Minoritățile etnice din Rusia, primele chemate la război după mobilizare. Activist: „Nu sunt văzuți ca oameni, ci ca pe un mijloc de a-și atinge scopul”

Un număr ridicat de recruți provine din Siberia, din republici precum Daghestan sau Buriatia, care au dat deja un număr mare de soldați pentru războiul din Ucraina și au suferit pierderi însemnate în cele șapte luni de conflict, relatează The Moscow Times.

Kelompok HAM Sebut Makin Banyak Pemuda Rusia yang Hindari Wajib Militer

Potrivit activiștilor care au vorbit pentru publicația independentă rusă, la doar o săptămână după ce Putin a decretat mobilizare parțială, un număr disproporționat de bărbați din rândul grupurilor etnice au fost chemați pe front. Autoritățile ruse nu oferă date privind regiunile de sunt mobilizați bărbații, pentru a putea verifica afirmațiile activiștilor.

„Din Elista (oraș din regiunea Calmîchia, care e majoritar budistă – n.r.), plănuiesc să ia 332 de oameni, ceea ce este destul de mult pentru un oraș cu o populație de cel mult 150.000 de locuitori”, a declarat activistul local Kalmik Daavr Dordzhin pentru The Moscow Times.

În republica siberiană Buriatia, una dintre cele mai sărace regiuni ale Rusiei, mii de bărbați, inclusiv soldați recent eliberați și cei care au refuzat inițial să fie trimiși în Ucraina, au primit documentele prin care sunt înștiințați că vor fi mobilizați.

„Toți tinerii pe care am reușit să-i salvăm și să-i aducem acasă sunt acum chermați să se întoarcă în mașina de tocat carne”, a afirmat Alexandra Garmazhapova, cofondatoare a Fundației Anti-război Buriatia Liberă, care îi ajută pe bărbați să evite războiul pe motive de conștiință.

În Bașcortostan, o regiune majoritar musulmană bogată în petrol, inclusiv bărbați care au 4 copii și bărbați de peste 40 de ani au primit ordin de mobilizare, deși, conform criteriilor prezentate oficial, aceștia nu trebuiau să fie între cei chemați în prima rundă de mobilizare.

De asemenea, în Crimeea, regiunea ucraineană anexată ilegal de Rusia în 2014, comunitatea tătară este cea care este chemată pe front.

„80% din cei care au primit ordin de mobilizare în Crimeea sunt etnici tătari”, a anunțat jurnalistul și activistul Osman Pashaev. Comunitatea tătară reprezintă doar 20% din populație totală a Crimeei.

„Nu genocidului”

Mai mulți activiști au afirmat că strategia autorităților de a mobiliza din rândul minorităților etnice îndepărtate de mari orașe precum Moscova sau St. Petersburg are rolul de a reduce impactul asupra populației din zonele unde șansele de izbucnire a unor proteste de amploare sunt mai mari.

De asemenea, aceste regiuni sunt în general mai sărace și devin terenuri fertile de recrutare, întrucât armata rusă oferă un salariu stabil, care poate suscita interes.

Mobilizarea unui număr mare de persoane din aceste zone este vizibilă, întrucât în aceste regiuni au avut loc recent numeroase proteste antimobilizare, imagini postate pe rețele sociale prezentând drumuri blocate, ciocniri cu poliția și apeluri la pace.

Rușii de la sate, primii la mobilizare

Un alt aspect remarcat de activiști este că ordinele de mobilizare se îndreaptă în special către zona rurală și îi vizează pe cei mai săraci locuitori. În Osetia de Nord, republică rusă din Caucaz, au fost chemați la război în primul rând bărbați de la sate, a declarat un activist sub protecția anonimatului.

„Mobilizează băieți de rând din cartiere și sate”, a transmis un martor din Bashortostan într-un mesaj adresat Fundației Buratia Liberă.

Mulți activiști i-au acuzat pe liderii regionali dornici să impresioneze Kremlinul pentru viteza de mobilizare în zonele cu comunități mari de minorități etnice.

„Excesul de zel al șefului Buriatiei, Aleksei Tsidenov, joacă un rol important”, a declarat activista Alexandra Garmazhapova pentru The Moscow Times. „Dacă Vladimir Putin i-ar spune să facă un dans la bară, ar face-o. Și la fel de ușor va trimite tineri din Buriatia la război. Nu-i vede ca oameni, ci ca pe un mijloc de a-și atinge scopul politic”, a mai spus ea.

sursa

Tiraspolul n-ar mai vrea să urmeze ordinele Moscovei: ”O fac pentru că sunt forțați”

Războiul declanșat de Rusia în Ucraina afectează grav interesele așa ziselor autorități separatiste de la Tiraspol. Ei sunt obligați să aplice strategia Moscovei, deși nu sunt tocmai fericiți cu acest lucru deoarece sunt loviți direct în interesele personale. Liderii separatiști văd cum venituriel pe care le obțineau, înainte de război, din afacerile mai mult sau mai puțin legale din statele europene s-au diminuat din cauza sancțiunilor, scrie bani.md.

Politologul Cristian Pârvulescu a făcut o serie de declarații cu privire la relația dintre liderii separatiști de la Tiraspol, din Transnistria, și Rusia. În opinia sa, aceștia urmează strategia Moscovei fără prea mult încântare, forțați, dat fiind că le sunt afectate direct interesele personale.

„Așa-zisele autorități de la Tiraspol nu sunt foarte fericite să aplice strategia Moscovei. O fac pentru că sunt forțate, pentru că există pârghii”, a declarat Cristian Pârvulescu.

Potrivit spuselor sale, liderii separatiști s-au obișnuit cu un stil de viață mult peste ceea ce le poate oferi Rusia. Ei obțin venituri importante din afacerile pe care le derulează în state ale Uniunii Europene, profitând de zona gri în care se află. Mai mult, una din sursele de venituri, contrabanda, care a înflorit din 2014, anul primului război cu Ucraina, merge din ce în ce mai greu. Autoritățile europene au impus controale și verificări mult mai stricte, astfel că oportunitățile s-au redus foarte mult.

„Să nu uităm că liderii de la Tiraspol au și cetățenia unor state din UE și nu sunt extraordinar de încântați de încercările Rusiei de a provoca o confruntare între Chișinău și regiunea separatistă, care să dea rușilor posibilitatea de intervenție”, a spus politologul.

În acest context, Cristian Pârvulescu a estimat că reîntregirea Republicii Moldova este cât se poate de normală. Iar o victorie a Ucrainei, împotriva Rusiei, va deschide o oportunitate în acest sens. Chiar și oficialii de la Tiraspol își vor dori o ruptură de Rusia având în vedere deschiderea spre Uniunea Europeană.

„O victorie ucraineană, care rămâne posibiliă, ar putea să creeze o oportunitate care nu a existat din 1991 încoace ca soluția să fie în favoarea Republicii Moldova, care să preia controlul”, a conchis Cristian Pârvulescu, mai scriie sursa citată.

Focul care arde neîncetat de 4.000 de ani. Nu se stinge nici când plouă sau ninge

„Muntele care arde”, aflat în peninsula Absheron din Azerbaidjan, a primit acest nume din cauza unui foc care arde neîncetat, relatează CNN.

Burning mountain in Yanar Dag, near Baku. Azerbaijan.

„Acest foc arde de 4.000 de ani și nu s-a stins niciodată. Nici chiar ploaia, zăpada, vântul nu îl sting”, spune spune Alieva Rahila, ghid turistic la versantul Yanar Dag.

Efect secundar al rezervelor abundente de gaze naturale ale țării, care uneori se ajung la suprafață, Yanar Dag este unul dintre numeroasele focuri alimentate din subteran și care i-au fascinat și înspăimântat pe oameni de-a lungul mileniilor.

Exploratorul venețian Marco Polo a scris despre fenomenul misterios când a trecut prin Azerbaidjan în secolul al XIII-lea. Alți comercianți de pe Drumul Mătăsii au adus veștile despre flăcări în călătoriile lor prin alte țări.

Acesta este motivul pentru care țara și-a câștigat supranumele de „țara focului”.

Astfel de focuri au fost numeroase în Azerbaidjan, dar pentru că au dus la o reducere a presiunii gazului în subteran, interferând cu extracția comercială a gazelor, majoritatea au fost stinse.

Yanar Dag este unul dintre puținele exemple rămase și poate cel mai impresionant.

La un moment dat, a jucat un rol cheie în vechea religie zoroastriană, care a fost fondată în Iran și a înflorit în Azerbaidjan în mileniul 1 î.Hr.

Pentru zoroastrieni, focul era o legătură între oameni și lumea supranaturală și un mediu prin care se pot dobândi înțelegerea și înțelepciunea spirituală. Este purificator și susține viața și este o parte importantă a ritualului religios.

Astăzi, cei mai mulți turiști care ajung la Yanar Dag vin mai degrabă pentru spectacol decât pentru împlinire religioasă.

Experiența este cea mai impresionantă noaptea sau iarna. Când ninge, fulgii se dizolvă în aer fără să atingă pământul, spune Rahila.

Yanar Dag, the burning mountain, in Baku Azerbaijan, a continuing natural gas fire showing the deposits below ground
Yanar Dag
Burning mountain, Yanar Dag, Azerbaijan
Yanar Dag, the burning mountain, in Baku Azerbaijan, a continuing natural gas fire showing the deposits below ground, cold tourists getting close
Yanar Dag

Incident în vamă: O femeie din Ucraina a intrat cu mașina în ghereta de control a polițiștilor

Incident la granița României cu Ucraina, în punctul de trecere al frontierei din Vicovu de Sus. O femeie din Ucraina a intrat cu mașina în ghereta de control a polițiștilor de frontieră.

pompieri langa o masina implicata in accident

Aceasta a vrut să ajungă în România, dar polițiștii au observat că mașina nu era în regulă din punct de vedere tehnic pentru a circula în siguranță. I s-a permis accesul, dar fără autoturism, așa că a hotărât să întoarcă mașina și să revină în Ucraina, conform Digi24.ro.

A fost momentul în care sa lovit ghereta cu mașina. Din fericire, nimeni nu a fost rănit. Polițiștii au deschis dosar penal pentru distrugere.

Un avion complet electric a fost testat cu succes. Poate atinge o viteză maximă de aproximativ 460 de kilometri pe oră
Articolul anterior
Regiunile ucrainene anexate ilegal apar deja în prognoza meteo din Rusia
Articolul următor