Noi bombardamente în preajma centralei de la Zaporojie

Obuze de artilerie au lovit din nou duminică oraşul ucrainean Energodar, în apropiere de centrala nucleară Zaporojie ocupată de Rusia, în contextul în care Rusia a cerut ONU să asigure securitatea sitului, relatează Agerpres.

Fiecare parte a acuzat-o pe cealaltă pentru bombardamentele de duminică şi ambele au raportat că un civil a fost ucis.

Autorităţile ruse au declarat că „naţionaliştii din Ucraina” au lovit zona, în timp ce primarul ucrainean al oraşului, Dmitro Orlov, a vorbit despre o „provocare criminală” din partea Rusiei.

Nu a existat nicio confirmare independentă a incidentului.

Cea mai mare centrală nucleară din Europa, care este ocupată de trupele ruseşti din martie, este supusă bombardamentelor de mai multe săptămâni.

Experţi ai Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) urmează să inspecteze situl. Cu toate acestea, Naţiunile Unite, Rusia şi Ucraina nu pot ajunge la un acord cu privire la planificarea vizitei.

Diplomatul rus Mihail Ulianov a cerut Naţiunilor Unite să intervină pentru a asigura siguranţa centralei.

Secretariatul ONU are sarcina de a ”da undă verde pentru o vizită la centrala nucleară a experţilor de la Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică”, a declarat Ulianov pentru agenţia rusă de presă de stat TASS într-un interviu publicat duminică.

Potrivit unor rapoarte, ONU nu i-a permis până acum şefului AIEA, Rafael Grossi, să meargă în Ucraina, nu doar din motive de securitate, ci şi din cauza unei dispute privind itinerariul.

Grossi ar putea să călătorească sub protecţia Rusiei prin peninsula Crimeea de la Marea Neagră, care a fost anexată de Moscova în 2014, dar acest lucru ar fi perceput ca un afront de către Kiev.

Ucraina acuză trupele ruseşti că folosesc centrala nucleară ca pe o fortăreaţă din care trag asupra micilor oraşe Nikopol şi Marganeţ, care se află pe celălalt mal al lacului de acumulare Nipru.

Rusia, pe de altă parte, susţine că Ucraina bombardează uzina cu drone, artilerie grea şi lansatoare de rachete.

Între timp, Kremlinul a anunţat că a lovit ţinte în zeci de locuri din estul Ucrainei cu rachete şi artilerie.

Atacurile s-au concentrat în regiunea Doneţk, a precizat Ministerul rus al Apărării. În regiunea învecinată Harkov, satul Udî a fost capturat, a precizat Moscova, iar un depozit de combustibil de lângă Sloviansk a fost distrus.

Statul major ucrainean de la Kiev a raportat atacuri intense în estul şi sudul ţării. În regiunea Doneţk, o tentativă a forţelor ruseşti de a pătrunde în Sloviansk a fost respinsă, a precizat acesta.

În general, Kievul a menţionat că situaţia a rămas în mare parte neschimbată.

Papa Francisc a spălat picioarele a 12 femei deținute într-o închisoare din Roma

Papa Francisc a spălat joi picioarele a 12 femei deţinute într-o închisoare din Roma, un ritual care marchează Joia Mare ce precede Paştele catolic, informează AFP citat de digi24.ro.

Suveranul pontif s-a deplasat joi după-amiază la închisoarea pentru femei din Rebibbia, o periferie din nord-estul capitalei italiene. El a oficiat acolo acelaşi ritual şi în 2015, dar acum a fost pentru prima dată când l-a consacrat exclusiv femeilor. Aşezat într-un scaun cu rotile, papa Francisc a spălat picioarele fiecăreia dintre cele 12 deţinute selecţionate, unele dintre ele fiind înlăcrimate, înainte să le şteargă cu un prosop şi să le sărute, scrie Agerpres.

În vârstă de 87 de ani, liderul de la Vatican a părut într-o formă bună în contextul în care starea lui de sănătate a stârnit îngrijorări în ultimele zile din cauza infecţiilor repetate care l-au împiedicat să îşi citească de mai multe ori discursurile.

„Cu toţii avem eşecuri mici şi mari”, a declarat papa într-o omilie improvizată în timpul slujbei oficiate în curtea acestui centru de detenţie, unde sunt încarcerate aproximativ 370 de femei. Spălarea picioarelor este „un gest care ne îndeamnă să îi slujim pe ceilalţi”, a adăugat el.

Câteva minute mai devreme, papa Francisc – care vizita persoane încarcerate şi în perioada în care era episcop de Buenos Aires – a participat, zâmbitor, la o baie de mulţime în timp ce strângea mâinile deţinutelor. În tradiţia creştină, Joia Mare comemorează ziua în care Hristos a spălat picioarele apostolilor la ultima sa cină. Ritualul s-a perpetuat în creştinism, cu excepţia unor ramuri ale protestantismului. Acesta este unul dintre cele mai importante momente ale Săptămânii Mari, care comemorează ultimele zile din viaţa lui Hristos înainte de învierea sa de Paşte. După alegerea sa în 2013, liderul Bisericii Catolice a vizitat în mai multe rânduri închisori şi centre de refugiaţi, spălând picioarele unor foşti mafioţi, ale unor bolnavi şi ale unor persoane provenite din categorii marginalizate. Vineri seară, el urmează să prezideze procesiunea „Calea Crucii” de lângă Colosseum, la care nu a putut participa în 2023 din motive de sănătate.

Republica Moldova anulează regimul liberalizat de vize cu o țară

Regimul liberalizat de vize cu Republica Ecuador va fi anulat. 57 de deputați au votat, în prima lectură, pentru denunțarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Republica Ecuador, scrie noi.md.

Inițiativa de denunțare a acestui ACORD aparține Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova, în contextul unor recomandări ale Comisiei Europene. Instituția a constatat, în mai multe rapoarte, că politica statului nostru în domeniul vizelor nu este pe deplin raliată la lista țărilor terțe, ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru șederea pe termen scurt în UE. În context, Comisia Europeană a recomandat Republicii Moldova să ajusteze politicile în acest domeniu, în special cele care vizează țările care prezintă riscuri de migrațiune ilegală sau de securitate pentru Uniunea Europeană. De menționat că cetățenii Republicii Ecuador au nevoie de vize pentru a călători în țările membre UE. Autoritățile menționează că denunțarea Acordului nu va avea consecințe negative, întrucît cifra schimburilor comerciale dintre Republica Moldova și Republica Ecuador este de 300 de mii de dolari. Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Ecuador privind călătoriile fără vize ale cetățenilor a fost semnat în anul 2012 și a intrat în vigoare trei ani mai tîrziu.

În ce țară trăiesc cei mai mulți miliardari. Orașul care se află în fruntea listei globale a bogaților

Mumbai a devenit capitala asiatică cu cel mai mare număr de miliardari, depăşind Beijingul, potrivit unei liste a bogaţilor la nivel mondial, realizată de Hurun Research Institute, transmite CNBC citat de nexta.ro.

Este pentru prima dată când cel mai populat oraş din India ocupă primul loc în Asia.

În fruntea listei globale a bogaţilor pe oraşe din 2024 se află New York (119), urmat de Londra (97).

În Asia, Mumbai – capitala financiară a Indiei – a avansat cu 92 de miliardari, potrivit Hurun. Urmează aproape Beijing (91) şi Shanghai (87).

În prezent, există 3.279 de miliardari la nivel global, o creştere cu 5% faţă de 2023, arată raportul.

Potrivit clasamentului ţărilor, China încă se află în fruntea listei cu 814 miliardari, chiar dacă ţara a pierdut 155 miliardari faţă de acum un an.

SUA s-au clasat pe locul al doilea, cu 800 de miliardari, în timp ce India s-a clasat pe locul trei, cu 271.

„China a avut un an prost. Crearea de bogăţie în China a trecut prin schimbări profunde în ultimii câţiva ani, cu bogăţia miliardarilor din proprietăţi imobiliare şi din surse regenerabile în scădere”, a remarcat firma de cercetare.

Zhong Shanshan din China, fondatorul şi preşedintele gigantului de apă îmbuteliată Nongfu Spring, şi-a menţinut locul de cea mai bogată persoană din China.

Colin Huang, fondatorul companiei de comerţ electronic Pinduoduo, a trecut în faţa CEO-ului Tencent, Ma Huateng, şi a luat locul al doilea în acest an.

SUA – care au adăugat 109 miliardari în 2023 – au doar cu 14 miliardari mai puţini decât China, potrivit Hurun.

Inteligenţa artificială a fost un factor important pentru creşterea numărului de oameni ultrabogaţi în SUA, arată raportul.

„În timp ce [CEO-ul Nvidia] Jensen Huang a ocupat multe titluri de ştiri în timp ce Nvidia a depăşit pragul unei capitalizări de 2.000 de miliarde de de dolari, catapultându-l în Top 30 al Hurun, miliardarii din spatele Microsoft, Google, Amazon, Oracle şi Meta au înregistrat creşteri semnificative ale averilor lor, în timp ce investitorii pariază pe valoarea generată de AI”, se arată în raport.

Indicele Bloomberg al miliardarilor a arătat că fondatorul Amazon, Jeff Bezos, şi CEO-ul Tesla, Elon Musk, sunt primii doi miliardari din SUA, cu o avere netă de 201 miliarde de dolari, respectiv 190 de miliarde de dolari.

Taylor Swift s-a alăturat listei miliardarilor Hurun Research, cu o avere netă de 1,2 miliarde de dolari, după ce şi-a început turneul Eras în martie şi a cântat până acum în SUA, America de Sud, Australia, Singapore şi Tokyo.

„Peste jumătate din averea ei provine din redevenţe şi turnee, inclusiv 190 de milioane de dolari din prima etapă a turneului Eras şi 35 de milioane de dolari din filmul său concert. Restul este susţinută de valoarea catalogului său muzical, în special după ce primele şase albume ale sale au fost vândute către Shamrock Capital pentru 300 de milioane de dolari în 2020”, se arată în raport.

După SUA, India a avut al doilea cel mai mare număr de noi adăugări de miliardari, cu 84 de membri noi pe lista sa a ultra-bogaţilor.

Naţiunea din Asia de Sud este acum economia cu cea mai rapidă creştere din lume, după ce PIB-ul a crescut cu 8,4% în perioada octombrie-decembrie.

În decembrie, bursa din India a depăşit-o pe cea din Hong Kong, devenind a şaptea ca mărime din lume, iar acum este evaluată la peste 4.000 de miliarde de dolari, au arătat datele Refinitiv.

Preşedintele Reliance Industries din India, Mukesh Ambani, continuă să fie cea mai bogată persoană din Asia şi a unsprezecea cea mai bogată persoană din lume, cu o avere totală netă de 110 miliarde de dolari, potrivit indicelui Bloomberg.

În ianuarie, Gautam Adani, fondatorul şi preşedintele Grupului Adani, l-a depăşit pentru scurt timp pe Ambani, dar acum este cu trei locuri în urmă, cu o avere netă de 97,9 miliarde de dolari, au arătat datele Bloomberg.

Marea Britanie ar putea introduce școala timp de 3 zile pe săptămână. Motivul: creșterea prețurilor la energie
Articolul anterior
Judecătorii americani cer extrădarea unui cetățean moldovean, reținut de polițiștii români la Iași. Riscă 20 de ani de închisoare
Articolul următor