O boală extrem de contagioasă, depistată la porumbei, în Capitală

Pacienții care se infectează în spital sau rudele lor încep să câștige în instanță sume record, după ani de zbucium.

Recent, o femeie din Cluj a obținut, în prima instanță, daune morale de 300.000 de euro, după ce și-a pierdut soțul din cauza unei infecții luate din spital. Avocații spun că sunt tot mai multe asemenea procese pe rol.

Pacientul de 46 de ani a fost internat în ianuarie 2017 la Neurochirurgie in Spitalul Județean de Urgență Cluj, după un accident vascular cerebral. La scurt timp după ce a fost operat cu succes, i-a fost depistată o infecție nosocomială – acinetobacter baumanni, un agent infecțios caracteristic florei de spital, cu mare rezistență.

Două luni mai târziu, bărbatul s-a stins, iar familia a început să-si caute dreptatea. Dupa 6 ani, prima instanță le-a dat câștig de cauză.

Potrivit unui raport al Comisiei Europene, România raporteaza cam 1,4% infecţii intraspitaliceşti, puţine în comparaţie cu alte ţări europene, unde media este de 5%, transmite protv.ro.

Președintele Cehiei, Petr Pavel, a fost fotografiat zilele acestea într-un mijloc de transport în comun. Imaginile au ajuns în curând virale pe rețelele de socializare.

„Președintele Cehiei, mergând cu autobuzul la muncă”, a publicat Visegrad24.

Mai mulți utilizatori de Twitter au susținut că este un caz de „populism”, însă un ceh a replicat că nu este pentru prima dată în care fostul general merge cu autobuzul: „Nu este populism, a făcut asta și înainte de alegeri și o face în mod regulat.

Petr Pavel este un erou al războiului din fosta Iugoslavie, în timpul căruia el a ajutat inclusiv la eliberarea unor soldați francezi. Ulterior el a devenit șef al Statului Major ceh și a exercitat în perioada 2015-2018 funcția de președinte al Comitetului Militar al NATO, fiind astfel cel mai înalt responsabil militar al Alianței Nord-Atlantice.

Pavel, în vârstă de 61 de ani, a fost comandantul armatei cehe și președinte al comitetului militar al NATO timp de trei ani; a trecut în retragere în 2018, după o carieră în forțele armate în cursul căreia a fost decorat inclusiv cu crucea militară a Franței pentru curaj în misiunile de menținere a păcii în fosta Iugoslavie, în anii 1990.

În alegerile prezidențiale din ianuarie, el l-a învins pe fostul premier populist Andrej Babis, promițând că va ancora ferm Cehia în Uniunea Europeană și în Alianța Nord-Atlantică, spre deosebire de predecesorul sau Milos Zeman, care încercase să strângă legăturile cu Rusia și China.

În politică, Pavel s-a manifestat că social-liberal și a candidat că independent, obțînând ulterior sprijinul guvernului de centru-dreapta de la Praga. El a transmis electoratului un mesaj de unitate, cu totul diferit de cel al lui Zeman, care s-a retras miercuri după ce a fost șef al statului zece ani. Fostul general a susținut de asemenea fără rezerve Ucraina în războiul cu forțele invadatoare ruse.

Președintele Cehiei nu are multe responsabilități curente, însă este cel care desemnează prim-ministrul și conducerea băncii centrale; are atribuții în politică externă și o mare influență asupra opiniei publice, putând astfel orienta politicile guvernamentale.

Una din aceste politici este cea referitoare la adoptarea euro că moneda a Cehiei – subiect asupra căruia mai multe guverne succesive de la Praga nu au insistat. Pavel susține înlocuirea coroanei cehesti cu moneda unică europeană.

Noul președinte are poziții progresiste și în alte privințe, cum ar fi cea privind căsătoriile homosexuale.

sursa: www.aktual24.ro

Abia a venit primăvară, iar Europa este deja uscată, scrie Politico. Mai mult de un sfert din continent se află în stare de seceta din aprilie, iar multe țări se pregătesc pentru o repetare – sau chiar mai rău – a verii secetoase de anul trecut.

Un studiu care a folosit date din satelit a confirmat la începutul acestui an că Europa suferă de seceta severă din 2018. Temperaturile în creștere fac dificilă recuperarea acestui deficit, lăsând continentul blocat într-un ciclu periculos în care apă devine din ce în ce mai puțină.

„Cu câțiva ani în urmă aș fi spus că avem suficientă apă în Europa”, a declarat Torsten Mayer-Gurr, unul dintre autorii principali ai studiului realizat prin satelit. „Acum se pare că ne-am putea confruntă cu probleme”.

În timp ce ploile așteptate în următoarele săptămâni ar putea reumple solurile de suprafață și ar putea ajută agricultură, o primăvară ploioasă nu poate remedia deficitul actual de apă subterană din Europa, avertizează experții.

Seceta, a declarat săptămâna trecută premierul spaniol Pedro Sanchez, „va fi una dintre dezbaterile politice și teritoriale centrale ale țării noastre în următorii ani”.

Seceta istorică de anul trecut a epuizat rezervoarele de suprafață și subterane ale Europei.

Iarnă ar fi trebuit să aducă ușurare. Dar în multe dintre cele mai afectate regiuni ale continentului a plouat sau a nins puțîn.

Franța, unde nu a plouat mai mult de 30 de zile consecutive în ianuarie și februarie, a cunoscut cea mai secetoasă iarnă din ultimii 60 de ani.

Fundația de cercetare CIMĂ din Italia a constatat o reducere de 64% a ninsorilor până la jumătatea lunii aprilie. Lacul Garda este deja la mai puțîn de jumătate din nivelul sau mediu.

Un raport al asociației spaniole a fermierilor COAG a declarat că unele cereale trebuie „anulate” în patru regiuni întregi în acest an. Un meteorolog a declarat pentru El Pais că „trebuie să ne luăm la revedere de la aproape întreagă recolta de măsline”.

În întreagă Catalunia, rezervoarele se află la doar 27 la sută – în luna aprilie. Săptămâna viitoare, Spania se confruntă cu un val de căldură timpurie.

Potrivit ministrului Tranziției Ecologice, Teresa Ribera, disponibilitatea apei în Spania, la fel că în Franța, ar putea scădea cu până la 40 la sută până în 2050.

Precipitațiile de iarnă sunt cruciale în special pentru țările mediteraneene, a declarat Fred Hattermann, hidrolog la Institutul Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic.

Având în vedere precipitațiile slabe din acest an și stratul subțire de zăpadă din Alpi, „dacă nu sunt multe precipitații acum… atunci vom avea seceta”, a adăugat el.

Cu toate acestea, orice ploaie de primăvară ar servi doar la atenuarea stresului hidric din această vara.

Pentru că Europa să iasă din cercul vicios de a începe fiecare an cu un deficit major de apă subterană, „am avea nevoie de aproape un deceniu de ani cu precipitații abundente”, a avertizat Hattermann.

sursa: www.aktual24.ro