Militar rus care a îndrăznit să condamne războiul ţării sale în Ucraina: ,,Totul este o minciună! Nu facem decât să distrugem vieţi paşnice”

Justificarea Kremlinului pentru invadarea Ucrainei „este o minciună”, a declarat pentru CNN un paraşutist rus care anterior a condamnat public războiul ţării sale în Ucraina. În urmă cu două săptămâni, Pavel Filatyev s-a pronunţat împotriva conflictului într-o mărturie de 141 de pagini postată pe pagina sa de socializare VKontakte, apoi a fugit din Rusia. El este primul militar rus în activitate care a criticat public invazia din Ucraina şi a părăsit ţara.

El a declarat pentru CNN că colegii săi de trupă sunt obosiţi, înfometaţi şi dezamăgiţi şi că efortul de război al Kremlinului „distruge vieţi paşnice”.

„Am înţeles că am fost târâţi într-un conflict grav în care pur şi simplu distrugem oraşe şi nu eliberăm pe nimeni”, a declarat Filatyev.. CNN nu dezvăluie locaţia interviului pentru securitatea persoanei intervievate.

„Mulţi au înţeles că nu vedem motivul pe care guvernul nostru încearcă să ni-l explice. Că totul este o minciună”, a spus el. „Nu facem decât să distrugem vieţi paşnice. Acest fapt ne-a influenţat enorm moralul. Acel sentiment că nu facem nimic bun”.

În vârstă de 33 de ani, el declarat că „corupţia” şi represiunea sunt răspândite în ţara sa natală iar unitatea sa – care a avut sediul în Crimeea şi a fost trimisă în Ucraina, intrând în Herson la începutul conflictului – a fost prost echipată şi a primit puţine explicaţii pentru invazia Rusiei.

Potrivit lui Filatyev, soldaţii şi comandanţii lor nu ştiau ce se aştepta de la ei să facă în Ucraina. El a adăugat că, după ce au ajuns în Herson şi s-au confruntat cu rezistenţă din partea localnicilor care nu doreau să fie „eliberaţi”, au devenit curând dezamăgiţi de raţionamentul guvernului pentru invazia sa.

Paraşutistul a servit în regimentul 56 de asalt aerian al Rusiei şi a fost, de asemenea, implicat în eforturile de capturare a oraşului Mykolaiv fiind evacuat de pe front din cauza unei răni.

El a declarat că armata rusă a dus lipsă de echipamente de bază, precum şi de drone şi alte tipuri de avioane fără pilot în perioada în care a fost pe front. „Cazărmile noastre sunt vechi de aproximativ 100 de ani şi nu sunt capabile să găzduiască toţi militarii noştri… toate armele noastre sunt de pe vremea Afganistanului”, a spus el.

„Văd ce se întâmplă cu ţara mea şi sunt îngrozit. Totul este distrus, corupt”, a declarat el.

Filatyev a fugit din Rusia după ce a realizat câteva interviuri iniţiale pentru presă şi a sugerat că Kremlinul s-ar putea răzbuna pentru poziţia sa publică.

„Fie voi fi băgat în închisoare… fie mă vor reduce la tăcere, eliminându-mă. Au fost multe cazuri de acest gen în trecut. Nu văd nicio altă cale de ieşire. Dacă se va întâmpla, se va întâmpla”, a completat el.

sursa

La Chișinău va avea loc primul forum privind reintegrarea Moldovei cu Transnistria

Institutul de Politici Europene şi Reforme (IPRE), Fundaţia Friedrich Ebert şi Biroul pentru Reintegrare, în colaborare cu Expert-Grup şi Asociaţia Promo-LEX, vor organiza joi în Chişinău primul forum despre reintegrarea Moldovei, la care vor participa peste 100 de specialişti din Republica Moldova şi alte ţări europene.

Potrivit organizatorilor scopul evenimentului este „promovarea dezvoltării unei viziuni naţionale asupra procesului de reintegrare a ţării prin intermediul unei platforme de dialog şi discuţii cu reprezentanţii autorităţilor publice, societăţii civile, centrelor de cercetare, organizaţiilor internaţionale şi misiunilor diplomatice”, transmite infotag.md.

În cadrul forumului sunt programate sesiuni de lucru dedicate problemelor politice, economice, energetice şi de securitate de pe agenda reintegrării.

În Tiraspol s-a exprimat deja nemulţumirea faţă de faptul că nu sunt invitaţi reprezentanţi din Transnistria şi nici din Rusia.

„Acest forum, după părerea mea, urmăreşte să îngroape definitiv şi expres formatul ‘5+2’. (…) Prin acest forum despre aşa-numita reintegrare, se doreşte legalizarea măsurilor de presiune asupra Transnistriei – economice şi politice, şantaj. Face din asta o normă. Dă mână liberă pentru escaladarea ulterioară a conflictului. Şi cei care au conceput acest forum nu se gândesc la pace, se gândesc la escaladarea conflictului”, a declarat liderul transnistrean Vadim Krasnoselsky pentru primul post de televiziune local.

Potrivit spuselor sale, „forumul este menit să pună cruce procesului de negociere cu Transnistria, ceea ce este foarte periculos”.

Voluntarul din Rusia care a participat la manifestații antirăzboi și a găzduit și repatriat peste 900 de ucraineni a murit în închisoare

Aleksandr Demidenko, un voluntar originar din regiunea Belgorod, care a depus eforturi pentru repatrierea a sute de cetățeni ucraineni, a murit în închisoare în așteptarea procesului, relatează Meduza, conform Libertatea.

Potrivit Meduza, care citează un canal de Telegram, familia lui Demidenko a fost anunțată despre deces luni, 8 aprilie, abia la trei zile de la producerea morții acestui bărbat în vârstă de 61 de ani.

Filiala din Belgorod a Administrației Penitenciare din Rusia susține că Aleksandr Demidenko s-a sinucis în data de 5 aprilie în Centrul de reținere și arestare preventivă nr. 3 din Belgorod. O anchetă a fost deschisă în acest caz, a precizat sursa citată, afirmând totodată că primele investigații nu indică semne de „moarte violentă”.

„Cred că tatăl meu s-a sinucis, deoarece pentru o persoană atât de activă și iubitoare de libertate gândul unei posibile viitoare întemnițări era insuportabil. El fusese deja ucis psihologic timp de șase luni într-un centru de arestare preventivă, fără vizite din partea familiei sale și nici măcar fără cărți”, a scris fiul voluntarului rus pe Telegram, potrivit Meduza. Ulterior, fiul lui Demidenko a editat postarea și a eliminat referirea la posibila sinucidere a tatălui său.

Răpit, percheziționat și reținut sub diverse acuzații

Bărbatul a intrat în atenția structurilor de securitate din Rusia după ce a participat la manifestații antirăzboi și a ajutat circa 900 de ucraineni, conform Radio Svoboda, să se întoarcă acasă. Mulți dintre ucrainenii repatriați au fost găzduiți în casa sa înainte de trecerea frontierei.

Aleksandr Demidenko a fost dat dispărut pe 17 octombrie 2023 la punctul de control Kolotilovka, din regiunea Belgorod, după ce a ajutat o femeie în vârstă să se întoarcă în Ucraina. Trei zile mai târziu, un echipaj de poliție și un grup de luptători ceceni l-au adus acasă și au efectuat o percheziție în timpul căreia s-ar fi găsit o grenadă din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Soția sa l-a văzut în acea zi cu vânătăi pe corp, probabil din cauza bătăilor încasate în timpul dispariției forțate.

La câteva ore după perchiziția proprietății sale, Demidenko a fost reținut pentru zece zile sub acuzația că a consumat alcool într-un spațiu public. Eliberat în ultima zi a termenului, a fost arestat din nou, a doua zi, sub acuzația de „nerespectare a regimului armelor”. Ulterior, autoritățile ruse au deschis un alt dosar pe numele său, sub acuzația de trădare. Cu toate acestea, arestarea preventivă i-a fost prelungită de mai multe pentru acuzația legată de arme.

Publicația rusă de investigații iStories scrie că Aleksandr Demidenko ar fi trebuit să fie transferat la Sankt Petersburg pentru un proces sub o acuzație mai gravă decât cea referitoare la arme.

Maia Sandu, la Comrat: „Scopul nostru este să păstrăm pacea și să construim împreună condiții mai bune de viață pentru toți cetățenii”

Președinta Maia Sandu s-a întâlnit astăzi cu studenții și profesorii de la Universitatea de Stat din Comrat, cu care a discutat mai multe subiecte importante.

„În primul rând, am vorbit despre relațiile dintre noi. În ultimii doi ani, am făcut eforturi mari pentru a păstra liniștea și pacea în țara noastră și în continuare avem nevoie de unitate. Cei care încearcă să semene discordie și să destabilizeze autonomia și țara au un singur obiectiv – să readucă grupările corupte la cârma țării. Scopul nostru este să păstrăm pacea, să continuăm lupta împotriva corupției și să construim împreună condiții mai bune de viață pentru toți cetățenii Moldovei, indiferent unde locuiesc și ce limbă vorbesc”, a spus șefa statului. 

Președinta a precizat că a adus dovezi clare despre faptul că autoritățile centrale investesc în localitățile din Găgăuzia și realizează proiecte importante pentru locuitorii autonomiei. Din bugetul de stat și din fonduri europene și ale altor parteneri de dezvoltare se finanțează lucrări de reparație a drumurilor, construcție a apeductelor și sistemelor de canalizare, se repară cămine culturale, grădinițe, școli, se realizează proiecte de eficiență energetică. De asemenea, toate impozitele colectate în Găgăuzia rămân în bugetul autonomiei, în comparație cu alte localități din țară care varsă o parte din impozitele colectate în bugetul de stat.

„Am discutat și despre avantajele integrării europene și despre faptul că avem nevoie de claritate și de curaj ca să mergem hotărât înainte și să reușim mai multe decât am reușit în ultimele trei decenii”, a mai subliniat șefa statului. 

La final, Președinta i-a îndemnat pe tineri să participe la acțiunile de împădurire.  „În Găgăuzia doar 6 procente din terenuri sunt împădurite. Trebuie să avem mai multă grijă de pământul nostru”, a punctat șefa statului.

Totodată, Maia Sandu a menționat că vrea să fie instituit un program de studiere a limbii găgăuze, similar celui lansat de autorități pentru învățarea limbii române.

„De ce limba găgăuză s-a pomenit pe lista limbilor pe cale de dispariție, deși există autonomia găgăuză. Autoritățile centrale vor să vadă progres și al studierii limbii de stat, și al limbii găgăuze, dar trebuie să vedem și interes din partea autonomiei. Uneori ni se creează impresia că sarcina păstrării limbii, identității și culturii găgăuze a trecut pe planul doi, iar pe primul plan apar fugari care vor să certe găgăuzii cu Chișinăul”, susține președintele Republicii Moldova.

De asemenea, Maia Sandu a spus că o bucură faptul că tot mai mulți oameni din Găgăuzia vor să studieze limba română. 

„Interesul față de programul gratuit, finanțat de bugetul de stat, este mare. Trebuie un program similar pentru limba găgăuză. Autoritățile autonomiei și-au asumat să elaboreze un asemenea program încă acum trei ani, dar deocamdată fără succes”, a mai spus Maia Sandu studenților din Găgăuzia.

Compania Wizz Air, vizată de o amplă anchetă. Ce au reclamat pasagerii
Articolul anterior
Țara care a luat de la ruși tot petrolul refuzat de UE. Și-a dublat importurile în câteva luni
Articolul următor