobișnuit. Este important să recunoaștem atât provocările, cât și succesele lor și să lucrăm împreună pentru a le oferi suportul și resursele de care au nevoie pentru a prospera în lumea modernă.

Incident în România. Un cortegiu funerar a fost fugărit de un urs. A fost la un pas să se transforme într-o tragedie colectivă

Un cortegiu funerar a fost fugărit de un urs. Incidentul a avut loc în localitatea Bordoșiu, județul Mureș. Evenimentul a fost la un pas să se transforme într-o tragedie colectivă, după ce un urs a gonit spre oameni.

Mai mult de 70 de persoane participau la înmormântarea din județul Mușreș, moment în care un urs s-a apropiat de acestea și a început să îi fugărească. Speriați de apariția animalului, localnicii, care nici nu știau că animalul a coborât din pădure, au fugit de la înmormântare.

„Caii au simţit. Am auzit ho, ho, ho. Zic că ăsta e ursul şi chiar ursul a fost”, povesteşte un bărbat. „Cum am mers cu mortul, a venit ursul. Cred că dacă eram mai puţini, intra în noi”, a spus un localnic care a participat la înmormântare, potrivit Observator.

Îngroziți de frică, cei prezenți la înmormântare au început să facă zgomot pentru a speria ursul, dar acesta s-a apropiat și mai mult, determinându-i să fugă. Cu toate acestea, ursul a renunțat și s-a întors în pădure. Familia a reluat ceremonia funerală imediat ce ursul s-a îndepărtat.

În ultimele zile tot mai mulți urși au fost surprinși în apropierea unor localități din țară. Pe 17 aprilie, un urs a fost văzut la Tâncăbești, județul Ilfov. Animalul sălbatic a tăiat calea unui șofer, iar acesta a sunat la 112 pentru a cere ajutorul poliției. La fața locului s-au dus jandarmii și pădurarii.

La finalul săptămânii trecute, un alt urs a ajuns în localitatea Ciolpani, Ilfov, iar autoritățile au trimis un mesaj RO-Alert către locuitorii din zonă să stea departe de urs și să nu îi dea de mâncare. „Tocmai ne-a sărit în fața mașinii un urs, la pădurea Ciolpani“, a scris o femeie sâmbătă pe Facebook.

A fost constituită o celulă de criză la nivelul Inspectoratului pentru Situații de Urgență, iar jandarmii au plecat în căutarea animalului.

Rata sărăciei absolute a crescut anul trecut în Republica Moldova
Articolul anterior
Este din nou însărcinată, la doar 7 luni după ce a devenit mamă pentru prima dată
Articolul următor