Olya și Valera, copiii-minune din Herson, care au primit Golden Buzz la ,,Românii au talent”. Povestea emoționantă a celor doi acrobați

Vladimir Putin a fost sub acuzare de Curtea Penală Internațională, iar pe numele lui a fost emis un mandat de arestare. Președintele rus este acuzat că a deportat copii ucraineni în Rusia, transmite digi24.ro.

Practic, acum, dictatorul rus este urmărit internațional. Acuzațiile sunt legate de crime de război, însă CPI nu vorbește neapărat despre ororile de la Bucha sau din alte părți, ci despre faptul că Putin ar fi direct implicat în deportarea în Rusia a copiilor din Ucraina, din zonele pe care Moscova le-a ocupat acolo.

Pe lângă Putin, este vizată de această anchetă și Maria Lvova-Belova, femeia care conduce în momentul da față Protecția Copilului din Rusia. Și pe numele său a fost emis un mandat internațional de arestare. Vedem pe această hartă țările în care Vladimir Putin poate să fie arestat, dacă ajunge acolo.

Este vorba despre țările colorate cu verde. Acestea sunt statele care au semnat tratatul prin care a fost înființată Curtea Penală Internațională. Este vorba despre aproape întreaga Europă, despre America de Sud, Canada, Australia și state din Africa. Țările colorate cu portocaliu reprezintă țările care au semnat acest tratat, însă în ultimii ani au renunțat la CPI. Practic sunt țări în care Putin nu ar avea de suferit, cel puțin în teorie, dacă ar ajunge acolo.

Este foarte interesant că e vorba și de SUA, care au renunțat la acest tratat. Evident, culoarea roșie reprezintă țările care nu au semnat niciodată tratatul de la Roma prin care a fost înființată instituția. Sunt țări din orientul Mijlociu, India, China.

123 de țări sunt state părți la Tratatul de la Roma prin care s-a înființat Curtea Penală Internațională. Dintre acestea, 33 sunt state africane, 19 sunt state din Asia-Pacific, 18 sunt din Europa de Est, 28 sunt din statele din America Latină și Caraibe și 25 sunt din Europa de Vest și alte state.

Este vorba despre Afghanistan, Albania, Andorra, Antigua and Barbuda, Argentina, Australia, Austria, Bangladesh, Barbados, Belgium, Belize, Benin, Bolivia, Bosnia and Herzegovina, Botswana, Brazil, Bulgaria, Burkina Faso, Cabo Verde, Cambodia, Canada, Central African Republic, Chad, Chile, Colombia, Comoros, Congo, Cook Islands, Costa Rica, Côte d’Ivoire, Croatia, Cyprus, Czech Republic, Democratic Republic of the Congo, Denmark, Djibouti, Dominica, Dominican Republic, Ecuador, El Salvador, Estonia, Fiji, Finland, France, Gabon, Gambia, Georgia, Germany, Ghana, Greece, Grenada, Guatemala, Guinea Guyana, Honduras, Hungary.

Iceland, Ireland, Italy, Japan, Jordan, Kenya, Kiribati, Latvia, Lesotho, Liberia, Liechtenstein, Lithuania, Luxembourg, Madagascar, Malawi, Maldives, Mali, Malta, Marshall Islands, Mauritius, Mexico, Mongolia, Montenegro, Namibia, Nauru, Netherlands, New Zealand, Niger, Nigeria, North Macedonia, Norway, Panama, Paraguay, Peru, Poland, Portugal, Republic of Korea, Republic of Moldova, Romania, Saint Kitts and Nevis Saint Lucia, Saint Vincent and the Grenadines, Samoa, San Marino, Senegal, Serbia, Seychelles, Sierra, Leone, Slovakia, Slovenia, South Africa, Spain, State of Palestine, Suriname, Sweden, Switzerland, Tajikistan, Timor-Leste, Trinidad and Tobago, Tunisia, Uganda, United Kingdom, United Republic of Tanzania, Uruguay, Vanuatu, Venezuela, Zambia.

Caz revoltător într-o localitate din raionul Hânceşti. Doi adolescenţi, în vârstă de 15 ani, au fost bătuţi cu pumnii şi picioarele de un coleg de clasă. La fel de grav e că alţi minori, martori ai scenei violente, nu au făcut nimic pentru a aplana situaţia, ba mai mult, au filmat bătaia şi au postat imaginile pe internet, scrie tvrmoldova.md.

Cei doi elevi au fost bătuţi în data de 14 martie, însă părinţii lor au alertat poliţia abia aseară.

ANGELINA UNGUREANU, jurnalist TVR MOLDOVA: „Potrivit poliției, cei doi adolescenți de 15 ani au fost luați la bătaie de colegul lor de clasa chiar în stradă. Aceștia se întoarceau de la școală. Deocamdată nu se cunoaște care ar fi fost motivul altercației. Angajații poliției au iniţiat o ancheta pentru huliganism și urmează să stabilească toate circumstanțele acestui caz”.

Elevul urmează să fie audiat de poliţie în prezenţa psihologului şcolii. Specialiştii susţin că părinţii sunt primii care trebuie să observe schimbările de comportament a copiilor.

SVETLANA GOREA, psiholog: „Părinţii neglijează. Părinţii critică. Mai sunt şi cazuri când părinţii sunt singuri violenţi. 01:01 sau singuri nu manifestă un tip corect de comunicare. Respectiv copilul îşi dezvoltă aşa nişte abilităţi. Alt motiv este că vrea să se identifice ca lider. Prin violenţă, dominanţă, el se arată că este important şi poate”.

Psihologii mai spun că, deseori, cazurile de violenţă, cum e şi cel al adolescenţilor din Hânceşti, sunt trecute sub tăcere. Acest lucru lasă sechele în comportamentul victimelor şi dă curaj agresorilor.

SVETLANA GOREA, psiholog: „Chiar nu există la noi programe standartizate, validate, foarte bine gestionate, centre specializate pentru diminuarea comportamentului agresiv la copii şi adolescenţi. Da, ele sunt nişte servicii pe lângă protecţia copilului, dar ele nu sunt  atât de bune”.

Pe de altă parte, angajaţii Inspectoratului Naţional de Securitate Publică spun că, în ultimii ani, cetăţenii au prins curaj şi sesizeză poliţia cu privire la cazurile de violenţă în rândul copiilor.

MARIA PLEŞU, reprezentant INSP: „Încercau deseori să aplaneze situaţia de conflict singuri, fără a sesiza poliţia sau alte autorităţi. În toate localităţile sunt înregistrate cazuri de violenţă, atât fizică, cât şi alte tipuri”.

Potrivit INSP, în primele două luni ale anului, s-au înregistrat peste 50 de cazuri de agresiune cu implicarea elevilor, o creştere cu 45 la sută faţă de perioada similară a anului trecut. Din numărul total, jumătate se înregistrează chiar pe teritoriul instituţiilor de învăţământ. Doi minori au fost sancţionaţi cu până la 1500 de lei pentru vătămarea integrităţii corporale. Iar 23 de părinţi au fost amendaţi cu sume de până la 900 de lei pentru neîndeplinirea obligaţiilor faţă de minori.

MARIA PLEŞU, reprezentant INSP: „Cel mai des sunt implicaţi în aceste cazuri – băieţii. Vârsta medie a copiilor implicaţi în aceste acţiuni de violenţă este cuprinsă între 13 şi 15 ani. Copiii delicvenţi provin din familii cu statut social vulnerabil”.

Anul trecut, poliţia a documentat 216 de cazuri de violenţă fizică cu implicarea elevilor, fiind amendaţi trei adolescenţi şi 31 de părinţi.

Un tribunal din Paris a anulat, miercuri, un proces intentat de prima doamnă Brigitte Macron, după ce, în februarie 2022, ea a dat în judecată două femei, care au răspândit pe internet ştiri false potrivit cărora ar fi o femeie transsexuală.

În decizia sa, consultată de AFP, tribunalul a declarat drept nulă şi neavenită reclamaţia depusă de Brigitte Macron pentru încălcarea dreptului la viaţă privată şi a dreptului la imagine, considerând că faptele denunţate de aceasta ar fi trebuit să fie calificate drept defăimare publică, scrie News.ro.

Brigitte Macron, fratele ei şi cei trei copii ai primei-doamne au intentat o acţiune în justiţie la 15 februarie 2022 împotriva a două femei, dintre care una se autointitula „medium”, iar cealaltă „jurnalistă independentă”.

Reclamanţii au cerut instanţei să le condamne pe aceste două femei la plata unor despăgubiri pentru că au difuzat pe canalul YouTube al „mediumului”, la 10 decembrie 2021, „o teză absolut neverosimilă”, potrivit căreia Brigitte Macron, născută Trogneux, nu ar fi existat niciodată, s-ar fi numit de fapt Jean-Michel Trogneux, iar fratele ei i-ar fi preluat această identitate după ce şi-a schimbat sexul.

Această informaţie falsă, care iniţial a circulat discret, a cunoscut ulterior o mai mare amploare şi a condus, de asemenea, la acuzaţii mai grave de pedofilie la adresa primei-doamne.

Reclamanţii au considerat că le-a fost încălcat dreptul la viaţă privată, întrucât interviul de patru ore difuzat pe internet făcea referire la operaţiile chirurgicale pe care Brigitte Macron le-ar fi suferit, susţinea că ea nu era mama celor trei copii ai săi şi dădea informaţii personale despre fratele său. De asemenea, plângerea denunţa încălcări ale dreptului la imagine, întrucât în timpul acestui interviu au fost difuzate diverse fotografii ale reclamanţilor, dintre care unele au fost „retuşate, mărite şi colorate”.

În paralel cu această acţiune civilă, Brigitte Macron, în vârstă de 69 de ani, a intentat o acţiune penală separată, cu o plângere pentru defăimare publică, depusă la 31 ianuarie 2022. Această procedură este încă în curs de desfăşurare.

Relaţia preşedintelui francez cu soţia sa, cu 24 de ani mai în vârstă decât el, pe care a cunoscut-o pe când ea era profesoară, iar el era încă un adolescent, coleg de şcoală cu fiica sa, este periodic o sursă de atenţie mediatică în Franţa şi în străinătate. Nu este pentru prima dată când cuplul este vizat de zvonuri privind genul sau orientarea sexuală: În timpul campaniei prezidenţiale din 2017, Emmanuel Macron a negat afirmaţiile potrivit cărora ar fi homosexual.