La 1 aprilie, în Registrul de Stat al Alegătorilor din Republica Moldova au fost înregistrați 3.297.386 de alegători – cu 1.355 mai puțini decât la începutul anului 2025.
Datele respective au fost făcute publice de CEC, menționând că peste 2,377 milioane din numărul total de cetăţeni cu drept de vot sunt înregistraţi în unităţile administrativ-teritoriale de nivelul doi de pe malul drept al Nistrului, scrie infotag.md.
Diferenţa este completată de 283,6 mii de alegători care au cetăţenia Republicii Moldova, dar nu sunt înregistraţi la locul de reşedinţă, precum şi de cei care au călătorit legal peste hotare.
Alţi peste 276.000 locuiesc pe teritoriul regiunii transnistrene, care se află în afara controlului autorităţilor constituţionale ale Republicii Moldova.
Cel mai mare număr de alegători este înregistrat în municipiile Chişinău (649,9 mii) şi Bălţi (97,1 mii), precum şi în UTA Găgăuzia (128,2 mii).
Cel puțin 12 state americane au dat în judecată administrația Trump, invocând haosul economic
Cel puțin douăsprezece state americane au dat în judecată administrația Trump la Curtea de Comerț Internațional al SUA pentru a opri noua politică tarifară, invocând că aceasta a adus haos în economie.
Statele reclamante sunt: Oregon, Arizona, Colorado, Connecticut, Delaware, Illinois, Maine, Minnesota, Nevada, New Mexico, New York și Vermont, scrie The Associated Press.
Procesul contestă afirmația liderului de la Casa Albă că poate impune în mod arbitrar tarife bazate pe Actul Internațional al Puterilor Economice de Urgență și solicită instanței să declare tarifele drept ilegale și să blocheze agențiile guvernamentale să le aplice.
Reclamanții susțin că numai Congresul SUA este împuternicit să impună tarife și că președintele poate invoca Actul Internațional al Puterilor Economice de Urgență numai atunci când o urgență prezintă o „amenințare neobișnuită și extraordinară”.
Guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, a afirmat recent că statul său, cel mai mare importator din țară, ar putea pierde venituri de miliarde de dolari în urma noii politici tarifare.
Kush Desai, un purtător de cuvânt al Casei Albe, a declarat că administrația Trump rămâne hotărâtă să abordeze urgența națională care distruge industriile americane și lăsă lucrătorii americani în urmă.
La începutul lunii aprilie, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat o creștere a taxelor vamale pentru majoritatea produselor importate, dar au fost ulterior suspendate pentru o perioadă de 90 de zile pentru mai mult de 75 de țări, inclusiv pentru Republica Moldova.
Recent China a impus tarife suplimentare până la 125% pentru produsele importate din SUA drept răspuns la decizia Washingtonului de a majora la 145% taxele vamale pentru produsele din China.
Cum încearcă Ucraina să recruteze tineri pentru războiul cu Rusia: de la mobilizare forțată la mobilizare binevolă
„Veți primi un salariu generos, un bonus substanțial și un împrumut fără dobândă pentru a vă cumpăra o casă. Va trebui să luptați pe frontul celui mai sângeros conflict din Europa de după Al Doilea Război Mondial”, acesta este oferta cu care Ucraina încearcă să recruteze tineri pentru front. Însă, chiar și așa, e greu de vândut tinerilor care au toată viața înainte, relatează Reuters.
Mai puțin de 500 de persoane au semnat contracte
La două luni după ce Ucraina a lansat o campanie națională de recrutare a tinerilor pentru a lupta timp de un an în cadrul forțelor armate obosite și îmbătrânite, mai puțin de 500 de persoane au semnat contracte, potrivit lui Pavlo Palisa, consilierul militar al președintelui Volodimir Zelenski.
Palisa a subliniat că este încă prea devreme pentru a evalua acest program, care inițial era limitat la șase brigăzi, înainte de a fi extins la 24.
Cifrele de până acum oferă o ușurare nesemnificativă pentru forțele de apărare ale Ucrainei, care sunt depășite numeric de Rusia după trei ani de război în care au murit și au fost răniți sute de mii de oameni.
Pavlo Broshkov, unul dintre tinerii care au acceptat oferta până în prezent, a declarat că el consideră serviciul militar o datorie și că dorește să-și scutească fiica de șase luni, Polina, de ororile cu care s-a confruntat el în timpul conflictului.
”Nu vreau ca fiica mea să audă vreodată cuvântul «război»”, a declarat tânărul de 20 de ani, unul dintre cei șapte recruți intervievați de Reuters, care vor fi trimiși să lupte pe front în aproximativ două luni.
„Pur și simplu nu vreau să știe ce înseamnă asta”, a mărturisit tânărul.
Bonus de 24.000 de dolari
Ca proaspăt tată care visa să cumpere un apartament pentru familia sa, Broshkov a fost atras și de condițiile financiare ale programului de recrutare, lansat în februarie și destinat tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, dispuși să meargă la război.
Pe lângă creditul ipotecar, pachetul include un salariu lunar de până la 2.900 de dolari, cu mult peste salariul mediu de aproximativ 520 de dolari, un bonus în numerar de un milion de grivne (24.000 de dolari) și o scutire de mobilizare de un an, după cele 12 luni pe front.
Soția lui Broshkov, în vârstă de 18 ani, înțelege necesitatea de a apăra țara, dar nu poate să nu se îngrijoreze pentru pericolul la care este expus.
„Moartea este peste tot și îl poate ajunge în orice moment”, a declarat Kristina Broshkova.
„Banii sunt o motivație, dar nu merită să mori pentru bani”, este de părere tânăra.
Vârsta minimă de recrutare
Tinerii recruți se pregătesc să plece pe front într-un moment în care forțele ruse continuă atacurile pe mai multe fronturi, chiar dacă administrația americană a președintelui Donald Trump încearcă să negocieze un armistițiu.
Zelenski a declarat în ianuarie că Ucraina are 980.000 de soldați, în timp ce anul trecut președintele rus Vladimir Putin a ordonat mărirea efectivelor forțelor armate ruse cu 180.000, până la 1,5 milioane de militari în serviciul activ.
În Ucraina, după invazia rusă din 2022, a fost instituită o lege privind recrutarea tuturor bărbaților adulți, iar Kievul a redus anul trecut vârsta minimă de recrutare de la 27 la 25 de ani, în încercarea de a revigora forțele armate.
Programul de recrutare a tinerilor marchează o îndepărtare de mobilizarea forțată, care a fost împiedicată de neîncrederea publicului, și face parte dintr-o inițiativă mai amplă de profesionalizare a armatei, spun oficialii ucraineni.
Atac aerian asupra Harkovului: incendii și case avariate în urma bombardamentelor rusești
Trupele ruse au lansat noi atacuri aeriene asupra mai multor orașe ucrainene, inclusiv asupra Harkovului, în noaptea de joi spre vineri, 25 aprilie. Potrivit primarului Igor Terehov, un incendiu a izbucnit la o întreprindere civilă din districtul Slobidskîi. Până la această oră, victime nu au fost raportate, scrie DW.
Ulterior, autoritățile locale au raportat cinci lovituri confirmate asupra orașului și despre apariția unui nou „grup de drone inamice” pe cer. Potrivit datelor preliminare, mai multe case particulare au fost avariate în urma ultimelor lovituri.
Totodată, canalele de monitorizare din Ucraina au semnalat prezența a cel puțin 30 de drone deasupra regiunilor Cerkasî, Cernihiv, Kiev și Jîtomîr, iar în regiunea Kiev au fost raportate explozii. Informațiile despre eventuale victime sau pagube materiale în aceste regiuni nu au fost comunicate până la momentul publicării.
Cu doar o zi înainte, Harkovul a fost ținta unui alt atac masiv, soldat cu pagube importante. Aproximativ 70 de blocuri și case particulare din districtele Osnovianskîi, Nemișleanskîi, Slobidskîi și Kievskîi au fost avariate. Circa 1.100 de ferestre au fost sparte, iar mai multe acoperișuri au fost deteriorate, potrivit primăriei locale. De asemenea, un incendiu de proporții a cuprins o întreprindere pe o suprafață de 6.000 de metri pătrați.
