Pe clădirea Parlamentului Republicii Moldova au apărut două mari litere ,,N” roșii iluminate din interior – iată care este explicația simbolurilor

Ana-Maria, tânăra care a dispărut cu câteva zile în urmă la Orhei, a fost găsită fără suflare.

Potrivit oamenilor legii, corpul neînsuflețit al tinerei a fost găsit la aproximativ 21 de kilometri de la localitatea Chițcanii Vechi, raionul Telenești, cu deplasare pe drum de țară.

,,În timpul acțiunilor masive întreprinse de polițiști și societatea civilă, cu regret, acum oamenii legii au găsit cadavrul unei tinere cu semnalmente și vestimentație asemănătoare fetei de 19 ani dispărută la Orhei.

Corpul neînsuflețit a fost găsit într-o fâșie forestieră, la aproximativ 21 de km de la localitatea Chițcanii Vechi, raionul Telenești, cu deplasare pe drum de țară.

Cu detalii vom reveni”, se arată în comunicatul Poliției.

Douăzeci şi unu de avioane militare chineze au fost detectate în jurul Insulei Taiwan începând cu ora locală 08:15, a anunţat sâmbătă Ministerul Apărării taiwanez, cu o lună înainte de învestirea preşedintelui ales Lai Ching-te.

Imagine simbol

„Şaptesprezece avioane (din douăzeci şi unu) au traversat linia mediană”, a Strâmtorii Taiwan, a declarat ministerul într-un comunicat, făcând referire la o demarcaţie neoficială între China şi Taiwan pe care prima nu o recunoaşte, transmite Agerpres.ro.

Forţele armate taiwaneze „observă aceste activităţi folosind sisteme de supraveghere şi au desfăşurat mijloace adecvate pentru a reacţiona în consecinţă”, adaugă comunicatul.

Taiwanul este o insulă autonomă pe care Beijingul o revendică ca parte a teritoriului său şi pe care doreşte să o ia într-o zi, cu forţa dacă este necesar, aminteşte AFP.

Creşterea incursiunilor aparatelor chineze se înscrie în ceea ce experţii numesc strategia „zonei gri”, adică acţiuni de intimidare care nu merg atât de departe până la acte de război propriu-zise.

Aceste acţiuni s-au intensificat de la alegerea în 2016 a preşedintei Tsai Ing-wen, care consideră că Taiwanul este de facto „deja independent”, o linie roşie pentru Beijing.

Dna Tsai urmează să cedeze locul la 20 mai actualului vicepreşedinte, Lai Ching-te, un membru al Partidului Democrat Progresist (DPP), la fel ca ea. Câştigător al alegerilor prezidenţiale din 13 ianuarie, el este de asemenea adeptul unei linii de fermitate în faţa Beijingului.

Ororile foametei organizate din 1946-1947 s-au aflat în atenția participanților la tripla lansare de carte consacrată comemorării victimelor acestui genocid.

Foto: moldova1.md

La Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” au fost prezentate volumele „Cartea foametei” de Larisa Turea, „Cu ochii celuilalt” de Nicolae Rusu și „Crucea pământului” de preotul Anatol Cristea. Vechea Cruce de salcâm nu a apărut întâmplător pe coperta cărții scrise de preotul Anatol Cristea, transmite Moldova1.md.

„Este crucea durerii, care simbolizează tragedia anilor 46-47 prin care au trecut basarabenii noștri și ce este interesant că această cruce se păstrează până în prezent în cimitirul satului Flămânda. Acolo erau înmormântați oamenii care mureau de foamete, acolo grămăjoară, fiindcă lumea era în imposibilitatea de a-i înmormânta”, a spus preotul Anatol Cristea din satul Gotești, raionul Cahul.

„Crucea pământului” este consacrată celor patru veri drepți ai lui Anatol Cristea care au murit prin înfometare, dar și tuturor victimelor foametei. Iar Nicolae Rusu a scris romanul „Cu ochii celuilalt”, la îndemnul prietenului său, Vasile Șoimaru. A pornit de la un caz concret din satul natal.

„Am luat ca subiect istoria unui adolescent care a fugit de acasă de frică să nu fie sacrificat și am ajuns urmărind destinul acestui băiat. A trecut prin foamete, deportări. Finalul acestui roman se încheie cu 2014, când rușii au ocupat Crimeea. Acum lucrez la partea a doua, urmăresc destinele celor trei copii ai lui care sunt martori la agresiunea Rusiei față de Ucraina”, a relatat scriitorul Nicolae Rusu.

„Cartea foametei” de Larisa Turea, ajunsă la a patra ediție, este una deosebit de solicitată de cititori, a stat la baza unor spectacole radiofonice și de teatru. Autoarea a început să scrie despre genocidul prin înfometare încă în anii 80 și până astăzi este interesată de mărturiile supraviețuitorilor foametei.

„E nevoie de aceste mărturii și-i vorba de faptul că ar putea fi o idee națională tratarea de acest sindrom post-traumatic pentru că foametea din 1946-47 este cea mai mare tragedie postbelică din zona noastră. În special, a Basarabiei de sud. Sunt sate în Găgăuzia unde au decedat 80 de procente din populație”, a menționat scriitoarea Larisa Turea.

Lansarea celor trei cărți a fost și o comemorare a victimelor genocidului de acum 77 de ani.

„Victimele foametei organizate de către regimul bolșevic din URSS, care a venit să ne elibereze. Ne-au eliberat! De pâine și de sare, de săpun și de toate celelalte bune și pe jumătate din noi încă în Siberia ne-au trimis!””, a declarat economistul Vasile Șoimaru, deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

„A fost o acțiune organizată deliberat a autorităților de atunci comuniste pentru a extermina populația românească, populația basarabeană. Acum ceea ce trebuie să facem e să vorbim cât mai mult despre ce pot face regimurile autoritare prin prisma evenimentelor pe care le trăim în proximitatea noastră”, a punctat Igor Grosu, președintele Parlamentului.

La cei 90 de ani ai săi, scriitoarea Eugenia David nu poate uita suferințele și umilința prin înfometare.

„A fost o strășnicie! Îmi amintesc totul absolut. Tot anul cela am vândut casa, că murea tata de foame.”

„Aceste persoane au trecut prin foamete, război, patimi, multă durere”, spune Vladimir Forțu.

„Prin poduri le-a fost măturat tot ce au avut și au suferit. Ferească Dumnezeu să nu se mai întâmple niciodată ceea ce a fost!”, a conchis profesoara Elena Botin.

În cea de-a treia sâmbătă a lunii aprilie, este marcată Ziua comemorării victimelor foametei din 1946-1947.