Miniștrii de externe din statele membre ale Alianței Nord-Atlantice au încercat miercuri să dea asigurări țărilor fragile din vecinătatea Rusiei care se tem că ar putea fi destabilizate de această țară, prin continuarea războiului din Ucraina, reducerea livrărilor de energie și creșterea prețurilor, relatează agenția Reuters citată de moldova.europalibera.org.
Accentul celei de-a doua zile a reuniunii miniștrilor de externe NATO a fost pus pe regiunea Balcanilor de Vest, în special pe Bosnia-Herțegovina, și pe două foste republici sovietice, Republica Moldova și Georgia, care au amândouă regiuni separatiste unde se află trupe rusești.
„Mesajul e clar: că toți aliații NATO sunt conștienți că ‘bestia’ vrea să controleze și Balcanii de Vest, iar noi trebuie – prin sprijin practic, livrabil – să ajutăm aceste țări să supraviețuiască”, a declarat agenției Reuters șeful diplomației estoniene Urmas Reinsalu la terminarea reuniunii NATO de la București.
„Sigur însă că punctul central de gravitate pentru aceste țări, pentru Moldova, pentru Georgia, e deznodământul acestui război. E o chestiune de importanță existențială pentru integritatea lor teritorială, pentru dreptul lor de a alege cum vor să trăiască”.
Aliații NATO au promis miercuri să ajute Moldova, Georgia și Bosnia Herțegovina contra presiunilor exercitate de Rusia, au spus secretarul general al Alianței și miniștrii de externe din statele membre.
„Dacă a fost o lecție de învățat de la Ucraina e aceea că trebuie să îi sprijinim acum”, a spus Stoltenberg la o conferință de presă.
„Sunt afectați de influența rusă în mod diferit, dar mai bine îi sprijinim acum, decât să vedem evoluții care o iau în direcția cu totul greșită, așa cum am văzut cu invazia Ucrainei la începutul acestui an.
Reuters notează că Jens Stoltenberg nu a dat detalii despre cum anume ar trebui să arate acest prijin.
Legat de Bosnia, el a spus: „Cred că pentru a rezista încercărilor rusești de a se amesteca, unul din cele mai bune lucruri care se pot face acum e formarea rapidă a unui guvern după alegeri”.
Bosnia trece prin cea mai gravă criză politică de la terminarea războaielor din Balcani de la începutul anilor 1990, cu sîrbii bosniaci sfidând instituțiile statului ca parte a încercărilor lor îndelungate de a se separa, încurajați de sprijinul cel puțin tacit al Rusiei.
„Interpuși ai Rusiei”
Liderii europeni, continuă Reuters, se tem că aceste țări din sudul și estul continentului ar putea să-și piardă răbdarea tot așteptând să fie primite în Uniunea Europeană și NATO, ceea ce le face vulnerabile la instabilitate și la încercările Rusiei și ale Chinei de a-și spori influența.
Șefa diplomației bosniace Bisera Turkovici, invitată la reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București, s-a declarat îngrijorată de intențiile Rusiei în Bosnia-Herțegovina, și spune că în guvernul de la Sarajevo există interpuși ai Rusiei, iar diviziunile din țară sunt adânci.
Săptămâna trecută, autoritățile din Moldova au avertizat populația țării să se pregătească pentru o iarnă asupră în condițiile unei crize acute de energie, despre care Reuters susține că riscă să genereze nemulțumiri populare.
Moldova se confruntă și cu un conflict separatist nerezolvat de 30 de ani, continuă agenția citată, care reamintește de existența pacificatorilor ruși în Transmistria.
În Georgia, separatiști sprijiniți de ruși controlează două regiuni separatiste – Abhazia și Osetia de sud. În 2008, Rusia a invadat Georgia pentru a-i apăra pe separatiști de ceea ce a spus atunci că e o amenințare din partea guvernului de la Tbilisi, relatează agenția Reuters.
