Orașul Chișinău împlinește astăzi 585 de ani de la prima atestare documentară

Capitala Republicii Moldova, orașul Chișinău, împlinește astăzi 585 de ani de la prima atestare documentară.

Potrivit ”Calendarului Național”, Chișinăul a fost atestat ca așezare rurală la 17 iulie 1436 (Chișinăul lui Acbaș), scrie Moldpres.

A doua mențiune documentară, în ordine cronologică, datează din 1466, în documentul de proprietate, eliberat de Ștefan cel Mare, prin care confirmă unchiului său Vlaicu Pârcălab de Cetatea Albă, o seliște, cu întreaga moșie și cu moară.

La 25 aprilie 1576, moșia Chișinăului devine proprietate a lui Dragoș, apoi a lui Hodor, Crețu și Roșca (1608-1616), Chirița Dumitrachi (1640).

A fost posesiune a mănăstirilor din Iași „Sf. Vineri”, „Galata” (1640-1641) ș.a.

Pe timpul domniei lui Vasile Lupu, localitatea a fost cunoscută ca principal centru economic pe noul drum comercial moldovenesc Suceava-Iași-Tighina-Cetatea Albă (1650).Publicitate

Localitatea a fost menționată documentar ca târg în ținutul Lăpușna, iar locuitorii ei ca târgoveți (2 martie 1666). În 1677, „Cronica polonă” de Miron Costin inserează Chișinăul printre orașele din Țara de Jos a Moldovei. Cronicarul precizează că în ținutul Lăpușna se aflau orașul Lăpușna și orășelul Chișinău.

Prima atestare ca oraș datează din 1677.

Este menționat și de Dimitrie Cantemir în „Descriptio Moldaviae” (1714-1716). Chișinăul a fost devastat de turci și tătari în mai multe rânduri.

În urma Războiului ruso-turc din 1812, când spațiul dintre Prut și Nistru este anexat la Imperiul Rus, centrul regiunii Basarabia este stabilit la Chișinău.

Treptat, Chișinăul se extinde teritorial spre actualul bulevard Ștefan cel Mare.

În 1830-1836 este înălțată Catedrala „Nașterea Domnului”, cu monumentala Clopotniță în preajmă, și pusă baza unei grădini publice.

În 1856, Alexandru Bernardazzi a fost confirmat arhitect principal al orașului, datorită căruia Chișinăul se transformă într-un centru urban de tip european.

Devine centru al mișcării naționale din Basarabia (1917). Aici se constituie „Sfatul Ţării”, care la 27 martie 1918 proclamă Unirea Basarabiei cu România.

Orașul își recapătă aspectul românesc după proclamarea Unirii.

Aici sunt deschise mai multe școli, tipografii, biblioteci, teatre.

Încep să funcționeze un șir de întreprinderi ale industriei alimentare: prima moară mecanizată, fabrica de pâine, fabrica de mezeluri, fabrica de cvas și limonadă, fabrica de bomboane, fabrici de încălțăminte, tricotaje, fabrica de blănuri, sunt organizate expoziții de mărfuri industriale și mașini agricole.

De asemenea, după 1918, Chișinăul a devenit un centru notabil de cultură. Instituțiile culturale ce activau la acea vreme – Casa Școalelor și a Culturii Poporului, întrețineau în județ 179 de cămine culturale, dintre care 130 aveau personalitate juridică.

Chișinăul se integrează în rețeaua de drumuri a României. Se dezvoltă învățământul. Sunt editate un șir de reviste și ziare.

În 1934, Pantelimon Halippa a fondat prima instituție de științe academice din Basarabia „Institutul Social din Basarabia”.

Aici activau și școli de muzică: Conservatorul ”Unirea”, Conservatorul Național. Se deschid „Muzeul Național de Istorie a Naturii” și „Muzeul Istorico-Arheologic Bisericesc”.

Existau mai multe cinematografe: „Odeon”, „Orfeu”, „Express” etc. În 1940 are loc inaugurarea Filarmonicii de Stat și a Muzeului de Arte Plastice, crearea Uniunii Compozitorilor, a Uniunii Pictorilor, deschiderea Institutului Agricol, a Institutului Pedagogic etc.

Amplasat în partea centrală a țării, orașul este traversat de râul Bâc cu afluenții Durlești și Bulbocica.

Din punct de vedere administrativ, este divizat în cinci sectoare: Botanica, Buiucani, Centru, Ciocana, Râșcani; șase orașe: Codru, Cricova, Durlești, Sângera, Vadul lui Voda, Vatra și 28 de localități rurale. În anii de regim sovietic a crescut mult populația, mai ales pe contul migrației din Rusia și Ucraina.

Teritoriul ocupat actualmente de orașul Chișinău a fost locuit din cele mai vechi timpuri.

În rezultatul investigațiilor arheologice, au fost descoperite urme ale unor stațiuni din epoca paleolitică, așezări din epoca timpurie a fierului, tezaure cu monede romane din secolul al IV-lea, care arată legătura populației băștinașe cu provinciile romane de la Dunărea de Jos și nordul Mării Negre; așezări din secolele VIII-IX, monumente ale perioadei tătaro-mongole de la mijlocul secolului al XIV-lea. La 1 ianuarie 2018, Chișinăul găzduia peste 678 000 de locuitori, cu tot cu periferii.

Chișinăul este legat prin căi ferate și drumuri cu toate municipiile, orașele și centrele raionale și multe sate din țară; de asemenea, cu centre urbane din România, Ucraina, Bulgaria, Turcia, Belarus, Rusia și alte state.

După independență, capitala a fost centrul vieții economice și politice.

Au fost redenumite sectoarele capitalei, apoi schimbate denumirile străzilor, într-un specific mai local.

Pe parcursul ultimilor ani, capitala Moldovei și-a schimbat considerabil imaginea. Au fost inaugurate noi linii de troleibuz spre Porțile orașului, Gara de Sud, Poșta Veche, Buiucanii Vechi, Durlești.

Și-au deschis ușile „Casa limbii române”, „Centrul Academic Eminescu”, Casa Cărții „Petru Movilă”. Aleea Clasicilor Literaturii Române din inima Chișinăului este un loc unic de acest fel în întreaga lume.

Pe parcursul ultimului deceniu, Aleea a fost completată cu busturile marilor scriitori: Nichita Stănescu, Octavian Goga, George Coșbuc, George Bacovia, Mihail Sadoveanu. 

Chișinăul găzduiește ambasadele multor state, reprezentanțe ale unor instituții și organisme internaționale. Aici au loc reuniuni, conferințe științifice mondiale, se deschid expoziții și târguri. Organul local al puterii de stat este Primăria municipiului (Consiliul Municipal).

Emilian Crețu, moment emoționant dedicat mamei sale în cadrul emisiunii lui Fuego

Îndrăgitul actor moldovean Emilian Crețu a sensibilizat din nou opinia publică cu un moment emoționant în cadrul emisiunii lui Fuego ”Drag de România mea” de la TVR. Acesta a venit cu un mesaj profund pentru cea care i-a dat viață, mama sa, și i-a dedicat acesteia, dar și tuturor mamemor, un moment poetic și muzical împreună cu artistul român Paul Surugiu-Fuego.

”Tot ceea ce fac în viața asta, chiar dacă, deseori, plângi, o fac în primul rând pentru ca tu să fii fericită”, a spus, cu un nod în gât, Emilian în emisiune.

Fuego a postat momentul pe pagina sa de Facebook:

”Un moment emoționant dedicat tuturor mamelor alături de actorul basarabean Emilian Crețu!”, scrie în postarea sa Fuego.

Puteți vedea AICI.

De 8 Martie, Emilian Crețu și-a felicitat mama prin intermediul unui video emoționant pe care l-a publicat pe pagina sa de facebook. Actorul i-a dedicat mamei sale cele mai dulci și prețioase gânduri pe care orice mamă și-ar dori să le audă de la fiul său.

Emilian Crețu a devenit un promotor și un exemplu frumos de grijă, susținere și dragoste pentru familia sa.

A fost arestat un suspect în cazul unui „complot pentru asasinarea lui Zelenski”

Un complot de asasinare a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în Polonia a fost dejucat prin arestarea unui spion al serviciilor secrete militare rusești, au anunțat autoritățile de la Varșovia, potrivit The Times, relatează tvrinfo.ro.

Bărbatul, un cetățean polonez identificat doar ca Pawel K, a contactat agenția de informații a Rusiei, GRU, și s-a oferit să îi ajute să-l ucidă pe liderul ucrainean, a declarat biroul procurorului polonez.

Bărbatul a fost recrutat și însărcinat cu găsirea unor puncte slabe în securitatea aeroportului Rzeszow-Jasionka, aflat în apropiere de granița ucraineană și folosit frecvent de Zelenski pentru a zbura în străinătate, au declarat pentru The Times surse din cadrul forțelor de ordine ucrainene.

Aeroportul, care este puternic păzit de sisteme de rachete antiaeriene Patriot ale SUA și de trupe NATO, este, de asemenea, folosit de demnitarii străini care se îndreaptă spre Kiev și ca punct de tranzit pentru ajutorul militar occidental care trece în Ucraina.

„Sarcinile sale includeau colectarea și furnizarea de informații pentru serviciile de informații militare ale Federației Ruse privind securitatea aeroportului Rzeszow-Jasionka. Acest lucru a fost, printre altele, pentru a ajuta serviciile speciale rusești să planifice un posibil atac asupra vieții șefului unui stat străin – președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski”, a precizat parchetul polonez într-un comunicat.

„Concluziile anchetei arată că suspectul Pawel K și-a declarat disponibilitatea de a acționa pentru serviciile de informații militare ale Federației Ruse și a stabilit contacte cu cetățeni ai Federației Ruse direct implicați în războiul din Ucraina.”

Procurorii au precizat că bărbatul a fost acuzat de „disponibilitatea de a acționa pentru serviciile secrete străine împotriva Republicii Polone” și că va fi ținut în arest temporar în timp ce ancheta va continua. Dacă va fi găsit vinovat, acesta riscă până la opt ani de închisoare.

Complotul a evidențiat amenințarea continuă a Kremlinului la adresa aliaților occidentali ai Ucrainei, a declarat Kievul.

„Acest caz este încă o dovadă că Rusia este o amenințare nu numai pentru Ucraina și ucraineni, ci și pentru întreaga lume liberă”, a declarat Andrîi Kostin, procurorul general al Ucrainei.

„Regimul criminal al Kremlinului încearcă în mod constant să submineze securitatea europeană și globală”.

„Avem nevoie de acești bani ieri, nu mâine, nu astăzi”

Serviciul ucrainean de securitate de stat, SBU, a declarat că a fost implicat într-o operațiune comună cu forțele de ordine poloneze pentru reținerea suspectului, care a arătat rezultatul unei „cooperări eficiente în combaterea crimelor rusești în Ucraina și în străinătate”.

Anterior, premierul ucrainean a avertizat că victoria președintelui Putin ar putea duce la un al treilea război mondial, Kievul afirmând că a lovit obiective militare în Crimeea ocupată de Rusia.

Aflat în vizită la Washington, unde Congresul este așteptat să voteze un pachet de ajutor în valoare de 60 de miliarde de dolari în acest weekend, Denis Șmihal a declarat: „Avem nevoie de acești bani ieri, nu mâine, nu astăzi”.

Agenția de informații militare a Kievului a declarat că un atac asupra unui aerodrom din Crimeea, miercuri, a avariat grav patru lansatoare de rachete, trei stații radar și alte echipamente.

Patru lansatoare pentru rachete sol-aer S-400 și un punct de control al apărării aeriene staționate la o bază aeriană din Djankoi s-au numărat printre echipamentele „distruse sau grav avariate”, a precizat agenția.

Trupele rusești au intensificat recent atacurile cu rachete balistice asupra Ucrainei din Crimeea.

Zelenski a avertizat în ultimele zile că Ucraina „rămâne fără rachete” în apărarea sa în fața atacului rusesc. El a declarat săptămâna trecută că forțele ruse au fost capabile să tragă de zece ori mai multe proiectile de artilerie decât armata ucraineană.

Pachetul militar

Camera Reprezentanților este așteptată să voteze sâmbătă un pachet militar pentru Ucraina. Proiectul de lege privind ajutorul este blocat de luni de zile din cauza opoziției aripii drepte a Partidului Republican, ceea ce dă Rusiei un avantaj pe câmpul de luptă.

Șmihal a declarat pentru BBC: „Dacă nu o vom proteja… Ucraina va cădea. Astfel, sistemul global de securitate va fi distrus și toată lumea va trebui să găsească un nou sistem de securitate. Sau vor fi multe conflicte, multe astfel de tipuri de războaie, iar la final ar putea duce la cel de-al treilea război mondial”.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat: „Ucraina nu trebuie să lupte doar pentru a asigura profit americanilor, ci trebuie să lupte până la ultimul ucrainean și este încărcată de datorii – politica colonială preferată a Statelor Unite ale Americii.”

Peskov a sugerat că o parte „foarte semnificativă” din ajutorul propus va rămâne în complexul militar-industrial american. „Toți experții și semi-experții pot vedea acum cu ochiul liber situația de pe front, care este departe de a fi favorabilă pentru partea ucraineană, așa că acest lucru nu poate schimba nimic”, a spus el despre pachetul de ajutor.

Mike Johnson, președintele Camerei Reprezentanților, a propus organizarea de voturi separate pentru ajutorul militar pentru Israel, Taiwan și Ucraina. Legislația propusă ar prevedea un ajutor de 26 de miliarde de dolari pentru Israel, 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina și 8 miliarde de dolari pentru aliații SUA din Indo-Pacific.

Johnson se confruntă cu o furie tot mai mare din partea unor membri ai Partidului Republican față de decizia sa de a continua cu ajutorul militar pentru Ucraina. Cu toate acestea, la scurt timp după ce a făcut publice propunerile de finanțare, Johnson a primit sprijin din partea președintelui Biden.

„Camera trebuie să adopte pachetul săptămâna aceasta, iar Senatul ar trebui s-o urmeze rapid”, a declarat Biden. „Voi semna imediat această lege pentru a trimite un mesaj lumii. Suntem alături de prietenii noștri și nu vom lăsa Iranul sau Rusia să reușească”.

Cea mai mare parte a banilor pentru Ucraina ar urma să fie destinată achiziționării de arme și muniții de la producătorii americani din domeniul apărării.

Zelenski a declarat că ar fi o „rușine” dacă Congresul ar aproba finanțarea pentru Israel și nu pentru Ucraina. După săptămâni în care a cerut mai multe sisteme de apărare aeriană, el a subliniat faptul că SUA, Marea Britanie și Franța au reușit să doboare aproape toate atacurile aeriene lansate de Iran asupra Israelului.

„Cerul nostru ucrainean și cerul vecinilor noștri merită aceeași securitate”, a declarat el în cadrul unei reuniuni a liderilor europeni miercuri seara.

Grant Shapps, ministrul britanic al Apărării, a declarat că implicarea RAF în doborârea rachetelor lansate de Iran spre Israel este „diferită” de situația din Ucraina, unde există riscul unui conflict direct între Rusia și Occident.

Trupele britanice sunt deja staționate în țări situate între Israel și Iran, precum Irak și Siria, ceea ce le permite să doboare rachetele care trec pe deasupra lor, a spus el. „Ceea ce nu vrem să avem este un al treilea război mondial între Rusia și Occident. Deci, în mod clar, există o imagine diferită”.

Josep Borrell, șeful politicii externe a UE, a declarat că regretă faptul că „politica internă” din SUA întârzie pachetul de ajutor atât de necesar. „Nu ne putem baza doar pe SUA. Trebuie să ne asumăm [propria] responsabilitate și să încetăm să mai spunem: ”Oh, SUA vor face [asta]””, a declarat el.

Republicanii au blocat proiectele de lege privind cheltuielile în Congres, cerând ca mai întâi să fie instituite controale mai puternice pentru a limita sosirea migranților la granița de sud a SUA.

Promotorii patrimoniului cultural, premiați la Chișinău. Cine sunt cîștigătorii

Gala Premiilor Patrimoniului Cultural a avut loc la Chișinău în contextul Zilei Internaționale a Monumentelor și Siturilor. În total șapte premii au fost oferite promotorilor patrimoniului cultural. Două dintre ele au fost oferite de Primărie, transmite IPN.

Premiul pentru implicarea cetățenilor în protejarea, reabilitarea și promovarea patrimoniului cultural a fost ridicat de Constantin Vlas, Elena Nichifor și Iulian Ciobanu, pentru proiectul Moară cu Aburi din Mereșeni, raionul Hâncești.

Premiul Institutului Cultural Român pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural a fost oferit arheologului Ion Tentiuc, iar de Premiul pentru Conservarea și Restaurarea Patrimoniului Cultural a revenit Asociației Obștești Monumentum.

Premiul pentru Promovarea Moștenirii Arheologice a fost oferit Agenției Naționale Arheologice, iar Premiul pentru Completarea și Păstrarea Patrimoniului Cultural – lui Vasile Iucal, ambele fiind oferite de Primăria Chișinău.

Premiul Mass Media Pro-Patrimoniu a fost oferit Companiei TeleRadio Moldova, pentru emisiunea  „Moldova de Patrimoniu”.

Laureatul Premiului Mare al ediției curente a Galei este Reprezentanța Diplomatică a Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova, pentru proiectul Biserica Adormirea Maicii Domnului din Căușeni.

În cadrul evenimentului, primarul Ion Ceban a remarcat că este recunoscător pentru contribuțiile extraordinare ale persoanelor și organizațiilor care au dedicat timp și energie protejării, reabilitării și valorificării moștenirii noastre culturale. „Avem o mulțime de proiecte frumoase implementate sau în derulare. Vorbim de școli, biblioteci, cât și de alte instituții culturale, dar și despre investiții pentru domeniul arheologic”, a declarat edilul capitalei în cadrul evenimentului.

Câștigătorii celor șapte premii au fost aleși un juriu, din componența căruia a făcut parte: Sergiu Musteață – arheolog, doctor în istorie, profesor universitar, expert în domeniul patrimoniului cultural, Silviu Tabac – istoric, doctor în istorie, conferențiar cercetător, heraldist de stat al Republicii Moldova, șeful Cabinetului de heraldică din cadrul Aparatului Președintelui Republicii Moldova, Ion Ursu – arheolog, doctor în istorie, conferențiar universitar, director al Institutului.

Dorința de a aduce pe lume un copil a făcut-o să slăbească 45 de kg
Articolul anterior
Șapte prietene au cumpărat o casă de vis, în care planifică să locuiască împreună la bătrânețe
Articolul următor