Opozanții din Italia pun la îndoială sancțiunile împotriva Rusiei: ,,Oamenii plătesc facturi de două, chiar de patru ori mai mari”

Matteo Salvini, liderul partidului italian de extremă dreapta Liga, a creat duminică o polemică punând la îndoială eficacitatea sancţiunilor europene adoptate împotriva Rusiei după declanşarea invaziei în Ucraina, transmite AFP.

Escándalo en Italia por la última ocurrencia de Salvini | Europa al día |  DW | 22.01.2020

”Mai multe luni s-au scurs şi oamenii plătesc facturi de două, chiar patru ori mai mari, şi, după şapte luni, războiul continuă şi visteria Federaţiei Ruse se umple de bani”, a declarat Salvini la postul de radio RTL înainte de a se deplasa la Forumul economic The European House – Ambrosetti ce are loc la Cernobbio, în nordul Italiei.

”Sancţiunile funcţionează? Nu. În prezent, cei care sunt sancţionaţi sunt câştigători, pe când cei care au instituit sancţiunile sunt în genunchi”, scrisese el pe Twitter sâmbătă.

”În mod evident, cineva în Europa face un calcul greşit. Este esenţial să regândim strategia pentru a salva locurile de muncă şi firmele în Italia”, a pledat Salvini.

Enrico Letta, şeful Partidului Democrat (PD), unul din adversarii săi principali în campania pentru alegerile legislative din 25 septembrie, i-a replicat imediat pe aceeaşi reţea socială: ”Cred că Putin nu ar fi spus-o mai bine”.

”Când îl aud pe Salvini vorbind despre sancţiuni, am impresia că aud propaganda lui Putin. Sunt îngrijorată pentru o ţară ca Italia care face cu ochiul Rusiei”, a reacţionat şi ministrul pentru sudul Italiei, Mara Carfagna, în marja forumului economic organizat pe malul lacului Como.

Legăturile între Salvini şi Moscova au suscitat îngrijorări în Italia, mai ales după invadarea Ucrainei, riscând să stânjenească Liga şi pe aliaţii săi din Forza Italia şi Fratelli d’Italia în campania electorală.

În schimb, Giorgia Meloni, lidera partidului Fratelli d’Italia (post-fascist), care conduce în sondaje, a luat poziţii clare în favoarea susţinerii Ucrainei şi a trimiterii de arme Kievului.

O dezbatere organizată de The European House – Ambrosetti urmează să-i reunească în cursul zilei pe principalii lideri ai partidelor, printre care Giorgia Meloni, Matteo Salvini şi Enrico Letta.

Numărul morților crește în Iran după zece nopți de proteste violente împotriva regimului

Iranienii au ieșit în stradă pentru a zecea noapte consecutivă pentru a protesta împotriva regimului islamist după uciderea Mahsei Amini, relatează The Guardian. Protestele continuă în Iran în ciuda avertismentului dat de puterea judecătorească.

Numărul morților crește în Iran după zece nopți de proteste violente împotriva regimului

Bilanțul oficial al deceselor arată că cel puțin 41 de oameni au fost uciși de când au început tensiunile, majoritatea dintre aceștia fiind protestatari, transmite Digi24.ro.

Organizația Iran Human Rights, pentru drepturile omului, cu sediul în Norvegia, anunța duminică un bilanț de cel puțin 57 de morți. Ei spun, însă, că faptul că internetul a fost tăiat face tot mai dificilă confirmarea unui număr de decese într-un context în care protestele conduse de femei s-au răspândit într-un număr mare de orașe.

În imagini, protestatarii continuă să strige „moarte dictatorului” pe străzi.

Reluând un avertisment anterior al președintelui extremist Raisi, și șeful puterii judecătorești din Iran, Gholamhossein Mohseni Ejei, i-a amenințat pe protestatari cu „o acțiune decisivă și lipsită de indulgență”.

Sute de protestatari, activiști pentru reformă și jurnaliști au fost arestați în timpul protestelor de noapte care au început imediat după moartea femeii de 22 de ani, în 16 septembrie.

În cele mai mari proteste din ultimii trei ani în Iran, forțele de ordine au tras cu gloanțe de război în timp ce protestatarii au aruncat cu pietre, au incendiat mașini de poliție și clădiri oficiale. Unele dintre protestatare și-au ars simbolic vălurile obligatorii și și-au tăiat părul.

În mijlocul protestelor, guvernul iranian a încercat să răspundă la criticile internaționale – ambasadorii norvegian și britanic au fost chemați la explicații pentru „interferență” și „relatări ostile în presă”, iar ministrul de externe a criticat SUA pentru „sprijinul său pentru insurgenți”.

Iranul cere explicații de la ambasadele străine

Duminică, Jake Sullivan, consilierul pe probleme de securitate națională de la Casa Albă, a spus că SUA au făcut „pași tangibili” spre sancționarea poliției moralității, responsabilă de uciderea Mahsei Amini.

Regatul Unit, la rândul său, a fost criticat pentru „atitudinea ostilă” a presei de limbă farsi. Diplomația britanică a răspuns că statul britanic susține libertatea presei și condamnă atacul guvernului iranian asupra „protestatarilor, jurnaliștilor și libertății internetului”.

Ambasadorul norvegian a fost chemat să explice „poziția intervenționistă” a președintelui parlamentului de la Oslo, Masud Gaharahkhani, de origine iraniană, care și-a exprimat sprijinul pentru protestatari.  

„Dacă părinții mei nu ar fi luat decizia de a fugi în 1987, și eu aș fi fost unul dintre cei care luptă în stradă cu viața”, a scris el, pe Twitter, duminică.

Guvernul de la Teheran a organizat și el mitinguri pro-regim, duminică, la Teheran, o încercare disperată de a arăta că încă există sprijin pentru teocrația sângeroasă care conduce Iranul din 1979.

Proteste în solidaritate cu femeile iraniene și cu protestatarii au fost organizate la Atena, Berlin, Bruxelles, Istanbul, Madrid, Paris și New York.

Aproape 17.000 de ruși au trecut granița în Finlanda în weekend

Aproape 17.000 de ruși au trecut granița în Finlanda în timpul weekend-ului, o creștere de 80% față de săptămâna precedentă, au anunțat autoritățile finlandeze, luni, în condițiile în care fluxul de ruși care încearcă să scape de mobilizare a crescut puternic, scrie Reuters.

Aproape 17.000 de ruși au trecut granița în Finlanda în weekend

Activitatea de la granița ruso-finlandeză s-a mai clamat la începutul zilei de luni, însă a rămas mai ocupată decât în săptămânile precedente, a anunțat căpitanul Taneli Repo, de la autoritatea de frontieră sud-estică din Finlanda, transmite digi24.ro.

„Cozile continuă să fie ceva mai lungi față de cum erau în pandemie”, a spus el. Anunțul de miercuri al lui Vladimir Putin, că Rusia va începe prima sa mobilizare publică de la Al Doilea Război Mondial încoace, pentru ca dictatorul rus să aibă mai mulți oameni de trimis să moară în Ucraina, a provocat o fugă a bărbaților tineri spre granițe.

Tinerii ruși care au trecut în Finlanda pe la punctul de trecere de la Vaalimaa, săptămâna trecută, unii după o călătorie de trei ore din Sankt Petersburg, spun că au părăsit țara de frica mobilizării.

Guvernul finlandez, care se teme că va deveni o țară de tranzit pentru ruși, a anunțat, vineri, că va opri orice rus încearcă să intre în țară cu o viză turistică. Unele excepții din motive umanitare vor fi permise, însă.

O femeie a decedat după ce a fost lovită pe o trecere de pietoni neiluminată din Orhei

O femeie de 69 de ani a decedat, după ce a fost lovită de un automobil în timp ce se deplasa pe o trecere de pietoni neiluminată, la Peresecina, Orhei.

girofar-politie-1 | Unica.md

Contactată de stiri.md, Elena Băetrău, ne-a declarat că, în data de 25 septembrie, după ora 19:30, a fost înregistrată înștiințarea telefonică despre producerea unui accident rutier cu tamponare de pieton, în satul Peresecina, pe traseul R6 în preajma intersecției cu satul Miclești raionul Criuleni.

Ajunși la fața locului, polițiștii au stabilit că un șofer de 32 de ani, la volanul unui Opel Astra, a lovit o femeie în vârstă de 69 de ani, care, preliminar, traversa carosabilul regulamentar la trecerea pietonală, în loc neiluminat.

Supus testului alcoolscopic, șoferul avea 0, 00 mg/l în aerul expirat. 

În urma impactului, femeia a decedat pe loc până la sosirea ambulanței.

Doi diplomați morți după un atentat cu explozibil la ambasada Rusiei la Kabul
Articolul anterior
Potențialul investițional și de dezvoltare al Chișinăului va fi discutat la un important forul economic al Capitalei
Articolul următor