O româncă din Vicovu de Sus, județul Suceava, a fost înşelată de un bărbat pe care l-a cunoscut pe Facebook şi care, pretinzând că este general de armată în Orientul Mijlociu, i-a cerut, cu titlu de împrumut, peste 22.000 de euro. Femeia a declarat că a vrut să-l ajute „din milă” și i-a transferat în repetate rânduri sume de bani în diverse conturi.
Conform Agerpres, din verificările efectuate de poliţişti a rezultat faptul că, din luna iunie a acestui an și până în prezent, femeia a luat legătura prin intermediul unei reţele de socializare cu o persoană necunoscută, care i-ar fi relatat că este general în misiune şi are nevoie urgentă de bani pentru a se întoarce în România.
Femeia a acceptat să îl ajute pe bărbat din milă și de bună voie efectuând mai multe tranzacţii de bani de la diferite sucursale din municipiul Rădăuţi către diverse conturi bancare pe care individul i le-a oferit. Astfel, s-a adunat suma de 22.760 de euro, bani pe care femeia a spus că îi avea de la copiii săi.
În urmă cu câteva zile, ea a relatat cele întâmplate membrilor familiei sale, ocazie cu care aceasta şi-a dat seama că a fost indusă în eroare.
Polițiștii de la IPS Suceava au întocmit dosar de cercetare penală sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune, ce urmează a fi soluţionat procedural prin unitatea de parchet competentă.
Poliţiştii atrag atenţia cu privire la acest mod de înşelăciune
Ei recomandă să nu se dea curs unor astfel de relaţionări păguboase şi să nu fie virate sume de bani în conturile solicitate de persoane necunoscute.
Metoda se bazează pe încrederea celor care se lasă abordaţi, de obicei oameni fără prea multă experienţă pe internet, de către o femeie sau un bărbat, care le devine iubit(ă) şi care aleg să trimită o sumă de bani către iubit(ă), pentru a crea sau păstra legătura amoroasă.
Pe baza avansului tehnologic şi aplicaţiilor de ultimă generaţie accesibile gratuit de pe internet, direct pe telefon sau calculator, în ultima perioadă, această metodă a devenit tot mai sofisticată, deoarece infractorii folosesc limba de origine a victimei şi comunică prin intermediul unor aplicaţii criptate, ceea ce îngreunează mult atât identificarea infractorilor, cât şi dovedirea faptelor lor.
Sumele de bani obţinute de la victimele credule nu sunt însuşite, de obicei, direct de către destinatarul lor final, ci parcurg circuite financiare complicate, fiind transferate de la o persoană la alta, de pe un cont pe altul, prin diverse medii financiare bancare şi nebancare (aşa-numitele „conducte”), folosindu-se de diferite persoane şi justificări, scopul fiind acela de a se crea o mai mare aparenţă de legalitate a încasării finale şi o credibilitate sporită a provenienţei sumei de bani dintr-o operaţiune reală de către dobânditorii subsecvenţi până la beneficiarul final, subliniază poliţiştii.