Ministrul Muncii, Marcel Spatari: „Republica Moldova nu a avut niciodată atâta atenție din partea comunității internaționale ca în acest an”

„Programul de compensații de anul trecut a fost finanțat în proporție de 50% de granturi de la Uniunea Europeană. Pe deasupra au fost alte programe care au suplimentat bugetul, dar UE ne-a sprijinit cu 50 de milioane de Euro pentru compensații acordate în perioada rece a anului. Aceștia nu sunt bani împrumutați, ci bani donați cetățenilor Republicii Moldova”, a spus ministrul Muncii, Marcel Spatari, aflat în platoul emisiunii Punctul pe AZi de la TVR Moldova.

Ministrul Muncii a menționat că, și în acest an, de la Uniunea Europeană vor veni 75 milioane de euro pentru compensații acordate în perioada rece a anului.

„Astăzi avem întâlnire cu finanțatori germani, care ne vor acorda 40 de milioane de euro. Când vorbim despre fondul de reducere a vulnerabilității energetice și aceste programe de compensare, noi vorbim și despre finanțarea acestor programe”, a spus ministrul Muncii.

Marcel Spatari a făcut precizări despre necesitatea creării unui fond de reducere a vulnerabilității energetice.

„Pe de o parte, avem nevoie de un asemenea fond pentru a oferi compensații mai bine țintite. Pe de altă parte, avem nevoie pentru a oferi credibilitate Guvernului atunci când vorbim cu finanțatori externi. Germanii ne vor finanța tocmai pentru că am implementat fondul de reducere a vulnerabilității energetice. Altfel nu ne-ar fi finanțat, pentru că nu ar fi avut siguranța că acești bani merg la compensații”, a menționat Marcel Spatari.

Potrivit ministrului, Republica Moldova nu a avut niciodată atâta atenție din partea comunității internaționale ca în acest an.

„Este și în contextul războiului din Ucraina, că am avut grijă de sute de mii de refugiați care au intrat în Republica Moldova și pentru că avem un  parcurs pro-european. Sunt mai multe aspecte care justifică această atenție deosebită și noi trebuie să perfprmăm”, a spus Marcel Spatari.

Un general rus dezvăluie următoarea țintă: „După alimentarea cu energie, rachetele ar trebui să vizeze sistemul bancar ucrainean”

Un general rus a sugerat că Rusia ar putea viza infrastructura bancară a Ucrainei în viitoarele atacuri cu rachete, în speranța de a arunca țara în haos.

Generalul Andrei Gurulev, care este și membru al Dumei de Stat a Rusiei, a adăugat că țintirea infrastructurii bancare a Ucrainei ar lăsa Kievul în imposibilitatea de a plăti salariile oamenilor săi și ar pune capăt războiului, conform unui clip partajat pe Telegram de jurnalistul ucrainean Andrei Tsaplienko.

„După loviturile asupra instalațiilor energetice, ar trebui să aibă loc distrugerea infrastructurii bancare. Scopul este de a semăna haos, de a-i lăsa pe ucraineni fără locuri de muncă sau mijloace de trai. Naziștii ruși nu ascund faptul că trebuie să aducă cât mai multă suferință populației”, a scris Tsaplienko în postarea în care a distribuit clipul.

Ministrul ucrainean al apărării, Oleksi Reznikov, a declarat că, în cele nouă luni de război, Rusia a lansat peste 16.000 de rachete asupra Ucrainei, iar 97% dintre țintele ruşilor au fost civile.

În ultimele săptămâni, Rusia a început să lanseze atacuri masive cu rachete care au vizat infrastructura critică ucraineană, inclusiv instalații energetice. Atacurile recente au aruncat mai multe teritorii ucrainene în întuneric, lăsând locuitorii fără electricitate și încălzire în timpul iernii.

Pe lângă infrastructura critică, armata rusă a provocat pagube la cel puțin 32.000 de obiective civile de la începutul războiului, inclusiv case private și clădiri de apartamente, a relatat CNN, citându-l pe diplomatul ucrainean Evghenii Ienin. Oficialul ucrainean a mai precizat că doar 3% din toate bombardamentele rusești au vizat instalații militare.

sursa

Țările NATO au adoptat o declarație prin care condamnă cruzimea Rusiei contra Ucrainei. Mențiunea despre Republica Moldova

Șefii diplomațiilor din ţările membre NATO, reuniți la București, au adoptat o declarație prin care condamnă cruzimea Rusiei împotriva populației civile din Ucraina și încălcările și abuzurile la adresa drepturilor omului, precum deportările forțate, tortura și tratamentul barbar asupra femeilor, copiilor și persoanelor aflate în situații vulnerabile. Declarația NATO, are cinci puncte, potrivit b1tv.ro.

„Ne-am reunit la București, aproape de țărmurile Mării Negre, într-un moment în care invazia în curs a Rusiei în Ucraina amenință pacea, securitatea și prosperitatea euro-atlantică. Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru acest război, o încălcare flagrantă a Dreptului internațional și a principiilor Cartei ONU”, este primul punct al declarației.

„Agresiunea Rusiei, inclusiv atacurile sale persistente și de neconceput asupra infrastructurii civile și energetice ucrainene, privează milioane de ucraineni de serviciile de bază. A afectat aprovizionarea globală cu alimente și a pus în pericol cele mai vulnerabile țări și popoare ale lumii.

Acțiunile inacceptabile ale Rusiei, inclusiv cele hibride, șantajul energetic și retorica nucleară nesăbuită, subminează ordinea internațională bazată pe reguli.

Suntem solidari cu Polonia în urma incidentului din 15 noiembrie care a dus la pierderea tragică de vieți omenești ca urmare a atacurilor cu rachete ale Rusiei împotriva Ucrainei.

Condamnăm cruzimea Rusiei împotriva populației civile din Ucraina și încălcările și abuzurile la adresa drepturilor omului, precum deportările forțate, tortura și tratamentul barbar asupra femeilor, copiilor și persoanelor aflate în situații vulnerabile. Toți cei responsabili pentru crime de război, inclusiv violență sexuală, trebuie să fie trași la răspundere. De asemenea, îi condamnăm pe toți – inclusiv Belarus – cei care facilitează în mod activ războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, consideră liderii țărilor membre NATO.

„Îl salutăm astăzi pe ministrul de Externe Kuleba, suntem solidari cu guvernul și poporul Ucrainei în apărarea eroică a națiunii și pământului lor și aducem un omagiu tuturor acelor vieți pierdute. Rămânem fermi în angajamentul nostru față de independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”, se arată în al doilea punct.

„Nu vom recunoaște niciodată anexările ilegale ale Rusiei, care încalcă în mod flagrant Carta ONU. Vom continua și vom intensifica sprijinul politic și practic acordat Ucrainei, deoarece aceasta continuă să își apere suveranitatea și integritatea teritorială și valorile noastre comune împotriva agresiunii ruse și ne vom menține sprijinul atât timp cât va fi necesar.

În acest context, NATO va continua să se coordoneze îndeaproape cu părțile interesate relevante, inclusiv cu organizațiile internaționale, în special cu UE, precum și cu țările care au aceleași opinii. În baza sprijinului oferit până acum, vom ajuta Ucraina acum să-și consolideze rezistența, să-și protejeze poporul și să contracareze campaniile de dezinformare și minciunile Rusiei.

Aliații vor ajuta Ucraina în timp ce își repară infrastructura energetică și își protejează oamenii de atacurile cu rachete. De asemenea, rămânem hotărâți în sprijinirea eforturilor pe termen lung ale Ucrainei pe calea reconstrucției și reformelor postbelice, astfel încât Ucraina să își poată asigura viitorul liber și democratic, să își modernizeze sectorul de apărare, să consolideze interoperabilitatea pe termen lung și să descurajeze agresiunile viitoare.

Vom continua să ne consolidăm parteneriatul cu Ucraina pe măsură ce aceasta își avansează aspirațiile euro-atlantice”, se arată într-un comunicat al NATO.

„Finlanda și Suedia participă astăzi ca state invitate să se alăture Alianței. Aderarea lor le va face mai sigure, NATO, mai puternică, iar zona euro-atlantică, mai sigură. Securitatea acestora este de o importanță directă pentru Alianță, inclusiv în timpul procesului de aderare”, se menționează în al treilea punct.

„Reamintind că Balcanii de Vest și regiunea Mării Negre sunt de importanță strategică pentru Alianță, salutăm întâlnirea noastră cu miniștrii de externe ai partenerilor NATO din Bosnia și Herțegovina, Georgia și Republica Moldova, în timp ce NATO își consolidează sprijinul pentru construirea integrității și rezilienței lor, dezvoltarea capacităților și susținerea independenței lor politice”, este al patrulea punct.

„Ne susținem cu fermitate angajamentul față de politica ușilor deschise a Alianței. Reafirmăm deciziile pe care le-am luat la reuniunea la nivel înalt de la București din 2008 și toate deciziile ulterioare cu privire la Georgia și Ucraina”.

„NATO este o Alianță defensivă. NATO va continua să ne protejeze populațiile și să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat în orice moment”, se precizează în al cincilea punct.

„Vom face acest lucru în conformitate cu abordarea noastră și împotriva tuturor amenințărilor și provocărilor.

Condamnăm terorismul în toate formele și manifestările sale și ne solidarizăm cu Turcia, îndurerată pentru pierderea de vieți omenești după recentele atacuri teroriste oribile. Ne confruntăm cu amenințări și provocări din partea actorilor autoritari și a competitorilor strategici din toate direcțiile strategice.

Având în vedere cea mai gravă amenințare la adresa securității euro-atlantice din ultimele decenii și, în conformitate cu Conceptul strategic, implementăm o nouă linie de referință pentru postura noastră de descurajare și apărare prin consolidarea semnificativă a acesteia și dezvoltarea în continuare a întregii game de forțe și capacități pregătite pentru luptă.

Toți acești pași vor consolida substanțial descurajarea și apărarea avansată a NATO. Rămânem angajați să ne pregătim, să descurajăm și să ne apărăm împotriva atacurilor ostile asupra infrastructurii critice a aliaților.

Orice atac împotriva aliaților va fi întâmpinat cu un răspuns solidar și hotărât. Suntem împreună, uniți si solidari, și reafirmăm legătura transatlantică durabilă dintre națiunile noastre. Vom continua să luptăm pentru pace, securitate și stabilitate în întreaga zonă euro-atlantică”, subliniază NATO.

Fondatorul Alibaba, miliardarul chinez Jack Ma, se ascunde în Japonia din cauza președintelui țării Xi Jinping

Miliardarul Jack Ma s-ar ascunde în Tokyo împreună cu familia sa de teama represiunii regimului de la Beijing împotriva firmelor tehnologice chineze şi a celor mai puternici şi bogaţi oameni de afaceri chinezi.

Ma, fondatorul gigantului de comerţ electronic Alibaba, care până la prigoana lui Xi Jinping decisă împotriva companiilor de tehnologie era cea mai bogată persoană din China, a fost rar văzut în public de când a criticat atitudinea autorităţilor chineze de reglementare, în urmă cu doi ani, la un eveniment în Shanghai, relatează cotidianul Financial Times, citat de The Guardian, scrie News.ro.

Pe lângă o apariţie online de 48 de secunde la începutul anului trecut, descrisă de un analist ca fiind asemănătoare unui „videolip cu ostatici”, o scurtă călătorie în Ţările de Jos şi apariţia superiahtului său Zen, lung de 88 de metri, surprins vara trecută acostând în largul insulei spaniole Mallorca, miliardarul de 58 de ani şi-a menţinut secretă viaţa privată, trăind în afara Chinei.

Marţi, cotidianul Financial Times, care este deţinut de compania media japoneză Nikkei, a dezvăluit că Ma locuieşte în ultima vreme în Japonia. Citând surse anonime, cotidianul scrie că de aproape şase luni, fostul profesor de engleză locuieşte la Tokyo împreună cu familia. El şi-a petrecut timpul îmbinând afacerile şi distracţia cu vizite la onsen (izvoare termale) şi staţiuni de schi din mediul rural japonez, precum şi cu excursii regulate în SUA şi Israel.

Ma, a cărui avere netă s-a redus la mai mult de jumătate, de la aproape 50 de miliarde de dolari la 21,7 miliarde de dolari, şi-a menţinut activităţile publice la un nivel minim. El şi-a adus serviciile personale de securitate şi bucătarul în Japonia, mergând în câteva cluburi private exclusiviste, dintre care unul este popular în rândul chinezilor bogaţi.

Un bărbat s-a electrocutat în timp ce aduna nuci. Medicii l-au salvat în timp record
Articolul anterior
Anunțul MAEIE privind implicarea moldovenilor în acțiuni militare pe teritoriul altor state. Persoanele în cauza sunt pasibile de răspundere penală
Articolul următor