Medici specialiști în Anestezie și Terapie Intesivă, Pneumologie, Medicină de Urgență și Medicină Internă au sosit din România

Echipa de medici și asistenți medicali din România sosiți în Republica Moldova pentru a acorda ajutor medical în lupta cu Covid-19, a fost prezentată în cadrul unei ceremonii oficiale organizată la Spitalul Clinic Republican.

separator
În țara noastră au sosit medici specialiști în Anestezie și Terapie Intesivă, Pneumologie, Medicină de Urgență și Medicină Internă. Timp de 15 zile, medicii români vor ajuta medicii moldoveni în tratamentul bolnavilor cu Covid-19 din țara noastră și vor instrui personalul medical din Bălți, Chișinău și Cahul.

„Vedem că această pandemie într-un scurt foarte scurt a schimbat funcționalitatea statelor afectate, dar și am observat dezvoltarea abilităților empatice ale cetățenilor. Medicii sunt eroii din prima linie care salvează oamenii”, a menționat ministra Viorica Dumbrăveanu.

Bogdan Aurescu, Ministrul de Externe al României:

„Sunt onorat să însoțesc misiunea medicală a României care urmează să lucreze împreună cu medicii din Moldova. Echipa de medici din România este una complexă, este formată din 52 de persoane, dintre care 41 sunt medici și asistenți medicali voluntari. Guvernul României va dona Republicii Moldova 500.000 de măști, 50.000 de combinezoane și urmează să ofere un sprijin de 3,5 milioane de euro”.

Raed Arafat, secretar de stat, medic român:

„Misiunea medicală din România va însemna o misiune de schimb de experiență dintre medici, astfel sunt convins că va fi în beneficiul pentru pacienții Republicii Moldova. Au durat doar zile ca această misiune să se constituie. Mai mulți voluntari au dorit să facă parte din această echipă”.

Mai jos, puteți urmări online ceremonia organizată la Spitalul Clinic Republican ,,Timofei Moșneaga” din Chișinău.

Curtea Constituțională se va pronunța astăzi asupra inițiativei de revizuire a Constituției

Curtea Constituțională urmează să se pronunțe astăzi, la ora 14, privind propunerea majorității parlamentare de inițiere a referendumului republican de revizuire Constituției, transmite Radio Chișinău.

Potrivit proiectului, referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană urmează să aibă loc pe 20 octombrie. Întrebarea supusă referendumului va fi „Sunteți pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Eropeană?”, potrivit proiectului prezentat de grupul parlamentar PAS.

Constituția va fi completată cu un nou titlu: ”Integrarea în Uniunea Europeană”.

Prin acest proiect, deputații propun mai întâi de toate reconfirmarea identității europene a R. Moldova și declararea integrării în Uniunea Europeană drept obiectiv strategic.   

În nota informativă a proiectului se subliniază că aspirațiile R. Moldova de a stabili relații politice, economice, culturale și în alte domenii de interes comun cu țările europene și orientarea spre spațiul valoric democratic european au fost consfințite încă în actul de constituire a statului – Declarația de independență a R. Moldova, adoptată în 1991.

Referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost inițiat de Maia Sandu și se va desfășura odată cu alegerile prezidențiale. Două sondaje de opinie date publicității la sfârșitul lunii martie arată că aproximativ jumătate din cetățenii moldoveni care s-ar prezenta la urne ar vota pentru aderarea țării la Uniunea Europeană.

Doi magistrați, soț și soție, au depus jurământul solemn. Unde vor activa

În cadrul ședinței plenare a Consiliului Superior al Magistraturii din 15 aprilie 2024 în fața membrilor CSM au depus solemn jurământul magistraţii Alexandru Ciorba și Evelina Ciorba, care vor activa la Judecătoriile Cimișlia și Căușeni, respectiv, scrie unimedia.info.

Magistrații au fost numiți în funcție recent, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 1399-IX din 11 aprilie 2024, până la atingerea plafonului de vârstă.

Judecătorii au jurat să respecte Constituţia şi legile ţării, drepturile şi libertăţile omului, să-și îndeplinească cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce le revin. Depunerea jurământului a fost consemnată în procesul-verbal al ședinței plenare de Preşedintele ședinței Sergiu Caraman şi de judecătorii nou-numiți în funcție.

Conform prevederilor art. 12 din Legea privind statutul judecătorului, magistratul înainte de a începe exercitarea funcției este obligat să depună jurământul, deoarece actele efectuate de judecător înaintea depunerii jurământului se consideră nule.

Ceremonia de aprindere a Flăcării Olimpice are loc astăzi, în Grecia, ulterior va pleca spre Franţa

Ceremonia de Aprindere a Flăcării Olimpice va avea loc în Archaia Olympia, sanctuarul în care au avut loc Jocurile Olimpice Antice. În faţa Templului Herei, se va ridica un nou pod între Jocurile Antice şi cele Moderne, iar ceremonialul păstrează ritualul antic de aprindere a flăcării de la soare, scrie news.ro.

Marea Preoteasa, înconjurata de 20 de „vestale”, va adresa o rugăciune lui Apollo. „Apollo, Zeu al soarelui si al luminii, trimite razele tale si aprinde torţa sacră”.

Ceremonia va fi live pe Olympic Channel, marţi, de la ora 11.15

Grecul Stefanos Ntouskos, campion olimpic la canotaj în urmă cu trei ani la Tokyo, va fi primul purtător al torţei pentru Jocurile Olimpice de anul viitor, după ceremonia de aprindere a torţei, la Olympia.

Pe stadionul din Olympia, unde se desfăşurau Jocurile în antichitate, flacăra olimpică va fi aprinsă şi va începe o lungă ştafetă care o va duce la Paris, unde va lumina Jocurile Olimpice din 26 iulie până în 11 august. Flacăra va parcurge 11 zile în Grecia şi şapte zile pe anumite insule greceşti. Ultimul purtător al torţei pe pământ elen va fi Ioannis Fountoulis (35 de ani), medaliat cu argint la polo pe apă la Jocurile Olimpice din 2021.

Flacăra va pleca apoi spre Franţa la bordul navei Bélem, o navă cu trei catarge care datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Ea va ajunge la Marsilia – oraşul care va găzdui probele de sailing din cadrul Jocurilor – de unde va pleca ştafeta franceză a torţei olimpice.

Conform armistiţiului olimpic, pe perioada Jocurilor Olimpice, armele trebuie să tacă.

În noiembrie 2023, Adunarea Generală ONU a lansat un apel oficial la armistiţiu pe durata Jocurilor Olimpice de vară de la Paris, în baza tradiţiei din Grecia antică de a renunţa la lupte pe durata competiţiei.

Armistiţiul olimpic grecesc, numit ekecheiria, s-a născut în secolul al optulea înaintea erei noastre, fiind reînnoit de Comitetul Internaţional Olimpic în 1992.

Jocurile Olimpice de la Paris încep la 26 iulie şi vor dura până la 11 august.

Chișinău: microbuzele de rută NU vor ieși pe linie din 4 mai
Articolul anterior
Cod galben de ploi cu fulgere și vijelie în Moldova!
Articolul următor