Până și aliații lui Putin se întorc împotriva lui. Kremlinul a transmis un mesaj clar

Cu arme nucleare tactice desfășurate în țară, Kremlinul se va simți îndreptățit să reprime orice revoltă serioasă contra regimului Lukașenko. Vladimir Putin a anunțat că va detașa arme nucleare tactice în Belarus. Acest nou zăngănit de sabie e menit în mod evident a intimida Occidentul, și în special țările libere ale Europei de Est; odată desfășurate, astfel de arme ar amenința o porțiune apreciabilă a continentului, de la statele baltice în nord la România și Moldova în sud-est, scrie stiripesurse.ro.

Dar în spatele deciziei mai există încă un motiv. Cum până și cei mai vechi aliați își pierd încrederea în puterea Kremlinului, Putin devine profund paranoic, relatează The Telegraph citat de Rador.

Nu e nicidecum o coincidență faptul că anunțul a fost făcut de Ziua Libertății Belarusului, eveniment marcat în fiecare an de opoziția belarusă, care e hăituită și reprimată de președintele Alexander Lukașenko. În definitiv, a fost o amenințare prost disimulată.

Kremlinul a transmis un mesaj clar, neîndoielnic: cu armele sale nucleare desfășurate în Belarus, Rusia se va simți îndreptățită să reprime orice revoltă pro-occidentală serioasă contra lui Lukașenko. După cum a apreciat și secretarul consiliului național de securitate și apărare al Ucrainei, Oleksii Danilov, Belarus a devenit un „ostatic nuclear” al lui Putin.

Această etalare a mușchilor reflectă o schimbare a peisajului geopolitic: Kremlinul încalcă una dintre dogmele principale ale propriei politici antiamericane pe termen lung. Putin a susținut dintotdeauna că retragerea armelor nucleare de pe teritoriul fostelor state sovietice în anii ’90 demonstrează buna credință a Rusiei, în contrast cu persistența detașării de armament american în Europa.

Însă acum nu prea mai are sens să te prefaci că Rusia, iar nu SUA, ar fi cea care respectă suveranitatea țărilor est-europene. Natura respectului Kremlinul a fost acum expusă în văzul tuturor prin ororile pe care le dezlănțuie zilnic asupra Ucrainei. Nu e de mirare că acele țări care încă mai ascultă de Rusia au început să-și reconsidere poziția.

Manifestațiile de amploare din Georgia trebuie să fi speriat Kremlinul. Guvernul georgian practică o echilibristică cinică între Rusia și Occident, urmărind aderarea la UE în timp ce strânge relațiile economice cu Moscova. Legăturile cu Rusia pe care le au influenții oligarhi ai țării se află într-un contrast puternic cu simpatiile pro-occidentale ale populației.

Luna aceasta guvernul georgian a renunțat la un proiect de lege care ar fi afectat entitățile finanțate din străinătate, considerat o tentativă de a apropia Georgia de Rusia. Protestele febrile au fost întâmpinate cu duritate de poliție, iar diplomații occidentali cu care am discutat se întreabă dacă tulburările nu vor duce la apariția unei mișcări revoluționare pro-vestice similare cu revolta Maidan din Ucraina.

Între timp, de cealaltă parte a Mării Negre, Rusia și-a pierdut influența pe care o avea în UE înainte de invazie. Premierul ungar Viktor Orbán, liderul UE cel mai înclinat să mențină relații cu Putin, a declarat recent că schimbarea realităților geopolitice ar putea impune o modificare a poziției sale. Și alte țări, care vor să adere la UE dar au relații prietenoase de lungă durată cu Moscova, încep să vadă legăturile cu Rusia ca pe un impediment.

Serbia, cel mai mare aliat ideologic al Kremlinului din Europa, ar putea fi o altă țară aflată într-un punct de cotitură, gata să se dezbare de influența Rusiei. Sprijinul popular pentru Rusia rămâne puternic, dar establishment-ul politic al țării începe să realizeze datorită invaziei din Ucraina că un viitor în UE nu e compatibil cu relațiile strânse cu Putin.

Un acord mediat de Occident între Serbia și Kosovo – țara separatistă pe care Serbia și Rusia nu o recunosc – pare a fi ca și convenit, având potențialul să înlăture un obstacol considerabil din calea lentei îndepărtări a Belgradului de Moscova. E posibil de asemenea ca guvernul sârb să pregătească acum în mod subtil populația pentru o eventuală adoptare de sancțiuni contra Rusiei, conform solicitărilor Vestului; duminică ministrul de externe Ivica Dačić a admis că Serbia ar putea sancționa Rusia, dacă inacțiunea în acest sens ar ajunge la un moment dat să aibă consecințe suficient de grave.

Influența Rusiei în Europa de Est se erodează de mulți ani, însă invazia din Ucraina a accelerat imediat acest proces – chiar și în regimuri considerate până acum de Putin aliați apropiați. Cu cât războiul se lungește și victoria Kremlinului întârzie, cu atât mai mare va fi imboldul pentru politicienii și populația din țări precum Serbia și Georgia să se descotorosească de influența sufocantă a Rusiei.

Enormitatea greșelii strategice a lui Putin de a invada Ucraina a dus nu numai la extinderea NATO și distrugerea controlului vital al Moscovei asupra energiei Europei. Încet dar sigur, Putin își pierde și ultimii amici europeni care-i mai rămăseseră. Amplasarea armelor nucleare în Belarus e o tentativă disperată a Rusiei de a-și conserva cea mai strânsă alianță.

Daune morale de 300.000 de euro pentru o femeie care și-a pierdut soțul din cauza infecțiilor luate din spital

Pacienții care se infectează în spital sau rudele lor încep să câștige în instanță sume record, după ani de zbucium.

Analize de laborator Archives - Affidea Romania
foto: Shutterstock

Recent, o femeie din Cluj a obținut, în prima instanță, daune morale de 300.000 de euro, după ce și-a pierdut soțul din cauza unei infecții luate din spital. Avocații spun că sunt tot mai multe asemenea procese pe rol.

Pacientul de 46 de ani a fost internat în ianuarie 2017 la Neurochirurgie in Spitalul Județean de Urgență Cluj, după un accident vascular cerebral. La scurt timp după ce a fost operat cu succes, i-a fost depistată o infecție nosocomială – acinetobacter baumanni, un agent infecțios caracteristic florei de spital, cu mare rezistență.

Două luni mai târziu, bărbatul s-a stins, iar familia a început să-si caute dreptatea. Dupa 6 ani, prima instanță le-a dat câștig de cauză.

Potrivit unui raport al Comisiei Europene, România raporteaza cam 1,4% infecţii intraspitaliceşti, puţine în comparaţie cu alte ţări europene, unde media este de 5%, transmite protv.ro.

Președintele Cehiei, cu autobuzul la muncă

Președintele Cehiei, Petr Pavel, a fost fotografiat zilele acestea într-un mijloc de transport în comun. Imaginile au ajuns în curând virale pe rețelele de socializare.

„Președintele Cehiei, mergând cu autobuzul la muncă”, a publicat Visegrad24.

Mai mulți utilizatori de Twitter au susținut că este un caz de „populism”, însă un ceh a replicat că nu este pentru prima dată în care fostul general merge cu autobuzul: „Nu este populism, a făcut asta și înainte de alegeri și o face în mod regulat.

Petr Pavel este un erou al războiului din fosta Iugoslavie, în timpul căruia el a ajutat inclusiv la eliberarea unor soldați francezi. Ulterior el a devenit șef al Statului Major ceh și a exercitat în perioada 2015-2018 funcția de președinte al Comitetului Militar al NATO, fiind astfel cel mai înalt responsabil militar al Alianței Nord-Atlantice.

Pavel, în vârstă de 61 de ani, a fost comandantul armatei cehe și președinte al comitetului militar al NATO timp de trei ani; a trecut în retragere în 2018, după o carieră în forțele armate în cursul căreia a fost decorat inclusiv cu crucea militară a Franței pentru curaj în misiunile de menținere a păcii în fosta Iugoslavie, în anii 1990.

În alegerile prezidențiale din ianuarie, el l-a învins pe fostul premier populist Andrej Babis, promițând că va ancora ferm Cehia în Uniunea Europeană și în Alianța Nord-Atlantică, spre deosebire de predecesorul sau Milos Zeman, care încercase să strângă legăturile cu Rusia și China.

În politică, Pavel s-a manifestat că social-liberal și a candidat că independent, obțînând ulterior sprijinul guvernului de centru-dreapta de la Praga. El a transmis electoratului un mesaj de unitate, cu totul diferit de cel al lui Zeman, care s-a retras miercuri după ce a fost șef al statului zece ani. Fostul general a susținut de asemenea fără rezerve Ucraina în războiul cu forțele invadatoare ruse.

Președintele Cehiei nu are multe responsabilități curente, însă este cel care desemnează prim-ministrul și conducerea băncii centrale; are atribuții în politică externă și o mare influență asupra opiniei publice, putând astfel orienta politicile guvernamentale.

Una din aceste politici este cea referitoare la adoptarea euro că moneda a Cehiei – subiect asupra căruia mai multe guverne succesive de la Praga nu au insistat. Pavel susține înlocuirea coroanei cehesti cu moneda unică europeană.

Noul președinte are poziții progresiste și în alte privințe, cum ar fi cea privind căsătoriile homosexuale.

sursa: www.aktual24.ro

Europa e uscată. Următoarea criză a regiunii – apa

Abia a venit primăvară, iar Europa este deja uscată, scrie Politico. Mai mult de un sfert din continent se află în stare de seceta din aprilie, iar multe țări se pregătesc pentru o repetare – sau chiar mai rău – a verii secetoase de anul trecut.

Un studiu care a folosit date din satelit a confirmat la începutul acestui an că Europa suferă de seceta severă din 2018. Temperaturile în creștere fac dificilă recuperarea acestui deficit, lăsând continentul blocat într-un ciclu periculos în care apă devine din ce în ce mai puțină.

„Cu câțiva ani în urmă aș fi spus că avem suficientă apă în Europa”, a declarat Torsten Mayer-Gurr, unul dintre autorii principali ai studiului realizat prin satelit. „Acum se pare că ne-am putea confruntă cu probleme”.

În timp ce ploile așteptate în următoarele săptămâni ar putea reumple solurile de suprafață și ar putea ajută agricultură, o primăvară ploioasă nu poate remedia deficitul actual de apă subterană din Europa, avertizează experții.

Seceta, a declarat săptămâna trecută premierul spaniol Pedro Sanchez, „va fi una dintre dezbaterile politice și teritoriale centrale ale țării noastre în următorii ani”.

Seceta istorică de anul trecut a epuizat rezervoarele de suprafață și subterane ale Europei.

Iarnă ar fi trebuit să aducă ușurare. Dar în multe dintre cele mai afectate regiuni ale continentului a plouat sau a nins puțîn.

Franța, unde nu a plouat mai mult de 30 de zile consecutive în ianuarie și februarie, a cunoscut cea mai secetoasă iarnă din ultimii 60 de ani.

Fundația de cercetare CIMĂ din Italia a constatat o reducere de 64% a ninsorilor până la jumătatea lunii aprilie. Lacul Garda este deja la mai puțîn de jumătate din nivelul sau mediu.

Un raport al asociației spaniole a fermierilor COAG a declarat că unele cereale trebuie „anulate” în patru regiuni întregi în acest an. Un meteorolog a declarat pentru El Pais că „trebuie să ne luăm la revedere de la aproape întreagă recolta de măsline”.

În întreagă Catalunia, rezervoarele se află la doar 27 la sută – în luna aprilie. Săptămâna viitoare, Spania se confruntă cu un val de căldură timpurie.

Potrivit ministrului Tranziției Ecologice, Teresa Ribera, disponibilitatea apei în Spania, la fel că în Franța, ar putea scădea cu până la 40 la sută până în 2050.

Precipitațiile de iarnă sunt cruciale în special pentru țările mediteraneene, a declarat Fred Hattermann, hidrolog la Institutul Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic.

Având în vedere precipitațiile slabe din acest an și stratul subțire de zăpadă din Alpi, „dacă nu sunt multe precipitații acum… atunci vom avea seceta”, a adăugat el.

Cu toate acestea, orice ploaie de primăvară ar servi doar la atenuarea stresului hidric din această vara.

Pentru că Europa să iasă din cercul vicios de a începe fiecare an cu un deficit major de apă subterană, „am avea nevoie de aproape un deceniu de ani cu precipitații abundente”, a avertizat Hattermann.

sursa: www.aktual24.ro

Cele mai interesante evenimente care se desfășoară în acest weekend
Articolul anterior
Fondatorul ”Bis Mobil Kitchen”, eliberat din arest preventiv și plasat la domiciliu, în pofida insistentei procurorilor PCCOCS de prelungire a mandatului
Articolul următor