OMS cere un coridor de sănătate umanitară în Ucraina. Cel puțin 1 din 5 locuitori nu are acces la medicamente

Organizația Mondială a Sănătății a anunțat luni, 21 noiembrie, că aproximativ una din cinci persoane din Ucraina nu are acces la medicamente şi a cerut un ”coridor de sănătate umanitară” pentru a permite trimiterea proviziilor în toate regiunile ţării.

Iarna şi zăpada vor reprezenta o ”provocare formidabilă” pentru sistemul de sănătate, a declarat dr. Jarno Habicht, reprezentantul OMS în Ucraina, relatează CNN.

De asemenea, directorul regional al OMS pentru Europa, Hans Kluge, a avertizat că sistemul de sănătate al Ucrainei ”se confruntă cu cele mai întunecate zile ale războiului de până acum” şi a cerut un ”coridor de sănătate umanitară” pentru a permite trimiterea proviziilor esenţiale în toate regiunile ţării, potrivit The Guardian.

Problema este mai gravă în regiunile ucrainene ocupate de Rusia, una din trei persoane neputând să obţină medicamentele de care au nevoie, a declarat Habicht într-o conferinţă de presă, la Kiev.

Acest sezon de iarnă şi în special zăpada căzută în anumite părţi ale Ucrainei vor reprezenta o ”provocare formidabilă” pentru sistemul de sănătate, a adăugat el.

De asemenea, atacurile continue asupra infrastructurii de sănătate din Ucraina au afectat disponibilitatea serviciilor de sănătate, precum medicamentele, vaccinurile împotriva Covid-19 şi echipamentele din unităţile de terapie intensivă din spitale, a mai spus oficialul OMS.Ads

”Aş spune că, având în vedere că 50% din infrastructura energetică civilă este deteriorată sau distrusă în momentul instalării unei ierni brutale în timpul căreia temperaturile pot scădea până la minus 20 de grade, acest lucru trebuie considerat drept cel mai mare atac asupra sistemului de sănătate de pe pământ european de la al Doilea Război Mondial”, a declarat directorul regional al OMS pentru Europa, Hans Kluge, în aceeaşi conferinţă de presă.

OMS a documentat 703 atacuri asupra infrastructurii de sănătate de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, a mai precizat Kluge.

El a descris aceste atacuri drept o ”încălcare a dreptului internaţional umanitar şi a normelor războiului”.

Atacurile asupra infrastructurii de sănătate şi energie au făcut ca sute de spitale şi unităţi de asistenţă medicală ”să nu mai funcţioneze pe deplin, să fie lipsite de combustibil, apă şi electricitate şi să nu mai poată satisface nevoile de bază”, a adăugat oficialul OMS.

El şi-a exprimat îngrijorarea în special pentru 17.000 de pacienţi din Doneţk, despre care a spus că ar putea rămâne în curând fără medicamente antiretrovirale critice care îi menţin în viaţă.

sursa

Judecătorii le cer deputaților să includă în bugetul de stat fonduri pentru a le fi majorate salariile așa cum a hotărât Curtea Constituțională

275 de judecători din instanțele din Republica Moldova, de la toate nivelele, au înaintat o adresare către Parlamentul Republicii Moldova prin care solicită ca la stabilirea valorii de referință prin Legea bugetului de stat să fie luată în considerație Hotărârea Curții Constituționale din 6 decembrie 2022, scrie www.bizlaw.md.

Judecător, reținut pentru acțiuni de corupție – Unghiul – Vezi lumea aşa  cum e ea!

Curtea a recunoscut constituționale articolele 12 alin. (15) și 29 alin. (2) din Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, în măsura în care ajustarea anuală a mărimii valorii de referință a coeficientului de salarizare a judecătorilor și a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este obligatorie și se bazează cel puțin pe rata inflației medii anuale la data adoptării Legii bugetului de stat pentru anul următor. De asemenea, Curtea a recunoscut constituționale articolul 12 alin. (16) și Anexa nr. 4 Tabelul 1 din Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, în partea care vizează modul de calculare a salariului de bază al judecătorilor și al membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

Magistrații spun că în Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2023 pentru calcularea, începând cu 1 ianuarie 2023, a salariilor angajaților din sectorul bugetar, în conformitate cu prevederile Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, se stabilește valoarea de referință în mărime de 1900 de lei. De asemenea, sunt stabilite valorile de referință:

  • 2.500 de lei pentru judecători (cu excepția judecătorilor din cadrul Curții Constituționale, al Consiliului Superior al Magistraturii și al Curții Supreme de Justiție), procurori, inspectori-judecători, inspectori din cadrul Inspecției procurorilor și directorul Institutului Național al Justiției;
  • 2.600 de lei pentru judecătorii din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și al Curții Supreme de Justiție;
  • 3.000 de lei – pentru judecătorii din cadrul Curții Constituționale.

Judecătorii menționează că deși a fost instituită de Curtea Constituțională o obligație pentru Guvernul Republicii Moldova de a majora salariile judecătorilor conform ratei medii a inflației în proiectul prezentat Parlamentului nu este o prevedere în acest sens.

Tragedie la Cupa Mondială din Qatar. Renumitul jurnalist american Grant Wahl a murit după ce s-a prăbuşit în zona rezervată presei, în timpul meciului Argentina – Olanda

Tragedie la Cupa Mondială din Qatar. Renumitul jurnalist american Grant Wahl a murit după ce s-a prăbuşit în zona rezervată presei, în timp ce transmitea de la meciul de vineri Argentina – Olanda, a declarat un martor pentru CNN. Circumstanţele morţii sale nu sunt clare.

„Întreaga familie US Soccer are inima frântă să afle că l-am pierdut pe Grant Wahl. Grant a făcut din fotbal munca vieţii sale şi suntem devastaţi că el şi scrisul lui genial nu vor mai fi alături de noi”, a transmis US Soccer într-o declaraţie pe contul său oficial de Twitter.

US Soccer a lăudat pasiunea lui Wahl şi „credinţa în puterea jocului de a promova drepturile omului” şi a transmis condoleanţe soţiei lui Wahl, Celine Gounder, şi celor dragi.

Wahl a scris despre fotbal mai bine de două decenii, inclusiv de la 11 Cupe Mondiale, potrivit site-ului său. A scris pentru Sports Illustrated şi a fost autorul a două cărţi despre acest sport.

Natalia Gavrilița îi răspunde lui Putin: Moldova este o țară suverană și decide singură unde-și stochează gazul pe care îl procură

Republica Moldova este o țară suverană și decide singură unde-și stochează gazul pe care îl procură! Este răspunsul premierului Natalia Gavrilița după ce liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, s-a arătat indignat de faptul că gazul procurat de Republica Moldova de la Gazprom este stocat pe teritoriul Ucrainei. În același timp, premierul dă asigurări că semnarea contractului cu MGRES este o decizie avantajoasă pentru ambele maluri, întrucât le oferă cetățenilor energie electrică la un preț mai mic și posibilitatea de a evita deconectările în cazul unor noi bombardamente asupra Ucrainei, notează IPN.

Acum două zile, președintele Federației Ruse și-a manifestat nedumerirea față de decizia Chișinăului de a-și păstra stocurile de gaz în Ucraina. Vladimir Putin i-a cerut ministrului Energiei din Rusia să analizeze situația.

„Republica Moldova este o țară suverană și gazul pe care îl procură și pentru care plătește poate să-l stocheze acolo unde decide. Noi nu avem stocuri de gaze naturale în Republica Moldova, stocăm o anumită cantitate de gaze naturale în România, însă acolo stocurile sunt destul de pline, și stocăm anumite cantități în Ucraina, pentru că există capacități de stocare și pentru că aceste stocuri sunt sigure. De aceea, gazul pe care noi îl procurăm și îl plătim suntem liberi să-l stocăm acolo unde decidem”, a spus în replică Natalia Gavrilița în cadrul unui interviu la Vocea Basarabiei.

În același timp, prim-ministrul spune că decizia de a semna contractul de achiziție a energiei electrice cu MGRES le oferă cetățenilor tarife mai mici la electricitate. De asemenea, potrivit premierului, acest contract oferă posibilitatea de a evita deconectările sau de a restabili rapid aprovizionarea țării cu electricitate, în cazul în care Rusia va continua să atace cu brutalitate Ucraina.

„Semnarea contractului cu MGRES ne-a ajutat și să obținem un preț mai bun, și să ne asigurăm că atunci când sunt aceste bombardamente asupra infrastructurii critice din Ucraina avem posibilitatea fie să le evităm, fie să recuperăm frecvența și energia în sistem mult mai repede, pentru că, de fapt, este o producere pe teritoriul nostru, chiar dacă este necontrolat. În același timp, ne dăm foarte bine seama că trebuie să facem toate analizele corect, să avem fundamentare economică și să comunicăm cu oamenii despre importanța acestei decizii. Ea a fost consultată cu partenerii noștri, deci, este vorba despre o decizie într-un context mai larg și ea a fost analizată și consultată înainte de a fi luată”, a mai spus prim-ministrul.

În urma semnării contractului cu MGRES, malul drept al Nistrului procură energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan la un preț de 73 de dolari / MW. Reducerea prețului de achiziție a determinat ANRE să revizuiască în scădere tarifele la energie electrică. Acum prețul energiei furnizate de Premier Energy este de 4,62 lei/kWh, în loc de 5,91 lei/kWh. De asemenea, consumatorii FEE Nord achită 4,65 lei/kWh, în loc 5,60 lei/kWh.

Armata ucraineană urmează să evacueze civili din zonele recent eliberate din regiunile Herson şi Nikolaiev. Există temeri că oamenii nu vor putea trece de iarnă
Articolul anterior
O călugăriță care a câștigat ”Vocea Italiei” s-a făcut chelneriță, în Spania: ”Trebuie să-ți asculți inima cu curaj”
Articolul următor