Noaptea de coșmar din satul Caracui. Cum s-au întâmplat toate grozăviile, potrivit poliției

În noaptea de 18 februarie la ora 02.30, poliția din Hâncești a fost sesizată de o femeie de 37 de ani din localitatea Caracui, care a comunicat că o persoană necunoscută, a pătruns în locuința sa, având în mână un obiect ascuțit, a amenințat-o cu răfuială fizică și a cerut bani. Fiind speriată, femeia a scos din portmoneu aproximativ 600 de lei și i-a dat suspectului.

Îndată după înregistrarea apelului, poliția s-a deplasat la domiciliul femeii. Aceasta a comunicat polițiștilor că, cel care a intrat în casa ei și a cerut bani, era un tânăr de aproximativ 16-17 ani, îmbrăcat în scurtă întunecată cu dungi reflectorizante.

Plecând de la fața locului în căutarea suspectului descris de victimă, polițiștii au observat într-o gospodărie poarta și ușa locuinței deschisă. Intrând în interior au depistat cadavrul unui bărbat de 44 de ani cu plagă de cuțit în regiunea gâtului.

Între timp, în serviciul de gardă al Inspectoratului de poliție Hîncești a mai parvenit un apel telefonic de la un bărbat de 52 de ani, care a comunicat, că în locuința tatălui său de 82 de ani, prin acces liber, a pătruns un tânăr care l-a agresat fizic cerându-i bani.

Ajunși la fața locului polițiștii, din declarațiile bătrânului, au stabilit că acesta a fost agresat fizic, totodată fiindu-i aplicată o lovitură cu cuțitul în regiunea capului. Bătrânul a primit ajutor medical, viața acestuia fiind în afara pericolului. La fel bătrânul a descris semnalmentele agresorului și hainele în care acesta era îmbrăcat, comunicând că îl cunoaște pe cel care a intrat în locuința sa.

Aflați la domiciliul bărbatului de 82 de ani polițiștii au primit un alt apel telefonic, pentru a se deplasa la domiciliul unei femei de 77 de ani, în domiciliul căreia a pătruns un tânăr care a maltratat-o cerându-i bani. Văzând că nu poate obține nimic, agresorul a lăsat femeia și a plecat într-o direcție necunoscută.

La moment femeia este internată în spital pentru îngrijiri medicale.

Poliția din Hâncești a fost ridicată pe alarmă și în timpul măsurilor operative de depistare a persoanei, în spatele unei case a fost observată o persoană cu semnalmentele descrise, care încerca să se ascundă.

Fiind reținut de polițiști, tânărul de 17 ani, locuitor al satului Caracui, se afla în stare avansată de ebrietate. Acesta și-a recunoscut vina parțial, iar în timpul percheziției corporale, asupra acestuia au fost depistați și ridicați bani, care se presupune că ar fi primiți de la victime.

Ulterior, în timpul documentării celor patru cazuri, poliția a mai primit un apel telefonic în care s-a comunicat că, tânărul a pătruns în casa unui bărbat de 71 ani pe care, la fel, l-a amenințat cu un cuțit și i-a cerut bani. Victima i-a dat agresorului 1500 de lei și acesta a plecat într-o direcție necunoscută.

Pe toate aceste cazuri au fost inițiate cauze penale în cadrul cărora vor fi stabilite toate circumstanțele, dar și complicitatea altor persoane la săvârșirea infracțiunilor.

Tânărul a fost reținut pentru 24 de ore și urmează a fi cercetat penal pentru ”Tâlhărie” și ”Omor intenționat”.

Potrivit legii penale acesta riscă până la 15 de ani privațiune de libertate.

O expoziție dedicată culturii găgăuze, inaugurată la Parlament

În contextul Zilei scrisului și a limbii găgăuze, care este marcată anual pe 27 aprilie, la Parlament a fost inaugurată o expoziție tematică. Aceasta prezintă personalități, obiceiuri și tradiții culturale găgăuze și poate fi vizitată luni, 22 aprilie, de la ora 8.0 până la 17.00.

Expoziția include fotografii și documente despre:
– preotul și scriitorul Mihail Ciakir, care a fost inițiatorul primului ziar în limba găgăuză, unul dintre autorii dicționarului găgăuz-român și primul traducător al Bibliei în limba găgăuză;
– cercetătoarea, entografa, activista civică și politiciana Maria Marunevici;
– preotul, scriitorul și profesorul Dmitrii Caracioban, care a fost și autor al primelor filme găgăuze, dar și fondatorul primului muzeu al culturii găgăuze, situat în localitatea Beșalma;
– scriitorul, poetul, pedagogul și folcloristul Nikolai Baboglu, care a tradus în limba găgăuză operele lui Mihail Eminescu și Ion Creangă, dar și a participat activ la elaborarea primelor manuale găgăuze pentru școlile naționale;
– scriitorul și pedagogul Dionis Tanasoglu, care a contribuit la dezvoltarea alfabetului găgăuz și a fost rector al Universității de Stat din Comrat.

Totodată, în cadrul expoziției sunt prezentate și elemente ale culturii materiale a găgăuzilor, precum costume populare, covoare, prosoape, basmale brodate, vase și altele.

Sursă: Facebook/Parlamentul Republicii Moldova

În 2024 se împlinesc 30 de ani de la adoptarea Legii privind statutul special al UTA Găgăuzia. Cu această ocazie, sunt planificate mai multe evenimente în cadrul unei campanii de informare dezvoltate în parteneriat cu Grupul de lucru parlamentar privind UTA Găgăuzia. Scopul acesteia este să contribuie la coeziunea socială și la pacea interetnică în țara noastră.

Când ar urma să fie pregătită Rusia pentru a ataca NATO

Când ar urma să fie pregătită Rusia pentru a ataca să NATO. Anunțul a fost făcut de cel mai înalt oficial militar german: „Vedem că Rusia produce mult material de luptă… aşa că în 2029 trebuie să fim pregătiţi”.

Rusia ar putea fi pregătită din punct de vedere militar să atace ţările NATO în decurs de 5 până la 8 ani, dacă va alege să facă acest lucru, după ce îşi va reconstrui forţele afectate de impactul războiului din Ucraina, a declarat cel mai înalt oficial militar german, citat de Reuters.

„Până atunci, pe baza analizei noastre, Rusia (îşi va fi) reconstituit propriile forţe într-o măsură în care un atac împotriva teritoriului NATO ar putea fi posibil”, a declarat comandantul armatei germane, generalul-locotenent Carsten Breuer, în timpul unei vizite în Polonia.

„Nu spun că va avea loc, dar că ar putea fi posibil”, a precizat el. „Vedem că Rusia produce mult material de luptă şi nu pune tot acest material pe linia frontului în Ucraina… aşa că în 2029 trebuie să fim pregătiţi”, a declarat Breuer, şeful apărării germane. „Ceea ce vedem este o ameninţare în cinci până la opt ani”, a precizat el.

Invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022 a declanşat cea mai profundă criză în relaţiile Moscovei cu Occidentul de la Criza rachetelor din Cuba din 1962. Dar Moscova a respins în mod regulat sugestiile occidentale potrivit cărora ar putea lua în considerare un atac asupra NATO, spunând că ar fi un nonsens total. Liderul rus Vladimir Putin a reiterat luna trecută că Rusia nu are planuri de atac asupra niciunei ţări NATO, deşi a declarat că va doborî orice avion de luptă F-16 furnizat de Occident Ucrainei.

Dintre cei 32 de membri ai NATO, şase ţări europene au o graniţă comună cu Rusia: Norvegia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia.

În prezent, Rusia pare din ce în ce mai mult în ofensivă în Ucraina, unde conflictul este caracterizat atât de lupte de uzură din tranşee, care amintesc de Primul Război Mondial, cât şi de războiul cu drone de înaltă tehnologie.

Moscova controlează în prezent aproape o cincime din teritoriul ucrainean, inclusiv peninsula Crimeea, pe care a anexat-o în 2014.

Oficialii ucraineni au declarat că forţele lor armate numără aproximativ 800.000 de oameni, în timp ce, în decembrie, Putin a ordonat ca forţele Rusiei să fie mărite cu 170.000 de soldaţi, ajungând la 1,3 milioane.

Dincolo de personal, cheltuielile de apărare ale Moscovei sunt mai mari decât cele ale Ucrainei. În 2024, aceasta a alocat 109 miliarde de dolari pentru acest sector, mai mult decât dublu faţă de obiectivul echivalent al Ucrainei, de 43,8 miliarde de dolari.

Republica Moldova, ajutată de 14 Înalți Consilieri UE în procesul de reforme și de integrare europeană

La Chișinău se află 14 Înalți Consilieri ai Uniunii Europene (UE), pentru a ajuta autoritățile în procesul de reforme și de apropiere a R. Moldova de UE.

Jumătate dintre Înalții Consilieri UE vin din România și sunt experți în domenii precum servicii financiare (Nicolae Grigore), justiție și procuratură (Gabriela Scutea), coordonare a reformelor (Dragoș Ciuparu), afaceri de securitate internă (Victor Wili Apreutesei), reforma administrației publice locale inclusiv descentralizarea și fuzionarea voluntară (Victor Giosan), educație și cercetare (Daniel Funeriu) și energie (Alexandru Săndulescu).

Misiunea Înalților Consilieri UE la Chișinău a început în ianuarie 2023 și va dura până în ianuarie 2025.

Doi dintre experții români – Dragoș Ciuparu și Victor Giosan – activează în oficiul premierului Dorin Recean, iar ceilalți îi consiliază pe factorii de decizie de la ministerele de profil, precum și de la Banca Națională a Moldovei.

Alți trei Înalți Consilieri ai UE sunt originari din Lituania și sunt experți în prevenirea, combaterea spălării banilor, recuperarea și administrarea bunurilor infracționale (Žydrūnas Bartkus), în dezvoltarea sectorului agroalimentar (Rolandas Taraškevičius) și în mediu și tranziția verde (Justina Grigaraviciene).

Totodată, un Înalt Consilier UE este specialist în managementul finanțelor publice și vine din Letonia (Janis Jankovskis), altul este expert în domeniul anticorupției din Polonia (Pawel Wojtunik) și lucrează în oficiul premierului, iar al treilea a fost detașat la Serviciul Vamal, fiind expert din Italia în politica vamală și fiscală, mobilizarea veniturilor interne (Rosario De Blasio).

Al 14-lea Înalt Consilier UE vine din Germania (Hans Martin Sieg), este specialist în coordonare strategică și afaceri europene și a fost detașat la Administrația Prezidențială de la Chișinău.

sursa

Greva transportatorilor din toată țara: ziua în care nu va circula niciun microbuz, nici în capitală
Articolul anterior
Medic chirurg moldovean, răpus în urma complicațiilor Covid-19
Articolul următor