Medic morfopatolog: De ce pacienții decedați de Covid-19 nu sunt supuși autopsiei

29/11/2020

News

Pacienții cu boli cronice care s-au infectat cu Covid-19 și au decedat din cauza complicațiilor cauzate de acest virus (pneumonia bilaterală caracteristică sau alte complicații), conform regulilor emise de Ministerul Sănătății, nu sunt supuși autopsiei, iar în certificatul medical cauza morții este menționată ,,Covid-19”. Un medic morfopatolog din Chișinău a dezvăluit care este procedura în cazul celor decedați de Covid-19, într-un interviu realizat de report.md.

Dacă pacientul a avut simptome suspecte, iar testul nu a ieșit pozitiv, autopsia în cazul acestuia nu este interzisă.

„Fără autopsie” însemnând că pacientul a fost confirmat pozitiv cu noul coronavirus”, afirmă medicul Ilie Țiple, șeful Secției morfopatologie din cadrul Institutului de Medicină Urgentă. Un ordin emis de Ministerul Sănătății interzice autopsia celor care au decedat după ce au fost infectați cu COVID. Dacă, în timpul spitalizării, se confirmă diagnosticul cu SARS-CoV, evoluția fiind urmată de deces, nu mai este necesară autopsia cadavrului pentru confirmarea diagnosticului clinic. Motivul: pentru a evita riscurile de transmitere a bolii infectocontagioase.

În luna octombrie, au fost doar patru cazuri de deces din cauza maladiilor. Ceilalți au decedat din cauza complicațiilor provocate de noul coronavirus.

În cele 12 luni ale anului 2019, când virusul SARS CoV încă nu ajunsese în Moldova, la Institutul de Medicină Urgentă au fost înregistrate 797 decese. În 2020, același număr de morți a fost înregistrat în doar nouă luni.

Ilie Țiple: ,,Din momentul în care un bolnav se stinge pe patul de spital, el nu mai este numit pacient, ci…cadavru și trece prin mai multe etape înainte de a fi predat rudelor. Imediat după deces, șeful Secției reanimare COVID, împreună cu medicii, anunță rudele despre deces și le spune să se prezinte a doua zi cu două pașapoarte: a decedatului și a persoanei căreia i se eliberează certificatul. Primele două ore decedatul este păstrat în secția Reanimare și doar după expirarea acestui timp este constatată moartea clinică și simptomele morții biologice. Apoi începe pregătirea cadavrului pentru transportare. Înainte de a fi plasat în sacul special, medicii din Reanimare prelucrează cadavrul cu soluții speciale dezinfectante. Transportarea spre camera frigorifică se face printru-un tunel subteran. Zilele acestea însă, în tunel se fac reparații și, timp de o săptămână, cadavrele sunt transportate pe afară, cu brancarda.

Când cadavrul ajunge în camera frigorifică, cei doi infirmieri deschid sacul și prelucrează din nou mortul cu soluții dezinfectante.

Moartea schimbă aspectul corpului, mai ales al celor care stau mai mult timp în Reanimare cu insuficiență respiratorie cardiacă. Potrivit ordinului Ministerului Sănătății, deși decedatul a fost deja prelucrat în secția în care a decedat, el oricum trebuie scos din sac, prelucrat, îmbrăcat și pus imediat în sac. Hainele sunt aduse de rude cu o zi înainte. De obicei, cei din raioane vin în aceeași zi cu hainele și transportul – și cadavrul este îmbrăcat înainte de a fi luat. Sacul se deschide obligatoriu în prezența a două rude care îl recunosc pe cel decedat și semnează în registru că este ruda lor. Apoi, tot în prezența lor, cadavrul este plasat în sicriu, care este imediat sigilat, iar rudele sunt avertizate că nu au voie să deschidă sicriul.

De ce sicriele cu cei care mor de COVID sunt sigilate? Virusul moare odată cu gazda sau mai este activ o perioadă?

Ilie Țiple: Nimeni nu știe. Ar putea să supraviețuiască o anumită perioadă, de câteva ore, dar după prelucrare nu mai prezintă pericol, cu atât mai mult după 6-8 ore.

Sunt multe cazuri soldate cu scandal în care rudele refuzau ca, în certificatul de deces, să fie scris „COVID”. Care era explicația lor?

Ilie Țiple: Nu înțeleg de ce unii consideră că este o rușine să mori din cauza complicațiilor acestui virus, de parcă ar fi decedat de vreo boală cu transmitere sexuală. Avem multe rude care neagă că ruda lor ar fi fost infectată cu COVID și insistă să nu scriem asta în certificatul de deces. Rudele recunosc că ruda lor a avut și pneumonie, și celelalte boli de care suferea, dar refuză să accepte că a fost infectat cu coronavirus. Am avut tare multe cazuri în care rudele s-au plâns și la administrația spitalului, și la minister, insistând că ruda lor nu a avut COVID.

Motivul acestei insistențe nu e neapărat că ar fi „anticovidiști”, ci că vor să-și înmormânteze ruda creștinește, să stea persoana decedată trei zile acasă, sicriul să fie deschis, să-și ia rămas bun de la el sau să îl pupe. Le arătăm rezultatul pozitiv la virus, uneori testul este repetat de două sau trei ori. De fiecare dată pozitiv. Evident, rudele sunt într-o stare de șoc, pentru că au pierdut o persoană dragă și vor să respecte tradiția. A doua zi însă, vin mai liniștiți. Înțelegem că este foarte important să respectăm tradiția, dar suntem într-o situație complicată și trebuie să respectăm și niște reguli. Ce fac rudele după ce pleacă de la noi și dacă respectă regulile, nu știm. Au apărut sicrie cu fereastră din sticlă care simplifică mult lucrurile. Asta le mai liniștește, într-un fel, pe rude. Când cadavrul este plasat într-un astfel de sicriu se permite să lăsăm sacul deschis. Acești saci sunt din material special și nu permit scurgerile de lichide.

Oamenii au început să ironizeze pe seama a ceea ce scrie în certificatul de deces, spunând că indiferent de boala care a provocat decesul, în certificat scrie oricum „COVID”.

Ilie Țiple: De exemplu, moartea unui pacient cu insuficiență cardio-respiratorie (cardiac) poate fi cauzată de pneumonie interstițială masivă bilaterală totală, cauzată de COVID. Pentru pacienții cu boli asociate, COVID-ul este ultima picătură. El este cel care a „urgentat” evoluția negativă a maladiei. În certificatul medical de deces scriem că pacientul a decedat urmare a complicațiilor COVID-19. În certificat civil nu este specificat diagnosticul sau cauza decesului.

Se vorbea, la un moment dat, că rudele celor decedați sunt plătiți pentru a accepta să scrieți cauza morții „COVID”…

Ilie Țiple: Sunt halucinații, povești și falsuri. Sunt minciuni! Cum să scoți bani din sistemul medical cu așa ceva? Care ar fi sensul? Se fac teste, aceste teste sunt incluse în dosarul fiecărui decedat. Pentru ce să plătești pe cineva ca să-ți dea voie să scrii „COVID”, dacă acolo deja scrie? Fiecare spital primește bani în funcție de pacienții tratați. Pentru un pacient tratat și decedat de coronavirus, spitalul poate primi jumătate din tariful stabilit inițial.

Care este cea mai comună boală întâlnită printre decedații de COVID, ajunși în camera frigorifică? Care boală este cea mai sensibilă la virus?

Ilie Țiple: Diabetul zaharat. Și are o evoluție foarte urâtă. Chiar și pacienții care se tratează suportă greu complicațiile post-COVID. În viitor, o să avem foarte multe probleme cu reabilitarea îndelungată și dureroasă a pacienților care au trecut prin COVID. Insuficiența respiratorie rămâne pentru mult timp. Chiar și cei care au suportat o formă ușoară au insuficiența respiratorie. COVID-ul e o mare nenorocire pentru omenire! Virusul acesta conduce la agravarea tuturor nozologiilor pe care le au oamenii. Este tare imprevizibil și, în următorii ani, va fi la fel de imprevizibil.

Analizând datele din primele luni și cele de acum, ce schimbări observați în evoluția virusului?

Ilie Țiple: Scade mult vârsta celor care decedează în urma complicațiilor acestui virus. Virusul întinerește tot mai mult. Dacă înainte vârsta celor decedați era de 70-90, acum avem de 45, 50, 60.

Nu am avut nici un caz în care un om absolut sănătos să moară de Covid. Decesele survin la cei care au o nozologie, care suferă de anumite boli.

În societatea noastră sunt foarte mulți oameni care neagă COVID-ul și nu se protejează, nu poartă mască. Ce le-ați spune? Ce ați vrea să le spuneți?

Ilie Țiple: Unii din cunoscuții mei, care la început luau în zeflemea virusul, vorbesc cu totul altfel acum, după ce au trecut prin COVID și, unii, prin Reanimare. Mulți își dau seama că trebuie să se protejeze abia după ce trec prin asta. Aud mulți tineri care spun: „Ei, noi suntem tineri, nu pățim nimic”. Văzând atâția oameni iresponsabili, mă doare sufletul. Știind ce se întâmplă în fiecare zi la spital, în camera frigorifică din subsolul secției noastre, când văd atâția oameni fără mască – mă înspăimânt.

Da, tinerii pot face formă ușoară, dar ei transmit virusul părinților, buneilor, altor persoane cu care intră în contact. Din păcate, oameni care ar mai fi avut zile și ar mai fi trăit, pleacă. Mor.

Nu înțeleg de ce oamenii sunt iresponsabili. Nu înțeleg cum o persoană care gândește ar putea să nege ceva atât de real și periculos. Este grav! Este foarte grav! Noi o să avem încă multe valuri de COVID, cifrele pe care le avem și le analizăm nu ne mint. Este greșit că nu sunt instituite măsuri mai dure. Pe de altă parte înțeleg că nu putem distruge economia, pentru că o să murim de foame. Totuși, în măsura posibilităților, trebuie de făcut ceva. Unii chiar demonstrativ stau fără mască și tușesc. De mai multă responsabilitate este nevoie. Nu putem închide oamenii, dar ei trebuie să fie responsabili. Citește interviul integral pe Report.md.

Premierul Recean a încurajat dezvoltarea potențialului turistic în localitățile de pe malul Nistrului

Premierul Dorin Recean a vizitat pensiunea „Căsuța din deal” din satul Pohrebea, care dispune de zece locuri de cazare. Proprietarul afacerii de familie, Ion Repida, a relatat că, deși a avut solicitări să plece peste hotare, acum, cinci ani, el a decis să rămână în Republica Moldova și să deschidă o casă rurală.

Casa pe care a transformat-o în pensiune a fost părăsită încă în timpul războiului de pe Nistru. Pentru renovarea acesteia, întreprinzătorul a beneficiat și de granturi externe, care au permis construcția foișoarelor și a stației de epurare a apei. „Ne–am străduit să menținem farmecul ornamentelor locale, am dat o a doua viață casei, am avut vizitatori de peste hotare și solicitări de a găzdui filmări”, a menționat antreprenorul.

La întâlnire au fost prezenți și alți antreprenori din domeniu, care au lansat afaceri de succes: „Casa familiei Iarmurati”, „Casa părintească” și pensiunea „Activis”. În discuții, premierul a mulțumit întreprinzătorilor și a încurajat valorificarea potențialului turistic al localităților pe malul Nistrului. Oficialul a menționat Programul guvernamental 373, care oferă posibilități de dezvoltare, inovare și extindere a afacerilor. „Vom fi și în continuare alături de cei care aleg să investească acasă și să dezvolte economia locală”, a accentuat prim-ministrul.

Recent, autoritățile au semnat o rezoluție pentru un turism durabil în Moldova, care să sprijine dezvoltarea regională integrată a sectorului și să sporească eforturile de stimulare a investițiilor, lansarea de noi afaceri, diversificarea produselor turistice și promovarea regiunilor frumoase din țară.

Generația Z, mai mult decât niște stereotipuri. Cine sunt și ce fac tinerii din ziua de azi

Când vorbim despre Generația Z, gândurile noastre se îndreaptă spre o serie de preocupări și stereotipuri legate de tinerii din ziua de azi. Smartphone-urile, rețelele sociale, anxietatea, și schimbările climatice sunt doar câteva dintre subiectele care par să definească experiența lor, scrie tvrmoldova.md.

Realitatea este însă nuanțată, iar uneori teribil de diferită față de ceea ce știm până acum, în multe privințe. Zoomerii sunt departe de a fi condamnați și se descurcă surprinzător de bine. La nivel global, aproximativ 2 miliarde de oameni s-au născut între 1997 și 2012 și, prin urmare, fac parte din „Generația Z”, arată jurnaliștii de la The Economist.

Este important să recunoaștem faptul că mare parte dintre cei cu vârste cuprinse 12 și 27 de ani din întreaga lume trăiesc în economii emergente. Acești tineri beneficiază de creșterea și răspândirea tehnologiei într-un mod care îi depășește adesea pe părinții lor. Sunt mai bogați, mai sănătoși și mai educați, și sunt optimiști în privința viitorului lor și al comunităților lor.

Cu toate acestea, există și aspecte mai puțin optimiste. În China, de exemplu, incertitudinea economică și presiunea asupra sistemului de învățământ superior au creat îngrijorări cu privire la viitorul tinerilor.

Preocupările tinerilor din ziua de azi

În pofida acestor provocări, Generația Z în lumea bogată se descurcă surprinzător de bine în ceea ce privește piața muncii. Generația Z nu doar că are locuri de muncă, dar se remarcă și în domeniul profesional. Abilitățile lor antreprenoriale și dorința de a urmări cariere în domenii precum știința, ingineria și medicina îi fac pe mulți dintre ei să fie prețuiți în economiile actuale.

În plus, salariile lor cresc într-un ritm mai rapid decât al predecesorilor lor, iar rata șomajului este la un minim istoric. Cu toate acestea, există și provocări evidente. Preocupările legate de schimbările climatice și impactul social al tehnologiei sunt doar două aspecte ale unei realități complexe cu care se confruntă Generația Z.

Anxietatea și depresia sunt în creștere în rândul tinerilor, iar impactul rețelelor sociale asupra sănătățîi mintale este subiectul unor dezbateri aprinse.

Cu toate acestea, există semne încurajatoare că tinerii din Generația Z încep să își regândească utilizarea rețelelor sociale și să își pună sănătatea mentală pe primul plan. În plus, angajamentul lor față de problemele sociale și politice arată că sunt gata să facă schimbări în lumea lor.

Generația Z este mult mai mult decât o simplă poveste despre smartphone-uri și anxietate. Sunt tineri înzestrați cu o serie de abilități și pasiuni care îi pregătesc să modeleze societatea într-un mod unic și neobișnuit. Este important să recunoaștem atât provocările, cât și succesele lor și să lucrăm împreună pentru a le oferi suportul și resursele de care au nevoie pentru a prospera în lumea modernă.

Incident în România. Un cortegiu funerar a fost fugărit de un urs. A fost la un pas să se transforme într-o tragedie colectivă

Un cortegiu funerar a fost fugărit de un urs. Incidentul a avut loc în localitatea Bordoșiu, județul Mureș. Evenimentul a fost la un pas să se transforme într-o tragedie colectivă, după ce un urs a gonit spre oameni.

Mai mult de 70 de persoane participau la înmormântarea din județul Mușreș, moment în care un urs s-a apropiat de acestea și a început să îi fugărească. Speriați de apariția animalului, localnicii, care nici nu știau că animalul a coborât din pădure, au fugit de la înmormântare.

„Caii au simţit. Am auzit ho, ho, ho. Zic că ăsta e ursul şi chiar ursul a fost”, povesteşte un bărbat. „Cum am mers cu mortul, a venit ursul. Cred că dacă eram mai puţini, intra în noi”, a spus un localnic care a participat la înmormântare, potrivit Observator.

Îngroziți de frică, cei prezenți la înmormântare au început să facă zgomot pentru a speria ursul, dar acesta s-a apropiat și mai mult, determinându-i să fugă. Cu toate acestea, ursul a renunțat și s-a întors în pădure. Familia a reluat ceremonia funerală imediat ce ursul s-a îndepărtat.

În ultimele zile tot mai mulți urși au fost surprinși în apropierea unor localități din țară. Pe 17 aprilie, un urs a fost văzut la Tâncăbești, județul Ilfov. Animalul sălbatic a tăiat calea unui șofer, iar acesta a sunat la 112 pentru a cere ajutorul poliției. La fața locului s-au dus jandarmii și pădurarii.

La finalul săptămânii trecute, un alt urs a ajuns în localitatea Ciolpani, Ilfov, iar autoritățile au trimis un mesaj RO-Alert către locuitorii din zonă să stea departe de urs și să nu îi dea de mâncare. „Tocmai ne-a sărit în fața mașinii un urs, la pădurea Ciolpani“, a scris o femeie sâmbătă pe Facebook.

A fost constituită o celulă de criză la nivelul Inspectoratului pentru Situații de Urgență, iar jandarmii au plecat în căutarea animalului.