Noi restricții în România: mască purtată obligatoriu în toate spațiile deschise, inclusiv pe plaje

Mască purtată obligatoriu în toate spațiile deschise, terase și fast-food-uri închise după ora 23:00, în România. Aceasta este ultima hotărâre a Comitetului Național pentru Situații de Urgență din România.

separator

La plajă, obligatoriu distanță de 2 metri între turiști.

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a stabilit noi măsuri pentru limitarea răspândirii SARS-CoV-2. Cea mai importantă dintre ele este obligativitatea purtării măștii în spațiile deschise.

Astfel, este instituită, printr-o decizie, obligativitatea purtării măştii de protecţie, în anumite intervale orare, pentru toate persoanele prezente în spaţiile publice deschise stabilite prin hotărâre a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, cu avizul Direcţiei de Sănătate Publică. De asemenea, s-a decis închiderea teraselor după ora 23.00 şi până la ora 06.00. Pe plajă pot sta mai aproape de 2 metri doar persoanele din aceeaşi familie, respectiv copii şi părinţi sau bunici, scrie observatornews.ro.

CNSU a aprobat, în şedinţa de marţi hotărârea numărul 37 privind stabilirea unor măsuri de limitare a răspândirii infecţiilor cu SARS CoV-2 la nivelul spaţiilor/activităţilor unde există un risc crescut de infectare, arată un comunicat de presă al Executivului. Propunerile transmise prin hotărârea CNSU urmează să fie supuse aprobării Guvernului.

„Comitetul a făcut prin această hotărâre, în baza analizei specialiştilor, următoarele propuneri:

– Instituirea obligativităţii purtării măştii de protecţie, în anumite intervale orare, pentru toate persoanele prezente în spaţiile publice deschise stabilite prin hotărâre a comitetului judeţean sau al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, cu avizul direcţiei de sănătate publică.

– Spaţiile şi intervalele orare se stabilesc luând în considerare probabilitatea creşterii numărului persoanelor prezente concomitent în spaţiile şi în intervalele orare respective, ca efect al desfăşurării unor activităţi individuale sau de grup.

– Se exceptează de la această măsura următoarele categorii de persoane persoanele care desfăşoară activităţi fizice intense sau în condiţii de muncă solicitante, cum sunt temperaturile ridicate sau umiditatea crescută şi copiii cu vârsta mai mică de 5 ani.

– Interzicerea comercializării şi consumului produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice în spaţiile special destinate, dispuse în exteriorul clădirilor unde se desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice, în intervalul orar 23.00-06.00.

– În afara intervalului menţionat, operatorii economici care desfăşoară aceste activităţi, au obligaţia să ia măsuri pentru limitarea numărului de clienţi la numărul locurilor pe scaune, precum şi a oricăror activităţi care presupun interacţiunea fizică între clienţi, inclusiv dansul.

– Interzicerea desfăşurării activităţii cu publicul pentru operatorii economici din domeniul jocurilor de noroc, în intervalul orar 23.00-06.00.

– Pentru plaje, distanţa mai mică de 2 metri între persoane/şezlonguri este permisă numai pentru soţi şi copii însoţiţi de adulţi (părinţi, bunici)”, conform sursei citate.

Un jurnalist britanic a filmat un documentar despre Penitenciarul nr.17 din Rezina. Serialul este disponibil pe Netflix

Netflix a dedicat un întreg episod Penitenciarului nr.17 din Rezina, în seria documentară „World’s Toughest Prisons”, despre cele mai dure puşcării din lume. Realizatorul serialului, Raphael Rowe, vorbeşte despre condiţiile în care sunt ţinuţi condamnaţii în acest penitenciar de maximă securitate, în care își ispăşesc pedeapsa peste 100 de bărbaţi condamnaţi pe viață, transmite publika.md. Vă atenţionăm că urmează informaţii care vă pot afecta emoţional.

„Pe malurile râului Nistru, în Moldova, se află închisoarea Rezina, penitenciarul numărul 17, veche închisoare sovietică de maximă siguranţă aflată în ruină. Mediul începe să mă sufoce. Inima îmi bate într-una. Ea adăposteşte cei mai periculoşi infractori ai Moldovei”.

Raphael Rowe este un jurnalist britanic, condamnat la începutul anilor ’90 pentru o crimă pe care nu a comis-o.

„Mi-a luat 12 ani să-mi dovedesc nevinovăția. Acum călătoresc prin lume ca să descopăr cum e viața în unele dintre cele mai dure închisori ale lumii”.

Rowe a pus la punct un format pentru acest documentar. A mers în mai multe închisori, a discutat cu cei încarceraţi şi cu personalul puşcăriilor care, nu de puţine ori, i-a ascuns realităţile cotidiene. În cel mai recent episod al documentarului, el vizitează Penitenciarul nr.17 din Rezina, unde a împărţit o celulă minusculă cu doi criminali condamnaţi pe viață.

„Fost stat sovietic, Moldova e cea mai săracă țară din Europa. Statul e dur cu infractorii. Pedepsele cu închisoare sunt, în mod uluitor, de șapte ori mai mari decât media europeană”.

În film, cei doi condamnaţi vorbesc despre condițiile din celulele lor și mărturisesc cum au ajuns în închisoare. Maxim a participat la un jaf armat în care un poliţist a fost ucis. Spre deosebire de colegul său de celulă, Maxim susţine că este nevinovat, dar a fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru omor.

„O să încercăm să te ghidăm. – Tu eşti aici de cât timp? – Din 2005. – Deci eşti în închisoare de 16 ani? – Da. El e de mai mult timp aici. De vreo 17 ani”.

„Am omorât o femeie şi nepoata. Eu le aram, le aduceam lemne, le ajutam. Problema în tot asta a fost beţia. Eu până azi nu îmi pot explica cum s-a întâmplat. Tot am avut, înţelegi? Băutura duce la cele mai mari prostii care pot fi comise pe pământ”.

În celula în care a trăit Raphael Rowe alături de cei doi deținuți se află un laptop, un fierbător electric, un frigider, un TV vechi și multe cărți. Maxim susţine că toate au fost obţinute datorită mai multor scrisori către administraţia închisorii.

„ – Acesta e televizorul meu. Am cărţi. – Acestea sunt actele cazului sau cele de studii? – Studii, caz, despre serviciu, scrisorile noastre pentru preşedinte, pentru prim-ministru, alţi miniştri. – Care susţin îmbunătăţirea condiţiilor? – Da”.

Maxim, dar şi alţi puşcăriaşi, au înaintat şi cereri pentru a obţine dreptul de a se afla afară cel puţin o oră pe zi pentru a vedea soarele şi a atinge iarba. Pentru a nu ajunge victime ale bandelor din închisori, autorităţile au decis ca bărbaţii să rămână izolaţi.

„Când am făcut o cerere în care am scris că nu vrem să fim în acest grup şi am cerut ajutor, directorul închisorii a făcut un lucru. Ne-a separat. Nu pe ei, dar pe noi pentru siguranţă şi protecţie. Iar acum îi întrebăm de ce nu putem ieşi să jucăm fotbal, volei şi alte lucruri. Mi-a zis că nu ne poate proteja acolo”.

Realizatorul serialului susţine că Moldova are una dintre cele mai draconice sentințe din lume și nu a eliberat niciodată pe cineva care a fost condamnat pe viață.

„Au trecut ani. Nimeni nu lucrează cu mine să vadă dacă eu m-am schimbat. Pur şi simplu, m-au aruncat în penitenciar şi gata”.

„Întrebarea este care de fapt e scopul pedepsei finale: e pur şi simplu ca omul să moară în penitenciar? Foarte straniu”.

La finalul călătoriei sale prezentatorul a punctat că pușcăria din Rezina e un loc dur, dărăpănat, apăsător și claustrofob.

„Mulţi de aici ispăşesc pedepse lungi, fiind o experienţă dură în închisoare. Codul penal o înăspreşte pentru mulţi de aici, care, conform legii actuale, s-ar putea să nu mai vadă lumea exterioară”.

Am încercat să luăm legătura cu Administraţia Naţională a Penitenciarelor pentru a comenta informaţiile şi detaliile despre condiţiile de viaţă din penitenciarul de la Rezina care apar în documentar. Purtătorul de cuvânt al instituţiei, Artur Istrati, nu a fost de găsit la telefon.

Contactat de postul nostru de televiziune, directorul penitenciarului 17 de la Rezina, Veaceslav Dascăl, a declarat că nu era în funcţie în momentul filmărilor, dar va încerca să ofere un comentariu după vizionarea documentarului.

Raport: Scurgerile la gazoductele Nord Stream au fost cauzate de explozii echivalând cu „sute de kilograme” de TNT

La originea celor patru scurgeri de gaze din conductele Nord Stream din Marea Baltică se află explozii submarine echivalând cu „sute de kilograme” de TNT (trinitrotoluen), a indicat vineri un raport oficial al Suediei şi Danemarcei, transmis Naţiunilor Unite, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Înaltul Reprezentant al UE, despre scurgerile de la gazoductul Nord Stream:  „Vom sprijini o investigație menită să stabilească claritatea deplină.  Orice deteriorare deliberată a infrastructurii energetice a Europei va  primi un răspuns

„Magnitudinea exploziilor a fost măsurată la 2,3 şi, respectiv 2,1 pe scara Richter, adică probabil echivalentul unei încărcături explozive de sute de kilograme”, indică cele două ţări scandinave într-o informare adresată Consiliului de Securitate al ONU, care se reuneşte vineri, la New York, la cererea Rusiei. „Toate informaţiile disponibile arată că aceste explozii sunt consecinţa unui act deliberat”, apreciază Suedia şi Danemarca într-o scrisoare adresată secretarului general al ONU, fără a indica un eventual responsabil.

Sursa şi autorul exploziilor rămân necunoscute, Washingtonul şi Moscova declinându-şi ambele orice fel de responsabilitate, notează AFP. Scurgerile au fost descoperite luni în apele internaţionale la est de insula daneză Bornholm.

Două se situează în zonele economice exclusive ale Suediei, iar celelalte două în cele ale Danemarcei. Pe fondul conflictului în Ucraina şi al tensiunilor între Rusia şi ţările occidentale, daunele provocate gazoductelor- instalaţii strategice între Rusia şi Germania – sunt la originea unor impresionante efervescenţe ale apelor la suprafaţă, cu diametre de la 200 la 900 de metri.

Navigaţia în aceste zone, precum şi survolarea lor sunt interzise. Potrivit documentului danezo-suedez, cele două scurgeri din gazoductul Nord Stream 1 ar trebui să se oprească duminică. Data la care s-ar putea opri scurgerile din Nord Stream 2 rămâne incertă.

Consorţiul Nord Stream AG, care operează gazoductele, a indicat într-un comunicat joi seara că ar putea „începe să evalueze daunele provocate gazoductelor când va primi autorizaţiile oficiale necesare”, adică „atunci când presiunea în gazoducte se va fi stabilizat, iar scurgerea de gaze va fi încetat”.

Expoziția „Mami, nu vreau război!”, vernisată la Muzeul Național de Istorie

Expoziția polono-ucraineană „Mami, nu vreau război!” a fost vernisată la Muzeul Național de Istorie a Moldovei.

Expoziția "Mami, nu vreau război!", vernisată la Muzeul Național de Istorie

Desenele copiilor polonezi din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și al ocupației germane din anii 1939-1945, dar și desene contemporane ale copiilor ucraineni despre războiul din Ucraina transmit un mesaj puternic emoțional și au în comun reprezentarea atrocităților ale războiului care nu s-au schimbat, a menționat ambasadorul Republicii Polone la Chișinău, Tomasz Michał Kobzdej, la vernisaj, transmite IPN.

În 1946, copiii îi arată în desene pe soldați ca pe niște oameni înnebuniți de ideologii naziste sau comuniste, ca pe niște monștri, iar acum, în 2022, armata și soldații ucraineni sunt ocrotitorii, cei care aduc siguranță și pace.

La fel a fost vernisată și o planșă goală. În 1946, copiii în Polonia nu au putut desena la școală atrocitățile pe care le-au experimentat din partea armatei sovietice care a invadat Polonia.

„Nu există niciun un dubiu că războaiele adulților aduc suferință copiilor. Ocrotirea copiilor care sunt victimele războiului este una din prioritățile politicii externe ale Republicii Polone”, a remarcat diplomatul.

Ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Marko Șevcenko, a remarcat că expoziția este în același timp impresionantă și paradoxală.

În pofida faptului că distanța la care au fost făcute aceste desene este de peste 80 de ani, tematica e aceeași. Diferite sunt simbolurile militare și sentimentele pe care le trezesc acestea.

Răul rămâne rău indiferent de mesajele promovate și este important ca toată lume să unească și să riposteze acestui rău, a mai spus ambasadorul.

Eugen Sava, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei, a remarcat că desenele copiilor sunt minunate și tragice în același timp și transmit un mesaj profund.

Vizitatorii prezenți la vernisaj au remarcat că desenele le-au lăsat o amprentă puternică asupra stării lor emoționale.

Atrocitățile pe care le-a făcut armata germană în Polonia în secolul trecut, cât și armata rusă astăzi sunt trecute prin privirile îndurerate ale copiilor.

Imagini cu familii care încearcă să se evacueze în timp ce casele le sunt bombardate transmit emoții puternice.

Expoziția polono-ucraineană „Mami, nu vreau război!” cuprinde lucrări din proiectul Mom, I see war (Mami, văd război).

Desenele pot fi admirate până la sfârșitul lunii octombrie.

Potrivit UNICEF, circa 1.000 de copii în Ucraina au fost uciși sau răniți de la escaladarea războiului.

May be an illustration of text

Tragedie în Argeș: mamă și fiică, moarte de Covid. Tatăl acuză autoritățile
Articolul anterior
Ion Chicu: Noul program de finanţare al FMI este fără precedent pentru R. Moldova
Articolul următor