O nouă nișă de afaceri în Moldova apărută în urma unei provocări: Soluție bună pentru producătorii locali

Pistilul de fructe: o nouǎ nişǎ de afaceri. Cum este să cultivi fructe și legume, dar să nu le poți vinde pe toate, văzându-le cum se usucă și nu îndulcesc pe nimeni? De ani de zile, Viorica Verlan din satul Pîrîta, raionul Dubăsari, a fost martoră a acestei provocări cu care se confruntă producătorii locali, cărora le oferea servicii de contabilitate. Atunci i-a venit ideea de a lansa o afacere cu pistil, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

În căutarea mai multor informații și perspective, a aflat despre Ludmila Castraveț din Criuleni, antreprenoare cu opt ani de experiență în domeniul producției de pistil. Liudmilei i-a fost greu la început, fiindcă atunci piața nu era pregătită pentru deserturi naturale și neobișnuite. Dorința ei de a produce dulciuri sănătoase a devenit și mai puternică odată cu apariția nepoților săi, când a observat lipsa alternativelor sănătoase pe piața locală, într-o țară altfel abundentă în fructe și pomușoare. A fost nevoie totuși de ceva timp pentru a „fabrica” pistilurile și a le promova prin vânzări directe, considerând nișa redusă de consumatori. 

„Visam la produse noi, sănătoase, fără aditivi și zahăr adăugat și am început să produc pistiluri din fructe și pomușoare. Unora le-au plăcut, altora mai puțin. Am realizat că acesta este un produs care nu se vinde ca pâinea caldă, ci are un segment de piață specific. Afacerea mea se dezvolta lent și din cauza prețului relativ înalt al produsului; nu toată lumea își putea permite. Acum, mai mulți oameni le cumpără, pentru că beneficiile depășesc costurile”, spune Ludmila.

Viorica a vizitat de câteva ori unitatea de producție a Liudmilei, observând numărul de angajați implicați, procedurile de depozitare a fructelor, tehnicile de curățare și ambalare a produsului final. Procesul de producție al Liudmilei include tehnologii pentru ambalarea atât a loturilor mici pentru consumatorii individuali, cât și a cantităților mai mari, potrivite pentru export sau restaurante.

„Am fost profund impresionată de minuțiozitatea și de dedicarea față de calitate la fiecare pas al procesului de producție. De la selecția și depozitarea atentă a fructelor până la tehnicile moderne de curățare și ambalare, totul are loc cu o precizie și grijă deosebită. M-a inspirat motivația echipei de a livra produse de cea mai înaltă calitate, potrivite atât pentru piața internă, cât și pentru export”, spune Viorica.

Pistilul din fructe – beneficii atât pentru sănătate, cât și pentru buget

Pistilul din fructe este produs și consumat la nivel global de secole. Prin uscarea piureului de fructe pentru a obține o consistență asemănătoare cu cea a unei fâșii, culturile timpurii au reușit să creeze o gustare portabilă și durabilă care ajută la conservarea excesului de fructe, mai ales în timpul sezonului de recoltare.

În Moldova, producția de pistil este în prezent o industrie în expansiune care valorifică producția unei mari varietăți de fructe, inclusiv mere, prune și pomușoare. În plus, gospodăriile din Moldova au o tradiție veche de uscare a fructelor ca metodă de conservare, adesea producând pistil în condiții casnice.

Procesul modern de producție începe cu selectarea fructelor proaspete și coapte, care sunt apoi spălate, curățate de coajă și de sâmburi. Fructele sunt amestecate până ating consistența unui piure omogen, la care se pot adăuga îndulcitor și suc de lămâie. Piureul este întins uniform pe tăvi acoperite cu hârtie de copt sau pe tăvile unui deshidratator și uscat în cuptor sau în deshidratatorul de alimente, devenind o gustare sănătoasă, fără conservanți și ingrediente artificiale.

Lansarea unei afaceri de la zero

Înarmată cu cunoștințe valoroase și un plan de afaceri bine pus la punct, Viorica a participat la un concurs de idei de afaceri organizat de PNUD și Japonia și a obținut astfel echipament de bază, modern și eficient energetic în valoare de 20.000 USD pentru a înființa o unitate de producție: deshidratator, un cuptor, precum și mese din oțel inoxidabil.

Ludmila a beneficiat și ea de sprijin pentru afaceri din partea Guvernului Japoniei prin PNUD. Ea a primit echipament pentru eliminarea sâmburilor din cireșe, caise și alte fructe, precum și un aparat care separă pulpa de sâmburi, fiind utilizată și pentru a face piure din fructe, cum ar fi mere și prune. Cu ajutorul său, pot fi eliminați și cei mai mici sâmburi, cum ar fi cei de la căpșuni și zmeură. Din fondurile japoneze, Ludmila a achiziționat, de asemenea, o mașină de spălat fructe, un transportor de sortare și o mașină de ambalare pentru fructele uscate.

„Acest sprijin este foarte important pentru afacere. Întreprinderile mici, în special cele dezvoltate de femei în zonele rurale, au nevoie vitală atât de sprijin financiar, cât și informațional pentru a putea prospera. Ne simțim încurajate să ne îmbunătățim productivitatea, competitivitatea și durabilitatea, fie că este vorba de un start-up sau de o afacere cu experiență”, spune antreprenoarea.

„Dacă ne unim forțele și folosim echipamente complementare, putem asigura produselor noastre un loc pe piață”

Acum, Ludmila și Viorica au același parcurs în afaceri.

„Ludmila este foarte activă la târguri și mă întreabă periodic despre progresul procesului nostru de producție și echipare, deoarece există cerere atât pe plan local, cât și internațional. Odată ce intrăm pe piață, trebuie să livrăm calitatea și cantitățile convenite,” explică Viorica.

Ambele femei antreprenoare fac parte din același micro-cluster turistic – „Inima Nistrului” – înființat cu sprijinul PNUD și al Elveției pentru a facilita specializarea inteligentă a economiilor locale. Viorica a fost aleasă ca manageră a clusterului turistic, care include 52 de membri.

„Nu suntem în competiție, obiectivul nostru este să colaborăm și să exportăm volume mari de producție de înaltă calitate. Echipamentele performante necesită investiții semnificative, dar dacă ne unim forțele și folosim echipamente complementare, putem asigura pentru produsele noastre un loc pe piață și continuitatea afacerii. Implicarea într-o astfel de afacere pe cont propriu, mai ales cu ambiții de export, poate fi foarte dificilă”, spune Viorica Verlan.

În prezent, în timp ce Viorica planifică să deschidă un restaurant și o brutărie adiacentă unității sale de producție, Ludmila depune eforturi pentru a stabili parteneriate cu rețele locale de supermarketuri și pentru a certifica producția, astfel încât să poată exporta în Uniunea Europeană. Între timp, micro-clusterul a ajutat-o să identifice un nou partener de afaceri, pentru a testa o nouă linie de pistil din coarne de pădure și pepene verde.

Poliția de Frontieră a primit echipament modern din partea OSCE

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF) a recepționat trei mijloace de transport destinate domeniului chinologic, programe software, achiziționate în cadrul proiectului de asistență externă „Sprijin pentru agențiile de aplicare a legii din Moldova ca răspuns la provocările de securitate în regiune”, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Scopul proiectului este consolidarea capacităților instituțiilor de drept din Republica Moldova în lupta împotriva criminalității organizate transnaționale, contribuind astfel la securitatea și stabilitatea Republicii Moldova și a întregii regiuni.

„Noile dotări, recepționate cu suportul Guvernului Statelor Unite ale Americii, vor îmbunătăți capacitățile operaționale și analitice ale IGPF, sporind eficiența în activitățile de prevenire și combatere a criminalității transfrontaliere. Integrarea echipamentelor moderne în activitatea de serviciu a Poliției de Frontieră va permite extinderea dimensiunilor practice în cazul instruirii  teoretice, facilitând aplicarea rapidă și eficientă a cunoștințelor acumulate”, a conchis șefa adjunctă a IGPF,  Diana Salcuțan.

La eveniment au participat șefa adjunctă a misiunii OSCE în Moldova, Izabela Hartmann, reprezentanți ai Ambasadei SUA în Republica Moldova, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne și reprezentanți ai Secretariatului OSCE din Viena.

Acest proiect este cofinanțat de guvernele Germaniei, Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit al Marii Britanii, Poloniei și Franței, fiind implementat de cadrul Departamentului pentru amenințări transnaționale al Secretariatului OSCE din Viena, Austria.

De menționat că echipele canine ale Poliției de Frontieră reprezintă domenii esențiale în asigurarea securității frontaliere, iar dotarea cu mijloace de transport va permite mobilizarea promptă în diverse situații, optimizând intervențiile la frontieră și susținând implementarea Conceptului privind funcționarea echipelor canine mobile în cadrul Poliției de Frontieră.

Criză în sistemul educațional: Numărul profesorilor tineri scade dramatic

În ultimii zece ani, numărul profesorilor sub 30 de ani s-a înjumătățit, în timp ce procentul celor peste 60 de ani crește cu 4% la fiecare cinci ani, conform expertului economic Veaceslav Ioniță de la IDIS „Viitorul”. În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 4 octombrie 2024, economistul a atras atenția asupra problemelor din sistemul educațional din Republica Moldova, subliniind că povara educației revine în mare parte femeilor, scrie bani.md.

Pe de altă parte, numărul educatorilor din învățământul preșcolar a crescut, însă calitatea studiilor acestora a scăzut. Dacă anterior unul din trei educatori avea studii superioare, astăzi, unul din trei nu are.

Cu 91.000 de angajați, învățământul este a doua ramură ca număr de salariați, după comerțul cu ridicata. În raioanele precum Cantemir și Telenești, profesorii reprezintă aproape 30% din populația angajată, în timp ce în municipiul Chișinău și Bălți ponderea acestora este sub 10%.

Vârsta medie a profesorilor din învățământul primar și secundar a crescut constant, iar în 2024 se așteaptă ca aceasta să atingă 50 de ani. Tinerii profesori reprezintă doar 7,7% din totalul cadrelor didactice, în timp ce profesorii de peste 60 de ani au ajuns la 21,7%.

În ciuda creșterii salariilor din educație, acestea rămân cu 17%-20% sub media națională. În 2024, salariul mediu al unui angajat din educație este estimat la 11.726 lei lunar, în timp ce salariul mediu pe economie este de 14.300 lei.

Veaceslav Ioniță a subliniat că problema principală a lipsei profesorilor și a îmbătrânirii acestora nu este doar legată de salarizare, ci implică factori mai profund înrădăcinați în sistemul educațional și în politicile de angajare.

Alertă la o clinică din Chișinău după ce o persoană misterioasă a lăsat o geantă suspectă

O geantă suspectă a dat peste cap activitatea unei clinici veterinare din Capitală. După ce directorul a sunat la 112, cei opt angajați au fost scoși din clădire, iar zona încercuită cu o panglică, scrie tv8.md

La fața locului a venit poliția, pompierii, dar și experții de la BombTech.

După aproximativ două ore de verificări, oamenii legii nu au depistat nimic periculos, iar clinica veterinară din cartierul Poșta Veche și-a reluat activitatea.

O tehnologie de anestezie care va revoluționa medicina
Articolul anterior
Gabriel Nebunu, jignit și umilit de profesorii de la Colegiul „Ștefan Neaga”. Ce dezvăluiri a făcut artistul
Articolul următor