Pasiunea pentru flori a motivat-o să pornească o afacere cu plante decorative chiar în propria gospodărie şi să obţină un venit acasă. Este vorba despre Maria Josan din raionul Nisporeni. Ea a câştigat recent un grant din partea Organizaţiei Naţiunilor Unite din Moldova, cu ajutorul căruia şi-a instalat un cazan pe biomasă.
Femeia spune că instalaţia este de mare ajutor pentru o asemenea activitate şi că astfel vrea să dezvolte în continuare o afacere prietenoasă mediului, transmite publika.md.
Maria Josan are 53 de ani şi locuieşte în satul Cioreşti, Nisporeni. Acum trei ani femeia a început să planteze flori decorative în ghiveci, într-o mică seră din curte. Pentru a-şi dezvolta activitatea, a aplicat în aprilie 2021 la proiectul ”Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor”, iniţiat de PNUD. Astfel a obţinut un grant de 4.400 de dolari, iar cu o contribuţie proprie de două mii de dolari a cumpărat şi instalat un cazan pe biomasă, care este de mare ajutor familiei şi care contribuie la reducerea emisiilor de carbon.
”Timp de două săptămâni domnii au venit, au instalat ţevile, iar cazanul l-am primit în luna septembrie – octombrie. Materie primă avem de unde, este din sat, viţă de vie, de la prune, de la livezi, avem de unde. El încălzeşte apa până la 80 – 100 de grade, după care trece în acumulatorul de apă de 930 de litri, el se încălzeşte din nou şi chiar de se se stinge focul în cazan, pompele merge cu apa din acumulator. Merge prin ţevi şi se păstrează căldura. ”
Femeia are în seră 2.800 de plante de 12 soiuri, care vor fi vândute pe piaţa locală de sărbători. Pentru a le creşte în condiţii cât mai optime, foloseşte pentru irigare doar apă de ploaie.
”Udăm cu apă caldă, avem în rezervor. Avem un rezervor de apă de o tonă care curge de pe casă când plouă. Acum dacă este zăpadă punem pentru că este mai bine când uzi cu apă de ploaie ori cu apa de la zăpadă pentru că planta creşte mai bine. La primăvară vrem să ne extindem la 18 – 20 de mii de ghivece vor fi.”
Proprietara serei foloseşte şi îngrăşăminte naturale.
”Compostul e al nostru, îl facem singuri. Cumpărăm şi turbă, dar gunoi avem din sat de la oameni care au animale. De la iepruri, de la vite şi punem la compostare. Timp de trei ani el se fermentează, îl mai udăm şi avem al nostru, să nu cumpărăm de fiecare dată.”
Prin proiectul PNUD ”Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor”, 120 de femei din Moldova au obţinut granturi pentru dezvoltarea afacerilor prietenoase mediului. Beneficiarele sunt din raioanele Nisporeni, Călărași, Basarabeasca, Leova, Găgăuzia şi din regiunea transnistreană. Proiectul e implementat din anul 2020, cu asistența financiară a Suediei, şi are o valoare de 3 milioane de dolari.
