Un număr ridicat de recruți provine din Siberia, din republici precum Daghestan sau Buriatia, care au dat deja un număr mare de soldați pentru războiul din Ucraina și au suferit pierderi însemnate în cele șapte luni de conflict, relatează The Moscow Times.
Potrivit activiștilor care au vorbit pentru publicația independentă rusă, la doar o săptămână după ce Putin a decretat mobilizare parțială, un număr disproporționat de bărbați din rândul grupurilor etnice au fost chemați pe front. Autoritățile ruse nu oferă date privind regiunile de sunt mobilizați bărbații, pentru a putea verifica afirmațiile activiștilor.
„Din Elista (oraș din regiunea Calmîchia, care e majoritar budistă – n.r.), plănuiesc să ia 332 de oameni, ceea ce este destul de mult pentru un oraș cu o populație de cel mult 150.000 de locuitori”, a declarat activistul local Kalmik Daavr Dordzhin pentru The Moscow Times.
În republica siberiană Buriatia, una dintre cele mai sărace regiuni ale Rusiei, mii de bărbați, inclusiv soldați recent eliberați și cei care au refuzat inițial să fie trimiși în Ucraina, au primit documentele prin care sunt înștiințați că vor fi mobilizați.
„Toți tinerii pe care am reușit să-i salvăm și să-i aducem acasă sunt acum chermați să se întoarcă în mașina de tocat carne”, a afirmat Alexandra Garmazhapova, cofondatoare a Fundației Anti-război Buriatia Liberă, care îi ajută pe bărbați să evite războiul pe motive de conștiință.
În Bașcortostan, o regiune majoritar musulmană bogată în petrol, inclusiv bărbați care au 4 copii și bărbați de peste 40 de ani au primit ordin de mobilizare, deși, conform criteriilor prezentate oficial, aceștia nu trebuiau să fie între cei chemați în prima rundă de mobilizare.
De asemenea, în Crimeea, regiunea ucraineană anexată ilegal de Rusia în 2014, comunitatea tătară este cea care este chemată pe front.
„80% din cei care au primit ordin de mobilizare în Crimeea sunt etnici tătari”, a anunțat jurnalistul și activistul Osman Pashaev. Comunitatea tătară reprezintă doar 20% din populație totală a Crimeei.
„Nu genocidului”
Mai mulți activiști au afirmat că strategia autorităților de a mobiliza din rândul minorităților etnice îndepărtate de mari orașe precum Moscova sau St. Petersburg are rolul de a reduce impactul asupra populației din zonele unde șansele de izbucnire a unor proteste de amploare sunt mai mari.
De asemenea, aceste regiuni sunt în general mai sărace și devin terenuri fertile de recrutare, întrucât armata rusă oferă un salariu stabil, care poate suscita interes.
Mobilizarea unui număr mare de persoane din aceste zone este vizibilă, întrucât în aceste regiuni au avut loc recent numeroase proteste antimobilizare, imagini postate pe rețele sociale prezentând drumuri blocate, ciocniri cu poliția și apeluri la pace.
Rușii de la sate, primii la mobilizare
Un alt aspect remarcat de activiști este că ordinele de mobilizare se îndreaptă în special către zona rurală și îi vizează pe cei mai săraci locuitori. În Osetia de Nord, republică rusă din Caucaz, au fost chemați la război în primul rând bărbați de la sate, a declarat un activist sub protecția anonimatului.
„Mobilizează băieți de rând din cartiere și sate”, a transmis un martor din Bashortostan într-un mesaj adresat Fundației Buratia Liberă.
Mulți activiști i-au acuzat pe liderii regionali dornici să impresioneze Kremlinul pentru viteza de mobilizare în zonele cu comunități mari de minorități etnice.
„Excesul de zel al șefului Buriatiei, Aleksei Tsidenov, joacă un rol important”, a declarat activista Alexandra Garmazhapova pentru The Moscow Times. „Dacă Vladimir Putin i-ar spune să facă un dans la bară, ar face-o. Și la fel de ușor va trimite tineri din Buriatia la război. Nu-i vede ca oameni, ci ca pe un mijloc de a-și atinge scopul politic”, a mai spus ea.
