Noi măsuri represive împotriva presei: Tiraspolul ar putea aplica amenzi jurnaliștilor care realizează materiale în regiunea transnistreană

Măsuri suplimentare pentru a restricționa activitatea presei în stânga Nistrului. Jurnaliștii străini, care realizează articole de presă în regiunea transnistreană, fără acreditare prealabilă, ar putea fi amendați. Pe 31 martie, așa-numitul „soviet suprem” de la Tiraspol a înregistrat un „proiect de lege” în acest sens. Inițiativa prevede modificarea „codului contravențional” pentru introducerea unor sancțiuni împotriva jurnaliștilor străini, scrie evz.ro.

Măsura vizează și reprezentanții presei de pe malul drept al Nistrului. Astfel, aceasta va afecta atât jurnaliștii care nu se subordonează unor instituții media, cât și cei angajați în cadrul unor instituții de presă. Autoritățile de la Chișinău deocamdată nu au comentat inițiativa.

Mărimea amenzilor aplicate de Tiraspol

Potrivit Asociației Obștești Promo LEX, inițiativa Tiraspolului prevede amenzi de până la 160 de lei (aproape 8 euro) pentru persoanele fizice. Pentru persoanele cu funcții de răspundere ar putea fi stabilite amenzi cuprinse între 300 și 800 de lei (15 – 40 de euro).

Regimul de la Tiraspol justifică această inițiativă prin nevoia de a „combate dezinformarea” și de a „preveni opiniile distructive” față de structurile transnistrene. În nota explicativă a „proiectului de lege” se subliniază că jurnaliștii neacreditați ar urmări interese străine. La fel, se menționează că aceștia ar răspândi informații care subminează încrederea populației în structurile transnistrene.

„Deși regimul de la  Tiraspol condiționează desfășurarea activității jurnalistice de obținerea unei acreditări, în practică acesta refuză constant să o acorde. În astfel de cazuri este invocat „riscul unor atacuri teroriste”. În lipsa acesteia, jurnaliștii sunt constrânși să intre „clandestin” în stânga Nistrului. În asemenea cazuri, persoanele sunt expuse la riscuri majore. Printre jurnaliștii cărora li s-a refuzat acreditarea și care au fost ulterior reținuți ilegal se numără Viorica Tataru și Andrei Captarenco”, a comunicat Promo-LEX.

Totuși, obținerea acestei acreditări nu garantează accesul liber în regiune. Documentul nu garantează nici posibilitatea desfășurării activităților jurnalistice fără restricții. Un exemplu este cazul jurnalistei Elena Covalenco. În septembrie 2023, fotografei i-a fost interzis accesul în regiune, chiar dacă deținea o acreditare eliberată de clubul Sheriff pentru a fotografia meciul Sheriff Tiraspol vs AS Roma.

„Acest caz demonstrează caracterul arbitrar al sistemului de acreditare. Astfel, acesta nu servește drept un mecanism administrativ legitim, ci mai degrabă ca un instrument de cenzură și control asupra presei. De asemenea, noua inițiativă abuzivă nu face decât să confirme tendințele de blocare a oricărei forme de documentare obiectivă a realităților din teritoriu”, a subliniat Promo LEX.

Măsura propusă se înscrie într-un cadru mai larg de sancțiuni ilegale. Este vorba de acțiuni îndreptate împotriva jurnaliștilor de pe malul drept al Nistrului și a corespondenților străini. Conform așa-numitului „cod contravențional” din regiune, orice încălcare a „regulilor de acces” în regiune – inclusiv de către jurnaliști – cum ar fi ocolirea punctelor de control ilegale, poate duce la aplicarea unei amenzi. Este vorba de o sumă de până la 1 600 de lei moldovenești (circa 80 de euro).

Totodată, în asemenea cazuri, persoana riscă să fie plasată în izolatoarele de detenție provizorie aflate sub controlul așa-numitului „minister al securității”. Ulterior, aceasta urmează a fi „expulzată” forțat din regiune.

În acest context, Promo-LEX face un apel public către autoritățile constituționale și misiunile diplomatice. Asociația îndeamnă autoritățile să solicite încetarea tuturor inițiativelor și acțiunilor abuzive întreprinse de structurile transnistrene împotriva jurnaliștilor de pe malul drept și a corespondenților străini. De asemenea, se solicită încetarea măsurilor abuzive împotriva locuitorilor regiunii. În special este vorba de cei care colaborează cu platformele media independente.

La fel, asociația a cerut autorităților să condiționeze acordarea de ajutoare și finanțări, destinate regiunii transnistrene. Astfel, acestea să fie condiționate de respectarea universală a drepturilor omului. În mod special, asigurarea dreptului la liberă circulație pentru jurnaliști. Aceste acțiuni fiind necesare pentru reflectarea obiectivă a realităților din regiune.

Un „fenomen atmosferic rar” ar fi cauzat pana de curent

Operatorul de rețea din Portugalia a transmis că pana de curent masivă care a lovit Portugalia a fost cauzată de o defecțiune în rețeaua electrică spaniolă, legată de un „fenomen atmosferic rar”. Potrivit unui raport citat de Sky News, defecțiunea s-a produs din cauza unor variații extreme de temperatură în Spania, care au generat „oscilații anormale” în liniile de foarte înaltă tensiune. Aceste oscilații au fost provocate de un fenomen cunoscut sub numele de „variație atmosferică indusă”, care a dus la disfuncționalități în sincronizarea sistemelor de energie între Spania și alte țări din rețeaua europeană interconectată.

În urma acestui incident, au avut loc perturbări succesive în întreaga rețea electrică europeană, afectând atât Spania, cât și Portugalia. De asemenea, REN a subliniat că problema este una extrem de complexă și, din cauza necesității de a reechilibra fluxurile de energie la nivel internațional, ar putea dura până la o săptămână pentru ca rețeaua să fie complet normalizată.

Centralele nucleare nu mai produc energie electrică, în Spania  

În urma penei de curent generalizate, centralele nucleare ale țării (cinci din cele șapte reactoare în funcțiune) au încetat să mai producă energie electrică. 

Președintele guvernului spaniol, Pedro Sánchez, se află în prezent în drum spre Centrul de control al Red Electrica „pentru a clarifica circumstanțele care afectează furnizarea de energie electrică”.

„Cauzele sunt analizate și se folosesc toate resursele pentru a le rezolva”, spune Ministerul pentru Tranziție Ecologică.

Orașele Valencia și Barcelona au rămas fără curent electric, întreaga rețea feroviară spaniolă a fost oprită, serviciile de internet nu au mai funcționat, iar pe străzi a fost haos, traficul acumulându-se în Madrid și Lisabona, potrivit dailymail.

Mii de oameni au luat cu asalt supermarketurile din orașe pentru a-și face provizii de apă și hrană. 

Videoclipuri online arată cum rețelele feroviare din orașele spaniole au intrat în haos, oamenii fiind evacuați prin tuneluri, în timp ce pene de curent afectau stațiile de metrou și opreau trenurile.

O parte din Franța a rămas, de asemenea, fără curent electric în urma întreruperilor din Spania și Portugalia, a confirmat operatorul de rețea al țării. Conform celor mai recente informații, au fost raportate alte întreruperi până în Belgia. 

Momentul în care o familie a fost strivită de o alunecare de teren la o spălătorie în Turcia: tatăl și cele două fiice au murit

Un bărbat și cele două fiice minore ale sale au fost uciși, iar mama lor a fost rănită de o alunecare de teren în timp ce se aflau la o spălătorie auto din Samsun, nordul Turciei, duminică seara, 27 aprilie.

Incidentul a avut loc într-o spălătorie din Canik, pe autostrada Samsun-Ordu. Potrivit imaginilor surprinse de camerele de supraveghere, pământul și bolovanii s-au prăbușit peste spălătoria și benzinăria de lângă, prinzând familia sub dărâmături, potrivit Turkish Minute.

La fața locului au sosit mai multe echipaje, inclusiv cele de căutare și salvare ale Autorității turce pentru gestionarea dezastrelor și situațiilor de urgență (AFAD), pompieri, poliție și personal medical.

Salvatorii au reușit să o scoată în viață din dărâmături pe mama copiilor, în vârstă de 29 de ani. Aceasta a fost transportată la spital cu fracturi multiple. Între timp a fost operată, iar starea ei de sănătate s-a îmbunătățit.

Din nefericire pentru ea, soțul ei, în vârstă de 35 de ani și cele două fete, în vârstă de 5 și 7 ani, nu au supraviețuit în urma incidentului.

Fostul președinte ucrainean Viktor Ianukovici, condamnat la încă 15 ani de închisoare

Fostul președinte al Ucrainei, Viktor Ianukovici, a fost condamnat astăzi la încă 15 ani de închisoare, în urma unei noi sentințe pronunțate de Judecătoria raională Podil din Kiev. Instanța l-a găsit vinovat de organizarea trecerii ilegale a frontierei de stat și de instigare la dezertare în favoarea Federației Ruse. În același dosar, fostul adjunct al șefului Direcției de Protecție de Stat – responsabil de securitatea președintelui ucrainean – a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru aceleași infracțiuni.

Potrivit anchetei, pe 23 februarie 2014, Ianukovici, în complicitate cu al doilea inculpat și cu reprezentanți ai Federației Ruse, a traversat ilegal frontiera Ucrainei pe calea aeriană, organizând transportul a cel puțin 20 de persoane din anturajul său apropiat și din rândul militarilor Direcției de Protecție de Stat.

Zborul a avut loc în afara punctelor oficiale de trecere a frontierei aeriene. Grupul a decolat cu trei elicoptere militare rusești, pilotate de membri ai forțelor armate ale Federației Ruse, de pe marginea satului Urzuf, raionul Manguș, regiunea Donețk, către Rusia, aterizând pe aerodromul militar din orașul Eisk. După o ședere temporară acolo, au plecat spre Anapa și, ulterior, cu un avion militar de transport furnizat de Federația Rusă, au ajuns la aerodromul militar „Gvardiiskoe” din Crimeea.

Ulterior, fostul președinte a decis, cu sprijinul armatei ruse, să părăsească definitiv Ucraina. În timp ce se afla în unitatea militară a Flotei ruse a Mării Negre din apropierea golfului Kazacia din Sevastopol, el i-a instigat pe militarii Direcției de Protecție de Stat care îl păzeau să dezerteze și să plece în Rusia. De pe teritoriul Crimeei, fostul președinte a fost evacuat pe cale maritimă de către trupele ruse.

O parte dintre angajații Direcției de Protecție de Stat a părăsit Ucraina împreună cu fostul președinte, fiind transportați cu o navă militară din Sevastopol spre Rusia. Aceștia nu s-au mai întors în serviciul militar.

Traseul de deplasare al fostului președinte pe teritoriul Ucrainei și al Federației Ruse a fost organizat și monitorizat de către angajați ai Serviciului Federal de Protecție și ai Districtului Militar de Sud al Federației Ruse, în coordonare directă cu președintele Rusiei.

Sentința a fost pronunțată în procedură specială, in absentia, întrucât Ianukovici și fostul oficial al Direcției de Protecție se sustrag de la justiție. Procurorii au solicitat pedepse maxime, iar instanța a admis integral solicitările.

De precizat că aceasta este a doua condamnare definitivă a fostului lider ucrainean. În ianuarie 2019, Viktor Ianukovici a fost condamnat la 13 ani de închisoare pentru trădare și complicitate la purtarea unui război de agresiune.


Viktor Ianukovici s-a născut pe 9 iulie 1950, în orașul Ienakiieve, regiunea Donețk. A devenit o figură importantă în politica ucraineană în anii 2000, fiind susținut în special în regiunile din estul țării, cu orientare pro-rusă.

A ocupat funcția de prim-ministru al Ucrainei în două rânduri: între 2002–2004 și 2006–2007.

A fost președinte al Ucrainei între 25 februarie 2010 și 22 februarie 2014. În timpul mandatului său, Viktor Ianukovici a promovat o politică de apropiere față de Federația Rusă și a blocat semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, fapt care a declanșat protestele cunoscute drept EuroMaidan.

După violențele din februarie 2014, Ianukovici a fugit din Ucraina și s-a refugiat în Rusia. În aceeași lună, a fost destituit de Parlamentul Ucrainei, fiind acuzat de „abandonarea atribuțiilor constituționale”.

Ustensile și aparataje utilizate în stomatologie, depistate în vama Leușeni
Articolul anterior
Operațiune de amploare la nivel mondial privind una din cele mai mari rețele de pedofilie; 1.400 de suspecți identificați
Articolul următor