Muzica, voia bună, mâncarea tradiţională şi portul popular s-au întâlnit pe malul Nistrului, la Festivalul „IA Mania”

09/07/2017

News

Muzica, voia bună, mâncarea tradiţională şi portul popular s-au întâlnit ieri pe malul Nistrului. Sute de oameni au îmbrăcat haine naţionale şi au mers în satul Holercani, unde a avut loc festivalul „IA Mania”, care a ajuns la cea de-a V-a ediție.

Participanții s-au putut delecta din bucate tradiționale și vin moldovenesc, iar cei mai iscusiți maeștri în ale gătitului au, dar și în ale vinăritului au fost premiați. Premiul: ”Plăcinta Dubăsariului” a ajuns la gospodinele din satul Coșnița, premiul ” Sarmalele Dubăsariului” l-au luat gospodinele din Molovata Nouă, ” Pâinea Dubăsariului” a fost înmânat gospodinelor din satul Molovata, iar premiul ”Tăria Dubăsariului” a ajuns la primăria Dubăsari.

”Am luat premiul mare la sarmale pentru ca am adus o diversitate de sărmăluțe. Suntem în perioada postului și am adus sarmale de post cu frunze de viță de vie. La fel am adus și din varză, dar și chipăruși umpluți,” ne-a spus Angela Curcubet din Molovata Nouă.

Artizanii locali au adus la târg creații unice: de la ulcioare din lut și catrințe până la căciuli din blană de cârlan și accesorii handmade.

”Avem foarte multe ii, ne străduim să aducem în special hăinuțe naționale pentru copii, de la 3 la 13 ani. Avem o echipă de fete care lucrează cu noi și le lucrează manual. Avem și brâie, bentițe. Festivlul îmi pare extraordinar,am reușit să vindem câteva piese”, ne-a mărturisit Mariana Brac, reprezentanta atelierului de creație ”Altița”.

”Am venit cu instrumente populare, fluiere, nai, caval. Mi se pare că anul acesta festivlul e mai frumos. E foarte multă lume și e lume bună. Chiar acum am cântat și s-au apropiat niște tineri din Japonia și au început a dansa sub acompaniamentul meu”, ne-a declarat bucuros instrumentistul Grigore Sânchetru din Tribujeni.

”Avem la stand o poveste de culori, de ornamente. Noi nu comercializăm vestimentație, noi propunem oamenilor tradiții, nu desene frumoase pe vestimentație. Cunoaștem toate simbolurile de pe articolele nostre,” ne-a spus Victor Arpintin.

În cadrul concursului de artă murală „Cai verzi pe pereți” de la festivalul IA Mania, artiștii plasticis-au întrecut la pictură. Petru Glavan, student la Academia de Arte Plastice, a imortalizat o ciobăniță cu părul blond care are în spate un berbec roșu și un lup albastru, pentru care a luat premiul mare. Locul II i-a revenit Ecaterinei Mardari, iar locul III lui Oleg Gușanu.

”Astăzi am venit cu un concept mai modern, un flăcău al neamului care a găsit o jucărie modernă, un yoyo. Jucându-se cu ea, el încearcă să strângă în ea ornamente din folclorul nostru. Am folosit culori simbolice, roșu, alb și negru, care ne reprezintă. De asemena am ales să adaug animale fantastice, flori și tot felul de elemente din faună și floră, spus Ecaterina Vorona, câștigătoarea locului trei la același concurs de anul trecut.

Sărbătoarea nu a trecut fără concursul tinerilor designeri ”MÂNDRIA”. În acest an, Piotr Alii cu colecția sa „Blăstăm basarabean” a reușit să atragă atenția juriului.

De asemenea, nu a lipsit radiționala trântă la cocoș, iepure și berbec.

Cei care au rămas până seara la eveniment, dar care s-au apropiat și pe parcurs au avut parte și de un concert în aer liber, în cadrul căruia au evoluat Pasha Parfeni, trupa Tharmis, trupa Via Dacă, Lia Taburcean și alții. De altfel, vizitatorii acestei ediții a Ia Mania au încins și o horă enormă, așa cum doar la moldoveni se face.

Premierul Recean a încurajat dezvoltarea potențialului turistic în localitățile de pe malul Nistrului

Premierul Dorin Recean a vizitat pensiunea „Căsuța din deal” din satul Pohrebea, care dispune de zece locuri de cazare. Proprietarul afacerii de familie, Ion Repida, a relatat că, deși a avut solicitări să plece peste hotare, acum, cinci ani, el a decis să rămână în Republica Moldova și să deschidă o casă rurală.

Casa pe care a transformat-o în pensiune a fost părăsită încă în timpul războiului de pe Nistru. Pentru renovarea acesteia, întreprinzătorul a beneficiat și de granturi externe, care au permis construcția foișoarelor și a stației de epurare a apei. „Ne–am străduit să menținem farmecul ornamentelor locale, am dat o a doua viață casei, am avut vizitatori de peste hotare și solicitări de a găzdui filmări”, a menționat antreprenorul.

La întâlnire au fost prezenți și alți antreprenori din domeniu, care au lansat afaceri de succes: „Casa familiei Iarmurati”, „Casa părintească” și pensiunea „Activis”. În discuții, premierul a mulțumit întreprinzătorilor și a încurajat valorificarea potențialului turistic al localităților pe malul Nistrului. Oficialul a menționat Programul guvernamental 373, care oferă posibilități de dezvoltare, inovare și extindere a afacerilor. „Vom fi și în continuare alături de cei care aleg să investească acasă și să dezvolte economia locală”, a accentuat prim-ministrul.

Recent, autoritățile au semnat o rezoluție pentru un turism durabil în Moldova, care să sprijine dezvoltarea regională integrată a sectorului și să sporească eforturile de stimulare a investițiilor, lansarea de noi afaceri, diversificarea produselor turistice și promovarea regiunilor frumoase din țară.

Generația Z, mai mult decât niște stereotipuri. Cine sunt și ce fac tinerii din ziua de azi

Când vorbim despre Generația Z, gândurile noastre se îndreaptă spre o serie de preocupări și stereotipuri legate de tinerii din ziua de azi. Smartphone-urile, rețelele sociale, anxietatea, și schimbările climatice sunt doar câteva dintre subiectele care par să definească experiența lor, scrie tvrmoldova.md.

Realitatea este însă nuanțată, iar uneori teribil de diferită față de ceea ce știm până acum, în multe privințe. Zoomerii sunt departe de a fi condamnați și se descurcă surprinzător de bine. La nivel global, aproximativ 2 miliarde de oameni s-au născut între 1997 și 2012 și, prin urmare, fac parte din „Generația Z”, arată jurnaliștii de la The Economist.

Este important să recunoaștem faptul că mare parte dintre cei cu vârste cuprinse 12 și 27 de ani din întreaga lume trăiesc în economii emergente. Acești tineri beneficiază de creșterea și răspândirea tehnologiei într-un mod care îi depășește adesea pe părinții lor. Sunt mai bogați, mai sănătoși și mai educați, și sunt optimiști în privința viitorului lor și al comunităților lor.

Cu toate acestea, există și aspecte mai puțin optimiste. În China, de exemplu, incertitudinea economică și presiunea asupra sistemului de învățământ superior au creat îngrijorări cu privire la viitorul tinerilor.

Preocupările tinerilor din ziua de azi

În pofida acestor provocări, Generația Z în lumea bogată se descurcă surprinzător de bine în ceea ce privește piața muncii. Generația Z nu doar că are locuri de muncă, dar se remarcă și în domeniul profesional. Abilitățile lor antreprenoriale și dorința de a urmări cariere în domenii precum știința, ingineria și medicina îi fac pe mulți dintre ei să fie prețuiți în economiile actuale.

În plus, salariile lor cresc într-un ritm mai rapid decât al predecesorilor lor, iar rata șomajului este la un minim istoric. Cu toate acestea, există și provocări evidente. Preocupările legate de schimbările climatice și impactul social al tehnologiei sunt doar două aspecte ale unei realități complexe cu care se confruntă Generația Z.

Anxietatea și depresia sunt în creștere în rândul tinerilor, iar impactul rețelelor sociale asupra sănătățîi mintale este subiectul unor dezbateri aprinse.

Cu toate acestea, există semne încurajatoare că tinerii din Generația Z încep să își regândească utilizarea rețelelor sociale și să își pună sănătatea mentală pe primul plan. În plus, angajamentul lor față de problemele sociale și politice arată că sunt gata să facă schimbări în lumea lor.

Generația Z este mult mai mult decât o simplă poveste despre smartphone-uri și anxietate. Sunt tineri înzestrați cu o serie de abilități și pasiuni care îi pregătesc să modeleze societatea într-un mod unic și neobișnuit. Este important să recunoaștem atât provocările, cât și succesele lor și să lucrăm împreună pentru a le oferi suportul și resursele de care au nevoie pentru a prospera în lumea modernă.

Incident în România. Un cortegiu funerar a fost fugărit de un urs. A fost la un pas să se transforme într-o tragedie colectivă

Un cortegiu funerar a fost fugărit de un urs. Incidentul a avut loc în localitatea Bordoșiu, județul Mureș. Evenimentul a fost la un pas să se transforme într-o tragedie colectivă, după ce un urs a gonit spre oameni.

Mai mult de 70 de persoane participau la înmormântarea din județul Mușreș, moment în care un urs s-a apropiat de acestea și a început să îi fugărească. Speriați de apariția animalului, localnicii, care nici nu știau că animalul a coborât din pădure, au fugit de la înmormântare.

„Caii au simţit. Am auzit ho, ho, ho. Zic că ăsta e ursul şi chiar ursul a fost”, povesteşte un bărbat. „Cum am mers cu mortul, a venit ursul. Cred că dacă eram mai puţini, intra în noi”, a spus un localnic care a participat la înmormântare, potrivit Observator.

Îngroziți de frică, cei prezenți la înmormântare au început să facă zgomot pentru a speria ursul, dar acesta s-a apropiat și mai mult, determinându-i să fugă. Cu toate acestea, ursul a renunțat și s-a întors în pădure. Familia a reluat ceremonia funerală imediat ce ursul s-a îndepărtat.

În ultimele zile tot mai mulți urși au fost surprinși în apropierea unor localități din țară. Pe 17 aprilie, un urs a fost văzut la Tâncăbești, județul Ilfov. Animalul sălbatic a tăiat calea unui șofer, iar acesta a sunat la 112 pentru a cere ajutorul poliției. La fața locului s-au dus jandarmii și pădurarii.

La finalul săptămânii trecute, un alt urs a ajuns în localitatea Ciolpani, Ilfov, iar autoritățile au trimis un mesaj RO-Alert către locuitorii din zonă să stea departe de urs și să nu îi dea de mâncare. „Tocmai ne-a sărit în fața mașinii un urs, la pădurea Ciolpani“, a scris o femeie sâmbătă pe Facebook.

A fost constituită o celulă de criză la nivelul Inspectoratului pentru Situații de Urgență, iar jandarmii au plecat în căutarea animalului.