O geantă Hermès de 38.000 de dolari are un cost de producție de doar 1.400 de dolari. Chinezii au inundat tiktok-ul cu ”valoarea reală” a produselor de lux

China își extinde conflictul comercial cu Occidentul și pe rețelele sociale, folosind platforma TikTok pentru a lansa o campanie psihologică, în special asupra tinerilor din Vest. În ultima perioadă, TikTok a fost inundat cu videoclipuri în care utilizatori chinezi critică branduri cunoscute, evidențiind cât de ieftin sunt fabricate produsele acestora sau acuzându-le că își ascund adevărata origine a producției, relatează Blick.ch și Heute.at, transmite libertatea.ro. Dar oare chiar spun adevărul?

Mărci de lux „Made în France” sau „Made în Italy” sunt produse în China

În clipurile devenite virale încă din weekendul trecut – și discutate intens pe Reddit – se susține, printre altele, că mărci de lux precum Louis Vuitton își fabrică produsele ieftin în China, deși etichetele indică „Made in Italy” sau „Made in France”.

Frank Müller, lector la Universitatea St. Gallen și expert în industria de lux, confirmă că acuzațiile nu sunt complet nefondate. Deși nu comentează cazuri concrete, el afirmă că este bine cunoscut în industrie faptul că multe branduri de lux externalizează o mare parte din producție, fără a fi complet transparente în fața clienților.

El avertizează însă că dezvăluirea acestor practici poate dăuna ambelor părți: „Producătorii chinezi au câștigat bine în calitate de furnizori. Această transparență forțată riscă să rupă relații de lungă durată”.

Colanți de 100 de dolari costă de 20 de ori mai puțin în China

Un exemplu devenit viral este un clip în care un influencer chinez susține că o pereche de colanți Lululemon vândută cu 100 de dolari în Vest costă doar 5-6 dolari în China, fiind fabricată în aceeași linie de producție, dar fără logo-ul oficial.

Clipul a strâns 1,4 milioane de aprecieri. Informațiile nu pot fi verificate independent, însă Lululemon a declarat pentru Bloomberg că doar 3% dintre produsele lor finite provin din China – fără a detalia ce parte a procesului are loc acolo.

Un alt videoclip viral susține că o geantă Birkin de la Hermès are costuri de producție sub 1.400 de dolari, în timp ce prețul de vânzare ajunge la 38.000 de dolari. Influencerul chinez afirmă că dacă geanta ar fi produsă complet în China, costul s-ar reduce la 1.000 de dolari.

Diferențele de preț sunt uriașe

Müller contestă această estimare, dar recunoaște că marjele din industria de lux sunt uriașe: „Cu siguranță un Birkin nu costă 30.000 de dolari să fie produs”.

Chiar dacă aceste dezvăluiri par să submineze brandurile de lux, Müller nu crede că vor schimba comportamentul de consum.

„Cumpărarea unui brand de lux este o afirmație despre stilul de viață și valori personale – nu doar despre produsul în sine. Prin urmare, publicul țintă nu va renunța ușor la aceste mărci în favoarea unor produse ieftine chinezești.”

Mai mulți producători chinezi susțin că fabrică produse pentru branduri de lux la prețuri foarte mici, pe care apoi le expediază în Europa sub formă de „blankuri” – produse semifinite fără branding – urmând ca doar câțiva pași, precum aplicarea siglei, să fie realizați în Europa. Acest lucru le permite brandurilor să aplice eticheta „Made in Italy” sau „Made in France”.

Contul TikTok „sen.bags”, devenit viral, prezintă astfel de videoclipuri în care proprietarul unei fabrici explică în detaliu procesul.

În același timp, tarifele impuse de președintele american Donald Trump pentru importurile din China – de până la 145% – au crescut semnificativ costurile pentru companiile americane.

Multe dintre ele caută alternative, mutând producția în alte țări pentru a evita taxele vamale. De exemplu, Louis Vuitton a deschis recent o fabrică în Texas, în încercarea de a reduce dependența de China care minimalizează temerile legate de tarifele lui Donald Trump.




Dificultăţi de ultim moment în semnarea acordului dintre Ucraina şi SUA

Ucraina a declarat miercuri că este pe punctul de a semna un acord cu Statele Unite pe tema mineralelor, în mod iminent, după luni de negocieri uneori tensionate, dar o sursă familiarizată cu această chestiune a declarat că a apărut o piedică de ultim moment. Şi „Financial Times” a relatat că semnarea acordului-cadru privind utilizarea resurselor subsolului dintre Ucraina şi SUA este în pericol de a fi anulată în ultimul moment, deşi o delegaţie ucraineană era în drum spre Washington, transmite news.ro

Prim-ministrul Ucrainei a anunţat că prim-viceprim-ministrul Iulia Svîrîdenko este în drum spre Statele Unite pentru a semna acordul, care este esenţial pentru eforturile Kievului de a repara legăturile cu Donald Trump şi Casa Albă, în timp ce preşedintele american încearcă să asigure o soluţie de pace în războiul Rusiei din Ucraina.

Două surse au declarat pentru Reuters că semnarea ar putea avea loc mai târziu miercuri. Dar o sursă a declarat că SUA face presiuni asupra Ucrainei să semneze două documente suplimentare, precum şi acordul principal privind minereurile, în timp ce Kievul simte că nu este încă pregătit pentru aceasta. „Cine ştie – poate că astăzi vor lua (aceste) două documente şi le vor finaliza şi pe acestea”, a declarat sursa.

Un proiect al acordului privind principalele minerale, consultat de Reuters, arată că Ucraina a obţinut eliminarea oricărei cerinţe de a rambursa SUA pentru asistenţa militară acordată în trecut, lucru la care Ucraina se opusese cu fermitate.

Oficialii ucraineni speră că semnarea acordului promovat de Trump va contribui la întărirea sprijinului american – mai slab pentru Kiev de când a venit Donald Trump la putere – în războiul care durează de peste trei ani.

Oficialii ucraineni speră că semnarea acordului promovat de Trump va contribui la întărirea sprijinului american – mai slab pentru Kiev de când a venit Donald Trump la putere – în războiul care durează de peste trei ani.

CE PREVEDE PROIECTUL DE ACORD

Proiectul de acord oferă Statelor Unite acces preferenţial la noi acorduri privind resursele naturale ucrainene, dar nu oferă automat Washingtonului o parte din bogăţiile minerale ale Ucrainei sau din infrastructura sa de gaze, se arată în proiectul văzut de Reuters.

„Într-adevăr, este un acord strategic, este un acord internaţional cu adevărat egal, bun, privind investiţiile comune în dezvoltarea şi redresarea Ucrainei”, a declarat prim-ministrul Denîs Şmîhal.

Proiectul prevede crearea unui fond comun SUA-Ucraina pentru reconstrucţie, care va primi 50% din profiturile şi redevenţele care revin statului ucrainean din noile permise de exploatare a resurselor naturale din Ucraina.

Proiectul nu precizează cum vor fi cheltuite veniturile fondului comun, cine beneficiază de acestea sau cine controlează deciziile privind cheltuielile.

Şmîhal a declarat în cadrul unor comentarii televizate că, odată ce acordul principal va fi semnat, cele două părţi vor conveni asupra altor două documente tehnice suplimentare care vor sublinia aspecte precum modul în care sunt acumulate fondurile. El a spus că Ucraina va păstra controlul asupra tuturor resurselor sale în cadrul acordului, în timp ce fondul va investi în dezvoltarea Ucrainei pentru o perioadă de 10 ani.

„Ucraina va aduce o contribuţie doar din noile licenţe, din noile redevenţe pe resursele minerale. Aceasta va fi contribuţia noastră, din care 50% va fi dată acestui fond”, a spus el.

Statele Unite ar putea utiliza viitoarea asistenţă militară acordată Ucrainei drept contribuţie la fond, a mai declarat Şmîhal, fără ca acordul să reflecte vreun ajutor militar anterior acordat ţării.

Cele două părţi au semnat un memorandum, publicat la 18 aprilie, ca un prim pas spre încheierea unui acord privind dezvoltarea resurselor minerale în Ucraina. În memorandum, acestea au afirmat că urmăresc să finalizeze discuţiile până la 26 aprilie şi să semneze acordul cât mai curând posibil.

Trump şi oficiali din administraţia sa au ameninţat luna aceasta că vor renunţa la eforturile de a negocia un acord de pace dacă nu vor exista semne clare de progres în curând.

Ucraina s-a bazat pe ajutorul militar din partea SUA, de la apărare aeriană la rachete cu rază lungă de acţiune, pentru a respinge atacul Rusiei de la invazia la scară largă a Moscovei în februarie 2022.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în luna februarie a acestui an că ajutorul american reprezintă aproximativ 30% din armele şi echipamentele utilizate pentru apărarea ţării.

La 28 aprilie, Şmîhal a declarat că Kievul a obţinut ca ajutorul american acordat Kievului în trecut să nu fie luat în considerare ca parte a unui acord privind mineralele.

Aflat în vizită în SUA săptămâna trecută, Şmîhal s-a întâlnit cu secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, şi a anunţat „progrese bune” în privinţa acordului.Şmîhal a mai spus că Kievul a definit clar liniile roşii privind conformitatea acordului cu obligaţiile europene ale Ucrainei şi cu legislaţia ucraineană.

DIFICULTĂŢI DE ULTIM MOMENT

Potrivit Financial Times, care citează trei surse, în timp ce avionul în care se afla prim-viceprim-ministrul Ucrainei, Iulia Svîrîdenko, se îndrepta spre SUA, reprezentanţi ai secretarului Trezoreriei SUA i-au spus acesteia că trebuie „să fie pregătită să semneze toate acordurile sau să se întoarcă acasă”.

Americanii doresc ca ucrainenii să semneze miercuri atât acordul-cadru, cât şi un acord detaliat privind fondul de investiţii, care ar completa acordul privind mineralele, au declarat doi oficiali ucraineni pentru FT.O persoană familiarizată cu gândirea SUA a declarat miercuri că negocierile nu s-au încheiat deoarece Ucraina a încercat să revizuiască termenii conveniţi la sfârşitul săptămânii. Persoana respectivă a declarat că înalţii oficiali americani erau îngrijoraţi de faptul că acest lucru ar reduce transparenţa şi responsabilitatea, dar acordul ar putea fi totuşi semnat încă de miercuri, dacă Ucraina revine la termenii iniţiali.

„Statele Unite sunt hotărâte să încheie rapid acest acord vital şi să asigure o pace durabilă în Ucraina”, a declarat un purtător de cuvânt al Trezoreriei SUA.

Ucrainenii au declarat că versiunea SUA este inexactă şi că nu pot semna ambele documente miercuri, deoarece acordul privind fondul trebuie să fie ratificat de parlamentul ţării înainte de a putea fi semnat.Un oficial ucrainean implicat în discuţii şi-a exprimat frustrarea faţă de SUA, spunând că se teme că „ei nu vor fi mulţumiţi cu nimic”.

„Suntem pregătiţi să semnăm astăzi acordul-cadru”, a declarat oficialul, dar a adăugat că şansele erau puţin mai mari de „50-50”.

Deşi acordul-cadru nu oferă în mod explicit garanţii de securitate americane pentru Ucraina, oficialul a numit acordul drept „o expresie a unei alinieri strategice mai largi, pe termen lung şi o demonstraţie concretă a sprijinului Statelor Unite ale Americii pentru securitatea, prosperitatea, reconstrucţia şi integrarea Ucrainei în cadrele economice globale”.

„Credem că echipele au făcut o treabă bună, iar acordul este mult mai bun pentru ambele ţări”, a declarat unul dintre oficialii ucraineni familiarizaţi cu această chestiune.

Deputat în lacrimi la tribuna Parlamentului

Astăzi, la ședința Legislativului, în timpul adoptării Legii privind extinderea votului în diasporă, deputatul PAS Vasile Grădinaru a izbucnit în lacrimi.

În discurs acesta și-a amintit de fratele său plecat și a spus:„E foarte uşor să vorbeşti şi e foarte greu să faci. Anul 2001, în familia mea, fratele meu mijlociu pleca în afară. În 2002, acelaşi lucru. Deşi, în 2002, am absolvit Colegiul de Ecologie cu 9,8, riscam să ajung şi eu din urmă”.

În discursul său, deputatul PAS a menţionat că „votul în diasporă este o datorie morală față de oamenii care au ținut Moldova în viață atunci când alții o ruinau”.

Lovit mortal pe trecerea de pietoni. Unde a avut loc accidentul

Astăzi, în jurul orei 15:20, în satul Măgdăcești, raionul Criuleni, a avut loc un accident foarte grav în care un tânăr a fost lovit mortal chiar pe trecerea de pietoni.

Din informații preliminare se cunoaște că un microbuz, condus de un bărbat de 52 de ani, a tamponat un pieton. Şoferul care se deplasa din direcția Orhei-Chișinău nu s-a asigurat corespunzător și a lovit cu partea laterală stângă a vehiculului un băiat de 18 ani, originar din raionul Florești, în momentul în care acesta traversa regulamentar partea carosabilă pe trecerea de pietoni.

Din nefericire, în urma traumelor primite, tânărul a decedat pe loc, până la sosirea ambulanței. 

Simbolul oului de Paște: semnificații, legende și tradiții păstrate de-a lungul secolelor
Articolul anterior
Mama fetiței care s-a rătăcit în pădure a scris un mesaj public de mulțumire tuturor celor care s-au implicat în căutări
Articolul următor