Omorul din sectorul Rîșcani! Puțin peste o oră, killerul a intrat în Gara de Nord, de unde a fugit în România. Un complice reținut în Marea Britanie, altul – în R. Moldova

03/09/2024

News

Unul dintre complicii crimei din 10 iulie, din sectorul Rîșcani, a fost reținut la data de 30 august în Marea Britanie, iar oamenii legii vor încerca să obțină extrădarea acesteia. De asemenea, un alt complice, care a avut rolul de asigura transportarea pe teritoriul orașului Chișinău, este reținut în Republica Moldova, după ce ieri au fost efectuate percheziții la domiciliul și mașina acestuia. Complicele colaborează cu ancheta, precizează oamenii legii, scrie tvrmoldova.md.

Șeful Inspectoratului General al Poliției și procurorul șef interimar al PCCOCS au venit astăzi cu detalii despre cazul omorului din 10 iulie, menționând că de la comiterea crimei și până astăzi au fost efectuate peste 150 de acțiuni de urmărire penală și măsuri speciale de investigație, fiind reconstituit tabloul crimei, practic la minut.

De menționat că bărbatul turc, omorât la 10 iulie în sectorul Rîșcani, avea 40 de ani și se numește Eren Izzet. Acesta se afla în căutare internațională de către Marea Britanie, fiind liderul unei organizații de crime organizate din Londra.

Potrivit oamenilor legii, la data de 15 iunie, cu cursa aeriană Larnaca – Chșinău, în Republica Moldova intră doi cetățeni străini – killerul și complicele nr. 1. Acestea au fost preluate de o cetățeană a Republicii Moldova – considerată complicele nr. 3. Aceasta era, de fapt și concubina primului complice, care avea rolul de a-i transporta pe ceilalți prin Chișinău.

Killerul ar fi procurat bicicleta electrică cu ceva timp înainte de a comite crima. La achiziție, bărbatul a refuzat să își ofere datele pentru a beneficia de reducere, refuzându-se și de garanția pentru bicicletă.

Primul complice deținea un apartament în adiacentul locației unde a avut crima. Pe balconul apartamentului, oamenii legii au găsit instalată o cameră de supraveghere, cu vedere spre zona în care a fost înfăptuită crima. De asemenea, acesta ar fi închiriat și o mașină, care a fost fixată de mai multe ori timp de 3 zile (28-30 iunie) în zona în care a avut loc crima.

La data de 7 iulie, în peisaj apare și complicele nr. 2. Acesta ar fi venit cu mașina din Germania, după care s-a aflat în România timp de patru zile, iar de la Iași ar fi închiriat o altă mașină cu care ar fi venit în Republica Moldova.Acesta este întâlnit de killerul propriu zis, fiind fixați împreună în diferite locații din Chișinău.

La puțin peste o oră de la comiterea crimei, killerul a intrat în Gara de Nord, de unde a plecat spre România, cu o cursă Chișinău – Iași.

Percheziții în cazul omorului unui străin la o terasă din sectorul Râșcani al capitalei, scrie moldova1.md! Oamenii legii au descins de urgență, aseară, în cazul omorului unui cetățean străin, la o terasă din sectorul Râșcani al capitalei, pe 10 iulie. Contactat, șeful interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Victor Furtună, a declarat pentru „Teleradio-Moldova” că perchezițiile au loc la o adresă din municipiul Chișinău.

„În contextul omorului care a fost comis la 10 iulie în sectorul Râșcani al capitalei, Inspectoratul General al Poliției a anunțat că polițiștii, în comun cu procurorii din cadrul PCCOCS, efectuează pe moment acțiuni procesuale de urmărire penală”, anunță IGP.

Inspectoratul a precizat că va reveni pe 3 septembrie cu detalii privind rezultatele descinderilor.

Amintim că un cetățean turc în vârstă de 41 de ani a fost împușcat de șapte ori, pe 10 iulie, în timp ce stătea la o terasă din sectorul Râșcani al capitalei. Acesta era urmărit la nivel internațional prin canale de Interpol, cu scopul de arest și extrădare pentru un șir de infracțiuni. Oamenii legii au deschis un dosar penal și examinează versiunea unei reglări de conturi.

Cazul a ajuns și în atenția Parlamentului. Legislativul a anunțat după câteva zile de la tragedie o anchetă internă la IGM, după ce s-a constatat că instituția ar fi facilitat prezența cetățeanului turc asasinat pe teritoriul Republicii Moldova. Potrivit Serviciului de Informații și Securitate, așa cum cetățeanul se afla în urmărire internațională, cererea lui de azil trebuia respinsă. În urma anchetei, șeful Inspectoratului General pentru Migrație, Mihai Vodă, și adjuncții acestuia au fost demiși.

Reamintim în acest context că Parlamentul a aprobat la sfârșitul lunii iulie modificări la Legea privind azilul în Republica Moldova. Conform noilor modificări, cetățenii străini care au probleme cu legea nu vor mai putea să se folosească de tertipuri juridice pentru a evita extrădarea din țara noastră și eschivarea de la răspundere penală.

Un milion de morţi şi răniţi ucraineni şi ruşi în doi ani şi jumătate de război în Ucraina şi consecinţe demografice grave pe termen lung

Un milion de oameni au fost ucişi sau răniţi – ucraineni şi ruşi -, cu consecinţe demografice grave, în cei doi ani şi jumătate ai Războiului din Ucraina, potrivit unei anchete The Wall Street Journal (WSJ), relatează France24, scrie news.ro.

Costul uman al Războiului din Ucraina este o problemă majoră, atât pentru Moscova, cât şi pentru Kiev, însă numărul exact al militarilor ucişi în luptă este un secret bine păstrat.

Însă această anchetă a cotidianului american publicată marţi estimează un bilanţ global de un milion de morţi şi de răniţi de la începutul conflictului, la 24 februarie 2022.

În privinţa armatei ucrainene, ziarul evocă – citând surse ucrainene confidenţiale – un bilanţ stabilit în 2024 de 80.000 de morţi şi 400.000 de răniţi.

În privinţa armatei ruse, WSJ se bazează pe estimări ale serviciilor de spionaj din Occident, cele mai mari evocând 200.000 de morţi şi 400.000 de răniţi, un bilanţ cu mult mai mare, din cauza strategiei ”cărnii de tun” ruseşti.

Însă, dincolo de pierderile umane, WSJ insistă asupra consecinţelor demografice pe termen lung ale Războiului din Ucraina.

Una dintre motivaţiile lui Vladimir Putin în invazia Ucrainei era umflarea numărului locuitorilor Rusiei.

În 2014, anexarea Crimeei i-a permis să adauge 2,4 milioane de cetăţeni, potrivit lui Ivan Krastev, un politolog bulgar specialist în demografie europeană, citat de WSJ.

”Demografia este o prioritate pentru Putin, care vrea să folosească Ucraina şi locuitorii ei pentru a consolida nucleul slav al Rusiei. Însă pentru Ucraina este o dilemă existenţială: câte pierderi poate suferi o ţară fără să-şi compromită viitorul?”, declară el cotidianului american.

În afară de militarii ucişi în luptă, există pierderi civile care rămân necunoscute, şase milioane de ucraineni au fugit din ţară, iar decesele care nu sunt legate în mod direct de război depăşesc mult naşterile.

În primele şase luni din 2024, în Ucraina s-au înregistrat 250 000 de morţi şi doar 87 000 de naşteri.

Rezultatul este că populaţia ucraineană – de 40 de milioane de locuitori la începutul lui 2022, cu tot cu crimeea – este în prezent de 25-27 de milioane de locuitori, potrivit unor estimări guvernamentale în teritoriile aflate în prezent sub controlul Kievului.

Dezastru în Ucraina! Armata rusă a bombardat puternic orașul Sumî, unde au fost puse la pământ un cămin de bătrâni și un orfelinat

Orașul Sumî, aflat în apropierea graniței cu Rusia (zona Kursk) este bombardat intens de forțele militare ruse, aproape în fiecare zi. Un cămin de bătrâni și un orfelinat au fost puse la pământ doar în ultimele 24 de ore, scrie digi24.ro.

Forţele Rusiei au atacat un centru pentru vârstnici din oraşul Sumî din Ucraina şi au vizat sectorul energetic, într-un nou val de atacuri aeriene desfăşurat joi, provocând moartea a cel puţin unui civil, afirmă oficialii ucraineni, citaţi de Reuters.

Un organism de monitorizare al ONU afirmă că atacurile asupra reţelei de electricitate au încălcat, probabil, dreptul umanitar, în timp ce Agenţia Internaţională pentru Energie a arătat, într-un raport, că deficitul de electricitate al Ucrainei în lunile critice de iarnă ar putea ajunge la o treime din vârful cererii estimate.

În timpul unui atac din timpul zilei asupra oraşului Sumî din nord, o bombă rusească ghidată a lovit o clădire cu cinci etaje, afirmă oficiali regionali şi militari. O persoană a murit şi 12 au fost rănite, a arătat Ministerul de Interne pe Telegram.

Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că echipele de salvarea încearcă să vadă dacă au rămas oameni prinşi sub dărâmături. Imaginile de acolo publicate odată cu postarea ministerului arată pacienţi în vârstă în timp ce sunt evacuaţi din clădirea avariată, fiind întinşi pe jos pe covoare şi pături.

În discursul său nocturn, Zelenski a afirmat că Rusia a lansat 90 de atacuri cu bombe ghidate în ultimele 24 de ore. Într-un alt bombardament a fost lovit satul Pavlivka, la 3 km distanță de graniță, în regiunea Sumî. Un bloc de locuințe și, un orfelinat și un Centrul de reabilitare pentru copii au fost lovite.

Un total de 18 persoane au fost rănite, 6 copii și 12 adulți. A fost incălcat dreptul umanitar internațional Misiunea ONU pentru Monitorizarea Drepturilor Omului în Ucraina afirmă că atacurile Rusiei au încălcat dreptul umanitar internaţional, punând în pericol servicii esenţiale, ameninţând sănătatea publică, educaţia şi economia, potrivit unui raport. Kievul spune că vizarea sistemului energetic este o crimă de război, iar Curtea Penală Internaţională a emis mandate de arestare pentru patru oficiali şi ofiţeri militari ruşi pentru bombardarea infrastructurii energetice civile.

Moscova susţine că infrastructura energetică este o ţintă militară legitimă şi respinge acuzaţiile ca irelevante. Sumî, o ţintă frecventă Moscova a atacat în mod repetat regiunea Sumî, care se învecinează cu regiunea Kursk din Rusia, locul unei incursiuni majore a ucrainenilor, în timp căreia Kievul afirmă că a cucerit peste o sută de localităţi.

Miercuri seară, bombardamentele ruse au ucis trei persoane în apropier de Krasnopillia, în regiunea Sumî, afirmă procurorii locali. Joi, alte bombardamente au rănit două persoane şi au avariat o instituţie medicală.

Ursula von der Leyen, din nou la Kiev: „Vom ajuta Ucraina în eforturile sale curajoase”

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a sosit vineri la Kiev pentru a discuta cu oficialii ucraineni despre sprijinul Uniunii Europene în pregătirea pentru iarnă, consolidarea apărării și progresele în legătură cu împrumuturile G7, scrie adevărul.ro.

Ursula von der Leyen a ajuns pentru a opta oară la Kiev pentru a discuta sprijinul UE pentru Ucraina în pragul iernii, conform Reuters, relatează Agerpres.

„A opta mea vizită la Kiev are loc în contextul în care sezonul rece începe în curând, iar Rusia continuă să țintească infrastructura energetică. Vom ajuta Ucraina în eforturile sale curajoase. Am venit aici pentru a discuta despre sprijinul Europei. De la pregătirea pentru iarnă la apărare, la aderare și la progresele privind împrumuturile G7”, a scris Ursula von der Leyen pe rețeaua de socializare X.

Ursula von der Leyen a anunțat joi că 160 de milioane de euro din veniturile înghețate ale activelor rusești vor fi direcționate pentru a acoperi nevoile umanitare urgente ale Ucrainei în această iarnă.

Rusia a distrus aproximativ 9 gigawați (GW) din capacitatea de producție a infrastructurii energetice ucrainene, o pierdere pe care Ursula von der Leyen a descris-o ca fiind „echivalentul energetic al celor trei state baltice”.

Von der Leyen a adăugat că UE intenționează să restabilească 2,5 GW din capacitatea de generare a energiei electrice a Ucrainei și să crească exporturile pentru a furniza 2 GW de energie electrică Ucrainei.

Von der Leyen urmează să aibă o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și alți oficiali de rang înalt.