O moldoveancă a ajuns directoarea unei biblioteci publice din Norvegia

Lia Ciobanu Andersen (39 de ani) a plecat din R. Moldova în 2008, pentru a face studii în Norvegia. În prezent, este directoarea bibliotecii din Ålesund, un oraș cu peste 65.000 locuitori. Ea spune că funcția o onorează, biblioteca reprezentând pentru norvegieni „o importantă arenă a democrației”, scrie Europa Liberă.

Pentru Lia, abia ajunsă ca studentă în Norvegia cu 16 ani în urmă, cel mai greu a fost să se obișnuiască cu nopțile și zilele polare, când soare nu răsare și, respectiv, nu apune timp de 24 de ore consecutive. Acestora li s-a adăugat faptul că nu știa limba norvegiană și că era, pentru prima dată, pe cont propriu într-un loc cu totul străin.

În schimb, încă de pe atunci, vizita des biblioteca locală. A putut să observe cum acolo veneau oameni diverși, interesați de învățare, dezbateri sau, pur și simplu, socializare. „Norvegienii iubesc bibliotecile și le vizitează des”, spune ea.

Lia a coborât din autobuzul cu destinația Volda, acolo unde era universitatea la care urma să învețe științe sociale – Høgskulen i Volda, într-o duminică de august a anului 2008, cu o săptămână mai devreme decât ceilalți studenți. Împrejurimile i-au trezit dubii că acesta era locul unde trebuia să se oprească: nu vedea în depărtare decât o singură persoană, iar restul peisajului de sat nu i se asocia nicidecum cu cea a unei localități care găzduiește o universitate. Își imaginase că Volda e unul din acele orașe mari, în care mușuroaie de oameni se află în permanentă mișcare.

Mai târziu, avea să descopere că deschiderea unor instituții superioare de învățământ în zone rurale face parte dintr-o strategie a statului norvegian, menită să reanimeze satele depopulate și, totodată, să ofere studenților condiții avantajoase de cazare și studii.

„Îmi era greu să mă obișnuiesc cu nopțile de acolo, nu puteam să dorm prima perioadă. În schimb, frumusețea naturii mi s-a părut a fi din afara acestei lumi, iar oamenii, contrar stereotipurilor, foarte deschiși”, povestește Lia.

Secretul a fost să facă ea primul pas și să fie sinceră. Așa, a învățat, inclusiv din interacțiunile cu localnicii, limba norvegiană, cultura și regulile societății de acolo. A ajutat-o mult în procesul său de adaptare și faptul că făcea voluntariat, care este foarte încurajat în Norvegia.

După primul an, în care a studiat limba norvegiană și la universitate, a urmat un curs de master în Psihopedagogie specială, alături de studenți norvegieni și a început, totodată, să muncească într-un oraș din apropiere: Ålesund. Ulterior, a făcut un al doilea master, la aceeași universitate, de această dată în Leadership și organizare publică. Se mutase, între timp, cu traiul la Ålesund.

Astfel, orașul în care și-a găsit primul post de muncă i-a devenit casă. Începând cu 2023, a fost șefă de departament pentru cinci biblioteci, având grijă de personal, dezvoltare și colaborări. Din luna octombrie a acestui an, a devenit directoarea bibliotecii publice din Ålesund, având în subordine șase biblioteci, inclusiv una dintr-un penitenciar. E un post pentru care a concurat doar cu norvegieni, care aveau și multă experiență în leadership.

Citiți continuarea AICI.

Trump i-a spus lui Putin să nu escaladeze războiul din Ucraina

Președintele ales al SUA, Donald Trump, a vorbit la telefon cu președintele rus Vladimir Putin și a discutat despre războiul din Ucraina, a relatat Washington Post pe 10 noiembrie, citând surse apropiate lui Trump.Cotidianul american a scris că Trump a vorbit cu Putin la telefon din Florida pe 7 noiembrie, la o zi după ce vorbise cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, scrie EuropaLiberă.

Surse anonime citate de Washington Post au declarat că Trump i-a spus lui Putin să nu escaladeze războiul din Ucraina și și-a exprimat interesul pentru continuarea discuțiilor privind „rezolvarea în curând a războiului din Ucraina”.

Dar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus luni că nu a avut loc nici o asemenea convorbire telefonică și nici nu sunt planuri pentru așa ceva.

Putin a reacționat inițial cu răceală la marea victorie electorală a lui Trump, înainte de a-l felicita informal pe președintele ales la 7 noiembrie. El a lăudat „curajul” lui Trump de a supraviețui unei tentative de asasinat în iulie și a spus că este „pregătit” să vorbească cu el.

Persoane familiarizate cu convorbirea telefonică au declarat pentru WP că Kievul a fost informat cu privire la apelul lui Putin și nu a obiectat, dar ulterior guvernul Ucrainei a negat că ar fi fost prevenit.

În campania electorală dinaintea alegerilor din 5 noiembrie, Trump a afirmat că va pune capăt războiului din Ucraina, fără a oferi detalii cu privire la modul în care intenționează să facă acest lucru.

Putin a declarat în septembrie că ar dori ca vicepreședinta americană Kamala Harris să îl învingă pe Trump în alegeri, dar observatorii susțin că asta a făcut probabil parte din eforturile Kremlinului de a evita să dea impresia că Putin speră ca Trump să câștige.

Trump a indicat anterior că Ucraina ar putea fi nevoită să accepte să cedeze teritorii pentru a încheia un acord de pace cu Rusia. În aceeași ordine de idei, Bryan Lanza, aliat al lui Trump, a declarat pentru BBC la 9 noiembrie că guvernul lui Trump se va concentra pe obținerea păcii în Ucraina și nu pe ajutorarea Kievului să recâștige teritoriile ocupate de Rusia. „Crimeea s-a dus”, a spus Lanza – dar un oficial de campanie al lui Trump a negat apoi că el ar vorbi în numele președintelui ales.

Relatarea Washington Post cu privire la convorbirea telefonică Trump-Putin a venit la câteva ore după ce Zelenski a declarat că Rusia a lansat 145 de drone asupra Ucrainei în timpul nopții, cel mai mare număr de atacuri nocturne de când Rusia și-a lansat invazia la scară largă a Ucrainei în februarie 2022.

De asemenea, Ucraina a lansat zeci de drone care au vizat capitala rusă, Moscova, forțând închiderea temporară a trei aeroporturi la 10 noiembrie.

Forțele ruse au înregistrat progrese în ultimele săptămâni, Moscova declarând la 10 noiembrie că a cucerit orașul Voltcenka din regiunea Donețk, în estul Ucrainei.

CEC a validat rezultatele alegerilor prezidențiale! Urmează Curtea Constituțională să-și spună cuvântul

Comisia Electorală Centrală a declarat valabile alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024 și a aprobat, în cadrul ședinței de astăzi, procesul-verbal privind centralizarea rezultatelor votării la cel de-al doilea tur al alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 3 noiembrie 2024, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Astfel, în baza proceselor-verbale și a rapoartelor birourilor electorale ale secțiilor de votare privind rezultatele numărării voturilor, precum și a proceselor-verbale cu privire la centralizarea rezultatelor votării la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, întocmite și aprobate de consiliile electorale de circumscripție, Comisia Electorală Centrală a constatat că 1 701 333 de alegători au primit buletine de vot, iar 1 701 284 de alegători au participat la votare. Din numărul total de 1 680 569 de voturi valabil exprimate, pentru concurentul electoral Maia Sandu, desemnată de Partidul Politic ,,Partidul Acțiune și Solidaritate” au votat 930 139 de persoane, iar pentru concurentul electoral Alexandr Stoianoglo, desemnată de Partidul Politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova” – 750 430 de persoane. CEC a declarat ales concurentul electoral Maia Sandu, desemnată de Partidul Politic ,,Partidul Acțiune și Solidaritate”, care a obținut cel mai mare număr de voturi în turul doi de scrutin.

Membrii CEC au aprobat și Raportul cu privire la rezultatele alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024. Acesta cuprinde o descriere exhaustivă a activităților de pregătire, organizare și desfășurare a scrutinului prezidențial.

Raportul urmează să fie prezentat Curţii Constituţionale împreună cu procesul-verbal de totalizare a rezultatelor turului doi al alegerilor Președintelui Republicii Moldova. Potrivit art. 122 din Codul electoral, Curtea Constituțională confirmă sau infirmă, printr-un aviz, legalitatea alegerilor în termen de 10 zile de la primirea actelor de la CEC, dar nu mai devreme de soluționarea definitivă de către instanțele de judecată a contestațiilor depuse conform procedurilor stabilite de legislație.

Contrabandă cu miez de nucă! Peste 2,5 tone confiscate la Briceni

De către ofițerii Echipelor mobile ale Serviciului Vamal, în regiunea or. Lipcani, r-nul Briceni, a fost stopat pentru verificare un mijloc de transport de model “Mercedes-Benz Sprinter”, condus de un nerezident în vârstă de 32 ani, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

În rezultatul controlului vamal în linia a doua, în compartimentul marfar a fost depistată cantitatea de 2.670 kg de miez de nucă, transportată în lipsa documentelor care atestă proveniența sau originea.

În rezultat, lotul comercial și unitatea de transport au fost ridicate și sunt pasibile confiscării, iar investigațiile pe caz conitnuă.

Rețea de falsificare a actelor, destructurată! O persoană reținută
Articolul anterior
Sportivii noștri au obținut 11 medalii la Campionatul Mondial de Karate Shotoka
Articolul următor