Moldovenii care muncesc ilegal peste hotare sunt îndemnați să revină acasă

Migrația circulară implică circa 21% din migranții moldoveni, iar 28% din cei aflați în țările UE au o situație contractuală de muncă precară. Astfel, protecția acestora în contextul pandemiei devine complicată.

separator

Potrivit Annei Gherganova, șefa Direcției Politici Ocupaționale și de Reglementare a Migrației în cadrul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, migranții moldoveni care lucrează peste hotare fără un contract de muncă, pe timp de pandemie nu sunt protejați, respectiv, nu există o altă soluție decât să se angajeze legal sau să se întoarcă acasă.

Declarația a fost făcută în cadrul unor dezbateri publice organizate de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Organizația Internațională pentru Migrațiune (OIM), în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova, transmite IPN.

Anna Gherganova, consideră că nu este vina migranților că ei s-au pomenit să lucreze în condiții ilegale, dar situația în care ei s-au pomenit acum demonstrează încă odată că trebuie dezvoltate acordurile bilaterale pentru a promova migrația legală și pentru a asigura protejarea drepturilor cetățenilor moldoveni în țările străine. Acest lucru este posibil unde funcționează aceste instrumente, precum Israelul. Puține țări, precum Irlanda, au susținut în perioada pandemiei și persoanele care lucrau fără contracte de muncă. În Polonia au avut de suferit chiar și persoane care activează cu contract de muncă. De asemenea, autoritățile moldovenești își propun introducerea mecanismelor de control asupra agențiilor private de angajare, pentru a proteja cetățenii moldoveni care au plecat la muncă peste hotare prin intermediul acestora.

Totuși, susține Anna Gherganova, trebuie făcută o diferență dintre politicile care trebuie promovate pentru diaspora reprezentată de persoane care cel mai probabil nu se vor mai întoarce în țară și politicile pentru migranții circulari care vin și se duc constant din țară.

Nadejda Zubco, șef-adjunct al Biroului Relații cu Diaspora a menționat că anume migranții circulari sunt cei mai afectați de pandemie. În perioada respectivă, anume ei nu pot utiliza resursele oferite de Guvern și nu cunosc ce oferă statul gazdă în care se află. BRD își propune să lărgească aria de informare a acestor persoane și să asigure legătura lor cu consulatul Republicii Moldova din țara gazdă sau autoritatea publică din Moldova. În perioada pandemiei, BRD a lansat un program nou pentru tinerii din diaspora, unde aceștia pot veni cu idei noi de implementare a proiectelor în Moldova, dar și programe pentru APL-uri. Acum BRD își propune inițierea procesului de elaborare a unui nou document suport pentru reintegrare și speră că draftul acestui document să fie prezentat Guvernului până la finele anului curent.

Dorina Roșca, președinta Institutului European pentru Studii de Dezvoltare din Paris, a relatat că migranții moldoveni stabiliți în Franța activează pe bază de „solidarități private”. Transmit banii, informația, colete prin rețele mai mult sau mai puțin private, astfel, ei dezvoltă o dinamică paralelă cu ceea ce se încearcă a se face în țară pentru ei. Respectiv, e necesară conectarea acestei solidarități private cu ceea ce se discută și se propune pentru ei la nivel oficial.

Lars Johan Lonnback, șeful Misiunii OIM în Republica Moldova, susține că, pentru a răspunde problemelor cu care se confruntă migranții moldoveni, trebuie de găsit căi pentru a ajunge la diaspora, pentru a înțelege necesitățile ei și cum membrii diasporei pot fi implicați în dezvoltarea țării.

sursa: www.ipn.md

Vaccinul de la Oxford are rezultate. Declanșează răspuns imun la Covid-19, după ce a fost testat pe oameni
Articolul anterior
Compania Tarom suspendă zborurile spre Republica Moldova
Articolul următor
Alte articole interesante