Mirosul de transpirație al altora ar putea fi util în terapia împotriva anxietății

Mirosul corporal al altor persoane ar putea fi util în terapia împotriva anxietăţii sociale, spun cercetătorii suedezi care au început testele pe voluntari, relatează BBC citat de digi24.ro.

Oamenii de ştiinţă au folosit în experimentele lor transpiraţia din zona axilei. Bănuiala lor este că mirosul activează căile cerebrale legate de emoţii, oferind un efect calmant, dar este mult prea devreme pentru a spune dacă au dreptate. Aceştia îşi vor prezenta unele dintre primele rezultate în cadrul unei conferinţe medicale care va avea loc săptămâna aceasta la Paris

Bebeluşii se nasc cu un puternic simţ al mirosului, cu o preferinţă pentru mama şi laptele matern al acesteia. Mirosul ajută oamenii să simtă pericolul şi să interacţioneze cu mediul înconjurător, precum şi între ei. De asemenea, face ca mesele să fie mai gustoase şi poate evoca şi amintiri puternice.

Aromele sunt detectate de receptorii din partea superioară a nasului. Semnalele provenite de la aceştia sunt apoi transmise direct către sistemul limbic, o regiune a creierului care este asociată cu memoria şi emoţiile. Cercetătorii suedezi sugerează că mirosul corpului uman ar putea comunica starea noastră emoţională, fericită sau neliniştită, de exemplu, şi chiar să provoace reacţii similare la alte persoane care îl miros. Aceştia au cerut voluntarilor să doneze sudoarea de la subraţ din momentul în care se uitau la un film de groază sau la unul vesel. Apoi, 48 de femei cu anxietate socială au fost de acord să miroasă unele dintre aceste mostre, alături de o terapie mai convenţională numită „mindfulness”, în cadrul căreia oamenii sunt încurajaţi să se concentreze pe aici şi acum, în loc să revină la gândurile negative.

Unele dintre femei au primit mirosuri corporale autentice pentru a le mirosi, în timp ce altora, grupul de control, li s-a dat în schimb aer curat. Cele care au fost expuse la transpiraţie au avut rezultate mai bune la terapie. Cercetătorul principal, Elisa Vigna, de la Institutul Karolinska din Stockholm, a declarat: „Transpiraţia produsă în timp ce o persoană era fericită a avut acelaşi efect ca şi în cazul unei persoane care a fost speriată de un clip de film. Aşadar, este posibil să existe ceva în ceea ce priveşte semnalele de chimioterapie umană din sudoare care afectează răspunsul la tratament”.

„S-ar putea ca simpla expunere la prezenţa unei alte persoane să aibă acest efect, dar trebuie să confirmăm acest lucru. De fapt, asta este ceea ce testăm acum într-un studiu de monitorizare cu un design similar, dar în care includem şi transpiraţia persoanelor care urmăresc documentare neutre din punct de vedere emoţional”.

Cea mai mare parte a transpiraţiei pielii este inodoră. Dar glandele sudoripare de la subsuoară şi de la nivelul inghinalului produc anumiţi compuşi care provoacă mirosuri corporale. Bacteriile de la suprafaţa pielii şi de pe foliculii de păr din apropiere îi descompun, producând alţi compuşi care sunt responsabili de miros.

Duncan Boak, de la organizaţia caritabilă Fifth Sense, care are ca scop creşterea gradului de conştientizare cu privire la tulburările de miros şi gust, a declarat: „Ştim că există o legătură puternică între simţul nostru olfactiv şi bunăstarea noastră emoţională. Pierderea capacităţii de a simţi mirosul altor persoane, cum ar fi partenerul şi copiii, poate provoca depresie şi sentimente de izolare”.

„Deşi acesta este un studiu preliminar şi, desigur, sunt necesare lucrări suplimentare, este foarte încurajator să vedem că se fac cercetări suplimentare cu privire la importanţa simţului nostru olfactiv pentru o bună sănătate mintală”.

Forumul Patrimoniului Cultural Imaterial la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală

Eveniment important la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală! Joi, 27 aprilie, începând cu ora 10:00, în incinta muzeului (blocul expozițional, Sala Casa Mare) se va desfășura Forumul Patrimoniului Cultural Imaterial, ediția a IV-a.

Vor participa primari, specialiști în cultură, meșteri populari, reprezentanți ai comunităților locale, cercetători etc. La eveniment, mai mulți meșteri populari vor primi certificatele de Purtător de Tezaur Uman Viu. Va fi analizată situația elementelor înscrise în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității: „Colindatul de ceată bărbătească”; „Tehnici tradiționale de realizare a scoarței în România și Republica Moldova”; „Practici culturale asociate zilei de 1 martie”; „Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova”. De asemenea, participanții vor discuta propuneri de noi elemente pentru înscriere în Lista reprezentativă, precum și alte subiecte actuale.

Vă așteptăm cu drag!
Adresa Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală: Chișinău, str. M. Kogălniceanu 82.

Domnica Manole, destituită prin vot secret de la șefia Curții Constituționale

Domnica Manole nu mai este președintele Curții Constituționale. Mandatul acesteia a expirat.

În ședința plenară a Curții Constituționale, convocată pe data de 25 aprilie 2023, în calitate de Președinte al Curții Constituționale din Moldova a fost ales judecătorul Nicolae Roșca, transmite Știri.md.

„Potrivit articolului 136 alin. (3) din Constituție, judecătorii Curții Constituționale aleg, prin vot secret, președintele acesteia. 

Președintele ales al Curții Constituționale, dl Nicolae Roșca, a fost numit în funcția de judecător al Curții Constituționale prin Hotărârea Guvernului nr. 404/2019, intrând în exercițiul funcției la 16 august 2019, după depunerea jurământului. Dl Nicolae Roșca și-a desfășurat activitatea profesională la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova, deținând consecutiv funcțiile didactice de lector, lector superior, conferențiar universitar, de asemenea, a deținut calitatea de șef de catedră / șef al Departamentului Drept Privat. Deține titlul de doctor în drept și gradul științifico-didactic de conferențiar universitar. De asemenea, a fost membru al Uniunii avocaților din Republica Moldova, președinte al Colegiului disciplinar al judecătorilor, membru al Consiliului Științific Consultativ de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, a îndeplinit alte funcții relevante. Domnul Nicolae Roșca este autor și coautor a peste 75 de publicații didactice și științifice, inclusiv manuale, monografii, comentarii la legi”, anunță CC.

Pe data de 23 aprilie 2023 a expirat termenul de 3 ani pentru care Domnica Manole a fost aleasă în calitate de Președinte al Curții Constituționale

Prin hotărâre de Parlament, Domnica Manole a fost numită în funcția de judecător al Curții Constituționale la 16 august 2019.Ea a fost unul din cei doi judecători ai CC înaintați de Parlament. A devenit președinte al Curții la 23 aprilie 2020, ca urmare a acordării votului de neîncredere fostului președinte, Vladimir Țurcan.

Dorin Recean: ”Doar oferind drepturi depline fetelor și femeilor, vom putea edifica o societate mai puternică”

În ajunul Zilei mondiale a solidarității cu victimele violenței sexuale, Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) în Republica Moldova, în parteneriat cu Guvernul, Parlamentul, Centrul Internațional „La Strada” și Centrul de Drept al Femeilor, a lansat campania de sensibilizare și mobilizare socială împotriva violenței sexuale „Prinde aripi. Set Free”. Peste 100 de persoane – reprezentanți ai corpului diplomatic, medici, psihologi, asistenți sociali, polițiști și voluntari s-au adunat la un flashmob pentru a transmite mesaje de susținere supraviețuitorilor violenței sexuale.

Prezent la eveniment, premierul Dorin Recean a apreciat suportul organizațiilor internaționale care ajută țara noastră să consolideze și să dezvolte servicii de sprijin pentru victimele violenței, menționând importanța realizării programelor de reabilitare și prevenire. În același timp, potrivit prim-ministrului, Programul național privind prevenirea și combaterea violenței față de femei și a violenței în familie, aprobat recent de Executiv, include măsuri concrete care vin să asigure acces la servicii, protecție suplimentară victimelor și să lupte cu fenomenul violenței domestice în țara noastră.

„Violența de orice gen nu are nici scuză, nici justificare – vă îndemn să conștientizăm și să transmitem acest mesaj. Nu putem construi o societate prosperă atunci când violența este printre noi. Aceasta este problema întregii societăți și este responsabilitatea noastră să ne mobilizăm pentru a face față împreună unui fenomen care nu trebuie să fie tolerat”, a spus premierul Dorin Recean.

Reprezentanta rezidentă a Fondului Națiunilor Unite pentru Populație, Nigina Abaszada, a subliniat rolul campaniei în sporirea gradului de sensibilizare și informare pentru supraviețuitorii violenței sexuale, în promovarea compasiunii din partea prestatorilor de servicii și amplificarea vocii supraviețuitorilor prin intermediul profesioniștilor. „Doar împreună vom putea proteja și salva fetele și femeile de fenomenul violenței sexuale și doar așa vom putea contribui ca acestea să aibă o viață liberă pe care să o trăiască în demnitate”, a menționat Nigina Abaszada.

În ultimii ani, în Republica Moldova s-au înregistrat progrese semnificative în prevenirea și combaterea violenței sexuale. În același timp, fenomenul rămâne o problemă acută în țara noastră. Din cauza lipsei de informații cu privire la serviciile disponibile, supraviețuitoarele/rii rămân fără suportul de care au nevoie și cele mai multe cazuri nu sunt raportate. Potrivit statisticilor, la nivel mondial, una din 10 femei a suferit o formă de violență sexuală, începând cu vârsta de 15 ani, iar una din 20 a fost violată.

Turcia se pregătea pentru un an de aur al turismului. Mai e o destinație sigură de vacanță după cutremurele devastatoare? Atmosfera din Istanbul sau Antalya
Articolul anterior
Ce s-a întâmplat cu Marina Ovsyannikova, jurnalista rusă care a protestat în direct față de războiul lui Putin. Fiul a numit-o trădătoare
Articolul următor