Mesaj către guvernanți: ,,Vă invit să vedeți cum trăim noi, ,,ăştia” care contribuim cu miile de euro trimişi în țară an de an”

28/12/2019

News

Mulți dintre cei plecați în străinătate sunt răpuși de dorul celor de acasă și nu muncesc în condiții ușoare, ci fac sacrificii pentru a le asigura un trai decent copiilor rămași în țară ori pentru a le oferi un ajutor părinților. Pe de altă parte, nemulțumirea cetățenilor plecați este lipsa schimbărilor și modurile în care continuă să funcționeze lucrurile la ei acasă, iar asta în timp ce în țară ajung foarte mulți bani trimiși din străinătate.

Mesajul unei femei din diaspora, către guvernanții din țara sa, a ajuns viral pe internet:

,,Stimați Domni Guvernanți şi Domnule Preşedinte!

Văd că promiteți o ,,țară ca afară”, promiteți drumuri, poduri, căi ferate, școli, spitale și, mai nou, ne urați pe la televizor să avem SĂRBĂTORI FERICITE! Dar, oare știți voi cei care mâncați de sărbători doar prin restaurante scumpe şi vă etalați ,,ținutele,, în timp ce coborâți din maşinile luxoase cumpărate pe spinarea cetățeanului, știți voi cât de fericite sărbători avem??? Nu știți, hai că vă spun eu, în câteva cuvinte, nu de alta dar am treabă de făcut! Vedeți voi? Aşa ca în aceastã imagine ne petrecem noi ,,aștia din diaspora”, toate sărbătorile. Venim acasă O DATĂ PE AN sau de două ori pe an, depinde cât avem concedii și plecăm înapoi încărcați cu DOR ÎN SUFLET, cu lacrimi curgând șiroaie în timp ce ne îndreptăm spre vamă și cu sarsanale pline cu cârnați fãcuți de mame sau bunici, condimentați cu dor şi rugăminți de a nu mai pleca de acasă printre străini, să avem ce pune pe masă de sărbători, și o bucățică de slănină de porc (de la țară) și nu e infestată aşa cum ziceți voi numai ca sã cumpãrãm porci din Occident sau de la fermele copiilor voştrii. Lăsând la o parte mâncărurile astea pe care le cărăm după noi mii de kilometrii, vreau să vă spun că mai greu decât bagajele astea cântăresc furia, dorul, lacrimile, speranțele la o țară mai bună și nepăsarea voastră, stimați guvernanți. Acum, de Sărbători, vă invit şi pe voi aici, în diaspora, să vedeți cum trãim noi ,,ăştia,, care contribuim cu miile de euro trimiși în țară, an de an, și de pe urma cărora şi voi beneficiați și nu îi puneți acolo în visteria Țãrii. Vă invit să veniți cu mine, cu transport rutier cu care merg eu, nu cu avioanele voastre private, să vedeți cam cât de lung este drumul și cât de ,,uşoară” e viața în străinătate departe de cei dragi și trezindu-te zi de zi cu speranța că țara ta poate oferi un viitor decent cetățenilor săi și că celor de la Conducere (adicã vouă) chiar vă pasă.

Dar pânã atunci, deschideți ochii… Tocmai am fãcut un drum de 2000 km si am treabã multã de făcut, nu îmi permit mese la restaurante, dar nu înainte de a vă spune să încetați în a face promisiuni şi urări de Sărbători că ne-am cam săturat. Deșteptați-vă și prețuiți cetățenii care v-au ales și care au avut încredere în vorbele și promisiunile voastre, apucați-vă de treabă şi construiți o țară așa cum merităm, ca să nu mai fim nevoiți să plecăm încărcați cu dor şi suspine (sarsanalele chiar nu prea contează, nu pot stinge dorul, nu pot umple locul și lipsa celor rămaşi în urmă)”.

Facebook/Mirela Mic

Trei cărți consacrate victimelor foametei organizate de sovietici în 1946-1947, lansate la Chișinău

Ororile foametei organizate din 1946-1947 s-au aflat în atenția participanților la tripla lansare de carte consacrată comemorării victimelor acestui genocid.

Trei cărți consacrate victimelor foametei din 1946-1947, lansate Foto: moldova1.md

La Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” au fost prezentate volumele „Cartea foametei” de Larisa Turea, „Cu ochii celuilalt” de Nicolae Rusu și „Crucea pământului” de preotul Anatol Cristea. Vechea Cruce de salcâm nu a apărut întâmplător pe coperta cărții scrise de preotul Anatol Cristea, transmite Moldova1.md.

„Este crucea durerii, care simbolizează tragedia anilor 46-47 prin care au trecut basarabenii noștri și ce este interesant că această cruce se păstrează până în prezent în cimitirul satului Flămânda. Acolo erau înmormântați oamenii care mureau de foamete, acolo grămăjoară, fiindcă lumea era în imposibilitatea de a-i înmormânta”, a spus preotul Anatol Cristea din satul Gotești, raionul Cahul.

„Crucea pământului” este consacrată celor patru veri drepți ai lui Anatol Cristea care au murit prin înfometare, dar și tuturor victimelor foametei. Iar Nicolae Rusu a scris romanul „Cu ochii celuilalt”, la îndemnul prietenului său, Vasile Șoimaru. A pornit de la un caz concret din satul natal.

„Am luat ca subiect istoria unui adolescent care a fugit de acasă de frică să nu fie sacrificat și am ajuns urmărind destinul acestui băiat. A trecut prin foamete, deportări. Finalul acestui roman se încheie cu 2014, când rușii au ocupat Crimeea. Acum lucrez la partea a doua, urmăresc destinele celor trei copii ai lui care sunt martori la agresiunea Rusiei față de Ucraina”, a relatat scriitorul Nicolae Rusu.

„Cartea foametei” de Larisa Turea, ajunsă la a patra ediție, este una deosebit de solicitată de cititori, a stat la baza unor spectacole radiofonice și de teatru. Autoarea a început să scrie despre genocidul prin înfometare încă în anii 80 și până astăzi este interesată de mărturiile supraviețuitorilor foametei.

„E nevoie de aceste mărturii și-i vorba de faptul că ar putea fi o idee națională tratarea de acest sindrom post-traumatic pentru că foametea din 1946-47 este cea mai mare tragedie postbelică din zona noastră. În special, a Basarabiei de sud. Sunt sate în Găgăuzia unde au decedat 80 de procente din populație”, a menționat scriitoarea Larisa Turea.

Lansarea celor trei cărți a fost și o comemorare a victimelor genocidului de acum 77 de ani.

„Victimele foametei organizate de către regimul bolșevic din URSS, care a venit să ne elibereze. Ne-au eliberat! De pâine și de sare, de săpun și de toate celelalte bune și pe jumătate din noi încă în Siberia ne-au trimis!””, a declarat economistul Vasile Șoimaru, deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

„A fost o acțiune organizată deliberat a autorităților de atunci comuniste pentru a extermina populația românească, populația basarabeană. Acum ceea ce trebuie să facem e să vorbim cât mai mult despre ce pot face regimurile autoritare prin prisma evenimentelor pe care le trăim în proximitatea noastră”, a punctat Igor Grosu, președintele Parlamentului.

La cei 90 de ani ai săi, scriitoarea Eugenia David nu poate uita suferințele și umilința prin înfometare.

„A fost o strășnicie! Îmi amintesc totul absolut. Tot anul cela am vândut casa, că murea tata de foame.”

„Aceste persoane au trecut prin foamete, război, patimi, multă durere”, spune Vladimir Forțu.

„Prin poduri le-a fost măturat tot ce au avut și au suferit. Ferească Dumnezeu să nu se mai întâmple niciodată ceea ce a fost!”, a conchis profesoara Elena Botin.

În cea de-a treia sâmbătă a lunii aprilie, este marcată Ziua comemorării victimelor foametei din 1946-1947.

O trotinetă electrică lăsată la încărcat a distrus un bloc din Iași. A urmat un incendiu care i-a provocat arsuri grave proprietarului

S-a cutremurat un bloc din Iași în urma unui incident șocant. O trotinetă electrică lăsată de proprietar la încărcat, în sufragerie, a explodat.

Deflagrația a fost atât de puternică, încât peretele exterior al apartamentului a fost smuls și azvârlit în fața imobilului. Posesorul trotinetei a fost rănit în incendiul care a urmat.

30 de oameni și-au părăsit în grabă locuințele după ce în blocul lor cu 10 etaje, de peste drum de Grădina Copou, în apartamentul de la etajul 5, acumulatorul unei trotinete electrice, lăsat sub tensiune, s-a supraîncarcat și a explodat, transmite protv.ro.

Deflagrația a fost atât de puternică încât a rupt peretele exterior din beton al camerei în care se afla vehiculul cu două roți.

În apartamentul din Iași, un bărbat de 22 de ani a suferit arsuri.

Sabin Maxim, vecin: „Băiatul cerea ajutor, striga după ajutor și mult fum, foarte mult fum. L-am luat, l-am dus jos. Era speriat și dezorientat. L-am scos afară, am sunat la 112. L-am întrebat ce s-a întâmplat și a zis că trotineta i-a explodat.”

Vecină: „A pocnit odată și a sărit geamul pe acolo bucățile toate în jos.”

Vecină: „Deodată a început să zboare sticle și ce mai vedeți pe acolo cărămizile.”

Vecin: „Băiatul era scos afară stătea acolo lângă bară ars tot piciorul săracul.”

Diana Cimpoeșu, medic șef UPU-SMURD Iași: „O intoxicație cu fum. Este în unitate primire urgențe a spitalului. Prezintă o arsură la nivel planetar gradul doi.”

În România nu există o situație cu numărul incendiilor pornite de la acumulatorii trotinetelor – dar pompierii din alte țări vorbesc despre un fenomen îngrijorător. Brigada de pompieri din Londra, de pildă, a raportat anul trecut 12 incendii provocate de trotinete electrice.

În cazul exploziei din blocul de lângă Grădina Copou, a fost deschisă o anchetă. S-a stabilit că tânărul rănit era în vizită la prietena lui – care locuia acolo cu chirie. Trotineta era la încărcat în sufragerie și a avut ghinionul să se afle lângă ea atunci când a explodat.

Ce face ca bateriile trotinetelor, de cele mai multe ori de tipul litiu-ion sau litiu-polimer, să ia foc? Poate fi vorba de o defecțiune sau de o deteriorare fizică a acestora sau, în cele mai frecvente cazuri, de o supraîncarcare.

Georgică Onofreiasa, purtător de cuvânt ISU Iași: „O singură celulă Li-ion defectă este suficientă pentru a declanșa procesul cunoscut sub numele de ambalare termică. Când una dintre celule se defectează, celulele din jur încep să se supraîncălzească în scurt timp și apare fenomenul de ambalare termică, ceea ce poate duce rapid la incendii devastatoare”.

Încă o tânără, surprinsă în mașina bărbatului reținut de poliție. Oamenii legii cer ajutorul cetățenilor

Actualizare:: Poliția anunță că a fost identificată posibila martoră pe cazul fetei de 19 ani din Orhei, dispărută de pe 12 aprilie. Aceasta este interogată. „Tânăra, posibil martor, a fost identificată și la moment este audiată de polițiști. Mulțumim tuturor pentru colaborare”, se arată în mesajul Poliției.

Știre inițială: În această imagine este mașina în care a urcat fata de 19 ani pe o stradă din Orhei. Aceasta a fost fixată de camerele de monitorizare a traficului, spre Chișinău, cu puțin timp înaintea reținerii bărbatului, comunică Poliția.

Suspectul avea alături o tânără care poate fi martor important pe acest caz.

Rugăm fata din imagine și persoanele care o recunosc să ne informeze.

Identitatea fetei și sursele de informare vor fi protejate de Poliție. Mizăm pe colaborarea tinerei cu organele de drept, declarațiile ei sunt foarte importante pentru găsirea fetei dispărute.

Numărul la care puteți oferi informații este 060033442.