„Nu vă temeți de căderea lui Putin!”. Doi opozanți ruși cer sprijin pentru înfrângerea regimului de la Kremlin

Vestul trebuie să susțină puternic Ucraina în acest moment critic al războiului, pentru a asigura o victorie clară în fața armatei lui Vladimir Putin pe câmpul de luptă, spun opozanții Gari Kasparov și Mihail Hodorkovski, într-un text publicat de revista Foreign Affairs. Înfrângerea, mai asigură Kasparov și Hodorkovski, nu va genera haos, așa cum se tem unii din Occident, ci ar fi urmată de prăbușirea regimului și de o tranziție spre democrație, pe care opozanții ruși din exil, inclusiv cei doi, sunt gata să o susțină.

Republicans are the new isolationists; will US retreat from world stage? |  The Hill

„Regimul președintelui rus Vladimir Putin își trăiește ultimele clipe. Valul istoriei se întoarce și totul, de la progresele Ucrainei pe câmpul de luptă până la unitatea și hotărârea fermă a Occidentului în fața agresiunii lui Putin, indică faptul că 2023 va fi un an decisiv. Dacă Occidentul își menține fermitatea, regimul lui Putin se va prăbuși probabil în viitorul apropiat”, spun Gari Kasparov și Mihail Hodorkovski.

Cu toate acestea, subliniază ei, unii dintre partenerii-cheie ai Ucrainei continuă să se împotrivească furnizării armelor de care Kievul are nevoie pentru a da lovitura de grație. Administrația președintelui american Joe Biden, subliniază cei doi, pare să se teamă de haosul care ar putea urma unei înfrângeri decisive a Kremlinului.

În acest context, ei fac referire la faptul că SUA au refuzat deocamdată să trimită tancurile, sistemele de rachete cu rază lungă de acțiune și dronele care ar permite forțelor ucrainene să își recupereze teritoriul.

Aici, Kasparov și Hodorkovski vin pentru a-și expune propia viziune privind sfârșitul ipotetic al regimului Putin.

„Sfârșitul dominației tiranice a lui Putin va schimba într-adevăr radical Rusia (și restul lumii) – dar nu în modul în care crede Casa Albă. Mai degrabă decât să destabilizeze Rusia și vecinii săi, o victorie ucraineană ar elimina o puternică forță revanșardă și ar impulsiona cauza democrației în întreaga lume”, asigură ei.

Gari Kasparov și Mihail Hodorkovski, care în text se prezintă drept cofondatori ai unui comitet de acțiune dispus să joace un rol în tranziția spre democrație a Rusiei, sunt la ora actuală proeminenți opozanți ai lui Putin, dar au ajuns aici pe căi diferite.

Kasparov este un fost șahist de renume, implicat de mulți ani în politică și în activism pentru democrație.

Hodorkovski a avut un trecut mai complicat. Afacerist în domeniul energiei, considerat în anii ’90 cel mai bogat om din Rusia, el a intrat în conflict cu regimul lui Putin în momentul în care și-a declarat tot mai clar intențiile politice.

El a fost arestat și condamnat pentru evaziune – acuzație pe care a negat-o, iar imperiul său petrolier a fost dezmembrat și confiscat. După eliberare, Hodorkovski a plecat în străinătate, de unde a început să coordoneze o mișcare de opoziție.

Care sunt argumentele celor doi opozanți? Ei spun că efortul lui Putin de a restaura imperiul pierdut al Rusiei este destinat să eșueze. Momentul ar fi, prin urmare, pregătit pentru o tranziție spre democrație și pentru o deconcentrare a puterii la nivel regional.

Dar pentru ca o astfel de transformare politică să aibă loc, avertizează ei, Putin trebuie să fie învins militar în Ucraina. O înfrângere decisivă pe câmpul de luptă, subliniază cei doi opozanți, „ar străpunge aura de invincibilitate a lui Putin și l-ar expune ca fiind arhitectul unui stat falimentar, făcând regimul său vulnerabil la provocări din interior”.

Colete din Republica Moldova, trimise către conaționalii de peste hotare, reținute de polițiștii de frontieră

Colete din Republica Moldova, cu bunuri în valoare de peste 25.000 lei românești, echivalentul a peste 100.000 de lei moldovenești, care urmau să ajungă la moldovenii de peste hotare, au fost reținute pe 25 ianuarie de către poliţiştii de frontieră din cadrul Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi.

Potrivit Poliției de Frontieră din România au fost supuse controlului patru autoutilitare încărcate cu bagaje şi colete. Astfel, au fost depistate 1248 litri de vin, 230 litri cu alcool şi 218 kilograme de produse alimentare de origine animală (carne, lapte, ouă, brânză), de provenienţă Republica Moldova, pentru care persoanele nu deţineau documente legale.

Alcoolul a fost confiscat, iar bunurile de origine animală au fost predate autorităţii sanitar veterinare pentru a fi distruse.

Persoanele care transportau coletele au fost sancţionate cu amenzi în valoare de 30.000 lei românești, echivalentul a peste 125.000 de lei moldovenești.

Camioane cu lemne din România, în drum spre Chișinău

Primele cinci camioane cu lemne de foc din România urmează sa ajungă astăzi în Republica Moldova. E o primă tranșă din cei 130 mii de metri cubi de lemn cumpărați din România cu sprijinul Înaltului Comisariat a Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați.

Doar 24 de camioane cu 307 metri cubi de lemn confiscate în 2021 în urma  apelurilor privind transporturi suspecte de lemn

Reprezentanţii Ministerului Mediului de la Chișinău au declarat că lemnele vor fi distribuite solicitanților din raioanele Glodeni și Cantemir, deoarece în aceste regiuni este mai puţin teren împădurit. Lemnele vor ajunge la primării și apoi vor fi distribuite pensionarilor, veteranilor de război şi persoanelor vulnerabile.

Lemnul de foc a fost cumpărat din România la un preţ preferenţial. Deşi iarna şi-a intrat de mult în drepturi, mulţi dintre cetăţenii care au vrut să cumpere lemne de la stat și sunt inscriși pe listele de aşteptare, nu au primit nimic.

Moscova recunoaște că a trimis din greșeală la moarte mii de ruși. Bilanțul procurorului general privind ”mobilizările ilegale” pentru Ucraina

Procurorul general al Rusiei, Igor Krasnov, a anunțat marți, 31 ianuarie, că peste 9.000 de cetăţeni ruşi care au fost ”mobilizaţi ilegal” pentru a fi trimişi să lupte în Ucraina au revenit la casele lor, relatează EFE.

Anunțul a fost făcut în timpul unei întâlniri cu preşedintele rus Vladimir Putin.

Krasnov a precizat că unii dintre aceștia, ”din motive de sănătate, nu ar fi trebuit să fie mobilizaţi în niciun caz.”

Pentru susţinerea trupelor ruse angajate în campania militară declanşată împotriva Ucrainei anul trecut în februarie, Putin a ordonat în septembrie mobilizarea a circa 300.000 de rezervişti. Au fost mobilizaţi în total circa 318.000 de soldaţi, dintre care aproximativ 150.000 s-au alăturat contingentului desfăşurat în Ucraina, ceilalţi fiind în instrucţie.

Anunţul mobilizării a generat plecări masive ale bărbaţilor ruşi cu vârsta de încorporare către ţări precum Kazahstan, Georgia, Mongolia, Finlanda sau Armenia. Au survenit, de asemenea, protestele, mai ales în regiunile îndepărtate de Moscova şi Sankt Petersburg, după ce au fost mobilizaţi rezervişti cu probleme de sănătate sau taţi cu familii numeroase.

Mai mult, unii dintre cei mobilizaţi sau familiilor lor s-au plâns de insuficienţa echipamentelor şi de condiţiile precare din cazărmi, neajunsuri recunoscute în cele din urmă de oficialii ruşi, care au promis măsuri de îndreptare a lor.

”Mobilizarea s-a desfăşurat într-o perioadă scurtă de timp şi a relevat numeroase probleme importante, care au devenit o lecţie pentru mulţi”, a semnalat procurorul general. Acesta a subliniat necesitatea reorganizării evidenţelor militare şi crearea unor baze de date adecvate.

sursa

Un bărbat dintr-un orășel numit Luck a câștigat peste 15 milioane de dolari la loterie. Avea o șansă la 7 milioane
Articolul anterior
Un dezertor rus locuieşte în pădure: Se ascunde de mobilizarea lui Putin
Articolul următor